3,207 matches
-
sa (părțile mezială și distală) reprezintă corpul, care are forma ovală simetrică în plan vertical, sau pe lungime; circa 1/3 reprezintă partea proximală, având la origine probabil fie forma rectangulară cu marginile rotunjite, fie trapezoidală cu marginile convexe și rotunjite (a se vedea propunerile de reconstituire în fig. 1/2). Se conservă un mic sector având marginea stângă rectilinie și plasată în zona de contact cu corpul (partea mezială a corpului); pe partea proximală s-a practicat perforația unică pe
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Cum deja s-a precizat, pe circumferința feței inferioare lipsește un mic sector fracturat recent (fig. 1/1). Pe cele două fețe și pe margini, se pot observa ușor urmele operației de fasonare prin raclaj axial, oblic și circular; marginile rotunjite au fost fasonate minuțios prin raclaj și, poate, prin abraziune transversală și oblică (fig. 2). 5. Materie primă Piesa a fost confecționată dintr-o placă subțire de corn de cerb (compacta), extrasă probabil din sectorul bazilar sau central al axului
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi provine și „Hermafrodita”, ce a generat numeroase ipoteze asupra semnificației sale: E. Piette (1907) vedea sub abdomenul rotunjit „un enorm falus”; H. Delporte (1979) pune sub semnul întrebării această interpretare, sugerând „pliuri de grăsime”; J.P. Duhard (1988) oferă altă ipoteză: o operă perfect realistă, reprezentând fie o împerechere, fie o naștere. M. Mussi (1995) vede în această statuetă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
validare setat, este apelată o rutină de tratare a excepției. Excepțiile de depășire inferioară, depășire superioară și împărțire la zero sunt prevăzute la majoritatea sistemelor de calcul în virgulă mobilă. Excepția de rezultat inexact apare atunci când rezultatul unei operații trebuie rotunjit. După cum se observă semnul este 1, adică rezultatul obținut este negativ ( -15). Dacă ultimul bit nu ar fi fost de semn atunci rezultatul ar fi fost corect (143). Similar și la adunarea a două numere negative se obține un rezultat
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
III-a), Ritmuri (cartea a IV-a), Omul printre arbori (cartea a V-a), O singură iubire (cartea a VI-a) și Pământul (cartea a VII-a). În perspectiva construcției integrale, în cadrul căreia romanul din 1938 reprezintă secvența cea mai rotunjită și cea mai realizată din punct de vedere artistic, toate judecățile enunțate în legătură cu proza lui V. trebuie relativizate sau reformulate. Desigur, elementul rural arhaic, de veche civilizație autohtonă, exercită o fascinație puternică asupra autorului, dar nu mai poate fi judecat
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
6.11), entropia ponderată Guiașu G(p;u), dată de relația (6.15), și indicele de certitudine absolută ponderată CG(p;u), dat de relația (6.27), se obțin fără dificultate și au valorile numerice din tabelul 6.5 (calculele rotunjite utilizând acum logaritmii naturali). Observații. Din tabelul 6.5 se poate remarca influența ponderării asupra fiecărui indice în parte pentru un sistem (ecosistem) cu o structură dată ca număr de componente, precum și ca distribuție de frecvențe (probabilitate) a acestor componente
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
normale - VĂZUT PRIN CONTRAST Străbătînd puntea, să privim acum cu luare-aminte capul balenei normale. Așa cum, prin forma sa generală, nobilul cap al cașalotului ar putea fi asemuit unui car roman de război îîndeosebi din față, unde pare atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion - ceea ce nu-i o comparație tocmai măgulitoare. în urmă cu două sute le ani, un bătrîn călător olandez l-a comparat cu un calapod de cizmar. Dar în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
STAS 2300-75 se reglementează abaterile limită pentru dimensiuni fără indicații de toleranță, obținute prin așchiere. Nivelul tehnologic putând fi variabil în limite destul de largi, standardul prevede trei clase de abateri limită: fină, mijlocie și grosolană. Valorile abaterilor limită sunt valori rotunjite ale toleranțelor fundamentale din sistemul ISO și anume: IT 12 pentru clasa fină, IT 14 pentru clasa mijlocie și IT 16 pentru clasa grosolană, câmpurile de toleranță fiind plasate simetric față de linia zero atât pentru dimensiuni de tip arbore, cât
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
exercițiu: o experiență. Să vedem ce se întâmplă dacă decupăm o fotografie și dublăm partea dreaptă a feței, apoi pe cea stângă. Ce observăm? Chiar dacă fața este foarte simetrică și farmecul ei constă în regularitatea trăsăturilor, partea stângă este mai rotunjită și mai blândă. Fața normală Cele două părți drepte ale feței Cele două părți stângi ale feței Priviți aceste chipuri, trecând rapid de la unul la celălalt. Primul este mai tensionat, mai rigid. Să vedem detaliat de ce anume: zona gurii reconstituită
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
e omulețul în costum cenușiu care nu greșește niciodată la adunare. Dar e vorba întotdeauna de banii altcuiva. Al doilea plan al cărții, acoperind un spațiu restrâns (e vorba, practic, de ultimele două capitole), ne readuce în lumea romanului detectivistic. Rotunjit spectaculos, adunând în același plan episoade disparate, întâmplări și personaje ce păreau să aparțină unor universuri distincte, Chandler propune o soluție care l-ar fi satisfăcut pe oricare dintre maeștrii povestirii polițiste britanice. În același timp, scriitorul stabilește cu cititorul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
poeziei, despre retragerea unor critici din activitatea scrisă în favoarea discuțiilor orale, despre interesul tot mai scăzut al presei pentru fenomenul literar și despre altele, trage tot Petru Dumitriu 51: „Decada Cărții! Prilej de proză festivă, de frumoasă oratorie academică, cu rotunjite perioade finale și smalțul sclipitor al unei imagini încrustat ici și colo. Mi-aș îngădui însă, derogând de la acest obicei și trădând legitima apărare a cititorului, să înșir totuși aici câteva rânduri cu totul lipsite de fast. Și să profil
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după ostași Roșii coborau cu stele-n frunți Să întindă libertății punți (...) Hitler însă, cât a mai rămas, Praf și fum va fi: „seiceas, seiceas”. Sala rotăriei. Sub un steag Roșu, se-ncorda strungarul drag. Palma-i înstelată de ulei, Rotunjită pumn, făcea cât trei (...) Normele cădeau la glesna lui Zi de zi ca șpanul strungului (...) -Hai noroc! Dar ce mai vrei acum? N-ai în față drum deschis? La drum! Stalin e cu noi. Partidu-i far. Socialismul uite-l la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
creadă) avea să le fie în sfârșit acceptată viața clandestină și criminală... Ultima salvă nu semăna deloc cu precedentele, li se păru că aud un ecou rătăcit care întârziase. Bucata de stâncă desprinsă din creastă era și ea diferită - plată, rotunjită și, s-ar fi putut spune, tăcută. Căderea ei nu făcu aproape nici un zgomot. Atinse un copac, se ridică și își arătă adevărata natură - era un disc de granit, decupat de capriciul exploziei, care se rostogoli tot mai iute. Bărbatul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
alee, Într-o formă prelungă, superbă, Îngrijorător de perfectă. Avea un radiator argintiu multicelular, ca pentru a filtra pulberea stelară. Tubulatura cromată, menită să adăpostească ansamblul de circuite, pornea de la lămpile de semnalizare conice de culoare galbenă și urma conturul rotunjit al mașinii până În spate, unde vehiculul exploda propulsiv În eleroane și turboreactoare. Înăuntru Cadillacul era plușat și luminat discret, ca barul de la Ritz. Mânerele de la banchete erau echipate cu scrumiere și brichete. Interiorul Însuși era tapisat cu piele neagră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tribunale și în Senat. Retorica din ziua de azi nu poate fi decât paradoxală. Oricât de trivial e ma terialul, originalitatea exprimării este singura care contează. Piso a observat bine. Totul a ajuns un potop de vorbe mie roase, agreabil rotunjite. Acțiunea și discursul se confundă de parcă ar fi o prăjiturică presărată cu semințe de mac și susan. — Doresc cu fervoare, înalță în acest moment glasul Calpurnius Piso, ca nobilii noștri să nu aibă în casele lor nimic mai demn de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și mai mult tonul: — Germanicus se mai gândește la aia? articulează sugrumat. Vipsania vede că e gata să izbucnească în lacrimi. O cu prinde mila. Încetează să-ți mai faci singură rău, fată dragă, murmură consternată. Atinge cu mâna pântecul rotunjit. — Ție și lui ăsta mic, șoptește. Nu știe cum s-o încurajeze. Are, în mod evident, o nouă de presie din cauza sarcinii. — N-ai putea vedea dacă își scriu cumva? insistă tânăra. Se smiorcăie ușor, apoi șuieră pe neașteptate cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la ea? Rigiditatea? În pat, și o coadă de mătură ar fi mai flexibilă. Atunci, ce altceva? Trufia și aroganța? Eu am alungat de la mine îngâmfarea și ura, geme el încetișor. Femeia de lângă el s-a dezvelit în somn. Pântecu-i rotunjit se întrezărește în semiobscuritate. Îl fixează din priviri, fascinat. Și totuși, ce-i mai plăcut pe lumea asta decât să ridici în brațe un copilaș născut din amândoi, să-l hrănești, să-l crești și să-l educi? Un copil
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
decât cu trei ani În urmă. Simțea parcă tunica brodată cu aur cum Îi cădea grea pe umeri, În după-amiaza aceea caldă de mai, când vocea Îi era Încă la fel de calmă ca și-n cafenea, și cum țintise cu vârful rotunjit al spadei locul ăla plin de praf de pe greabănul taurului unde mușchii se făceau o cocoașă acoperită de peri scurți, coarnele mari, știrbite de la numeroasele lovituri date-n lemn, care se aplecau când el se pregătea să-l dea gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se aplatiza și câmpia tot mai lată, pâlcurile de copaci și tufele turtite și potecile de vânătoare alergând spre apele secate, Într-un loc văzu un ochi de apă de care nu știuse până atunci. Zebrele, niște spinări mici și rotunjite, și antilopele, puncte care păreau să se cațere pe ceva În goana lor peste câmpie, Împrăștiindu-se acum, când umbra avionului se proiecta peste ele, devenind tot mai mici, și ele alunecând parcă În loc să galopeze, și câmpia, cât vedeai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Își tundeau părul așa. Toate purtau pulovere și bluze cu guler rotund, olandez. Era ca un tipar. Îi plăcea să le privească de pe verandă când traversau strada. Îi plăcea să le privească mergând la umbra copacilor. Îi plăceau gulerele olandeze, rotunjite, ale puloverelor. Îi plăceau șosetele de mătase și pantofii fără toc. Îi plăcea părul tapat și felul În care mergeau. Când se plimba-n oraș nu-i prea rețineau privirea. Nu-i plăceau când le vedea În cofetăria grecului. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
până când, În cele din urmă, am ajuns sus, pe platou. Hârâitul Încetă și În liniștea care se lăsă brusc puteam auzi bolborositul radiatorului. Eram pe ultima creastă de dinainte de Spezia - apoi urma marea. Acum șoseaua cobora În serpentine scurte, ușor rotunjite. Când luam virajele, oaspetele nostru se apleca, mai să tragă după el mașina grea. — N-ai ce să-i faci, Îi spuse-i lui Guy. Instinctul de conservare Îl Împinge să facă asta. — Cel mai puternic instinct al italienilor. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
așeza). Dar după ce ea Îi dădea Înainte o vreme, el spunea „Gata, gata cu schmaltz-ul ăsta de Weimar. Las-o moartă, Margotte!“. Acea Întrerupere virilă, puternică nu avea să mai fie auzită vreodată În camera asta șuie. Margotte era scundă, rotunjită, Împlinită. Picioarele-i În ciorapi negri de plasă, În special sub coapsă, erau atrăgător de pline. Când stătea jos, Își Întindea un picior ca dansatorii, cu arcul tălpii curbat Înainte. Își punea pumnul mic și puternic pe coapsă. Arkin Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
iată-le pe toate aici, aceste trofee din mătase, piele, sticlă și lemn vechi. Aici Îl conduse Sammler pe părosul doctor Lal, un bărbat micuț, foarte Închis la culoare. Nu negru, cu nasul ascuțit, tipul dravidian, dolicocefal, ci cu trăsături rotunjite. Probabil din Punjab. Avea Încheieturi, glezne, picioare subțiri și păroase. Era un dandy. Un filfizon (Sammler nu putea renunța la cuvintele vechi pe care le adunase cu atâta Încântare În Cracovia din cărți din secolul al optsprezecelea). Da, Govinda era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
obstacole, iar cărarea era obligată să traverseze repetat un pârâu cu apa adâncă până la genunchi. Jina a urmărit drumul pe care cineva îl marcase cu grijă - un set de trei bolovani așezați în apă, un pod din bușteni cu marginile rotunjite. Cărarea era bine îngrijită, iar ramurile pinilor fuseseră tăiate până la înălțimea unui bărbat. Peisajul a început să urce vertical; era intimidant și decadent în frumusețea lui. Dintr-o dată, Jina și-a dat seama că n-ar fi rămas acolo. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
descheie primii doi nasturi de la palton, Își dădu la o parte fularul alb de lînă și-și Întoarse reverul hainei. Mi-a arătat o insignă groasă, cam de mărimea unghiei de la degetul mare. Avea forma unui triunghi echilateral, cu colțurile rotunjite, fundal albastru cu margine argintie. În mijloc ieșea În relief un S, tot din argint. Litera era formată din linii drepte și dacă te uitai bine la ea, puteai s-o iei și drept fulger. Sau poate nici n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]