1,294 matches
-
tem c-o să mă sting în gândul tău, Iubirea mea... De mult nu ne-am strigat... Ne-ncearcă azi părerile de rău Fiindcă atâtea ploi am dezlegat Și le-am lăsat să cadă peste noi Ca un potop de cântec ruginit... Ni s-a umplut povestea de noroi Iar umbrele de râs s-au veștejit Mai înainte de-a ne fi-ntâmplat Unul într-altul și de-a fi atins Un țărm măcar, de vis adevărat... Mă tem că-mi va
POEM MELANCOLIC de AURA POPA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349215_a_350544]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Muzeul figurilor de ceară chipuri împietrite Pași de gheață și foc Emoția te împinge înapoi Cuvintele te întind pe foaia albă cu
EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349303_a_350632]
-
uzat bun numai de fier vechi Vocea țiganului negustor nu-ți lasă memoria afectivă în pace Nu poți să taci la schimb N-ai nimic nici de vânzare nici de pierdut Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EREZIE RUGINITĂ CA FIERUL VECHI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349303_a_350632]
-
urmă jucând în horă cu tinerii din sat. Parcă-ntinerise baba; ochii îi ardeau în grindă nebună de fericire, cum se văzuse în oglindă. Dar intră nepotu-casă și când o vede lungită: - Mamaie, ce e cu tine? Coasa ta e ruginită! - Bine zici, mânca-te-ar buna! i-a răspuns pierzându-și suflul și-n fața lui “frumoasa” din oglindă pân' la urmă și-a dat duhul. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: FRUMOASA DIN OGLINDĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN
FRUMOASA DIN OGLINDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349776_a_351105]
-
2014 Toate Articolele Autorului Rămân în armonia plantelor Cu aromă veșnic crudă S-adun din mine duioșia, De sferele albastre Să-mi șterg privirea udă. Sunt nemișcate gândurile mele... Clipa parc-a-nțepenit! Aș vrea să se oprească vremea -Acum,- pe nucul ruginit... Ce moale lumină pe palmele lui cade! Dar sunete moi pică... se domolesc domol!? Umbre prelungite dansează și tremură pe poale! Dar frunzele se culcă...nucul rămâne gol!? Înatntează gândul uitat într-o-ntrebare Ș-aprinde ruga-n clipa cu
ARMONIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349827_a_351156]
-
din Sinaia ar fi o mândrie să poată participa la realizarea unui astfel de proiect, trecându-și astfel numele alături de iluștrii săi predecesori. Cred de asemeni că tinerii din școli ar putea fi primii capabili să urnească din nou rotile ruginite ale unui mecanism care a funcționat atât de multă vreme cu succes: atitudine și acțiune civică. De altfel, toate aceste întâmplări despre Sinaia trebuiesc adunate și spuse, ca să rămână în memoria generațiilor viitoare dar și scrise putind fi astfel comercializate
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
stat... hm, de fapt vroiam să văd cât poate acel operator ce a răspuns să stea cu mâna în sân fără.. Limbaj de lemn de-ar fi și tot ar fi mai bine, dar acesta ajunge de fier chiar foarte ruginit pe când acești 'stilați ai vorbelor' de la vodafone încearcă să te facă... Nu zic decât de aceea cu care am vorbit, dacă pot spune așa la stupizeniile de discuții avute cu acesti macabrii ai cuvintelor ce nu numai că fac neamul
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
o cascadă de gânduri în tăcerea adormită în corp clipele ceasurilor de piatră taie prin zilele anotimpului în constelația dragonului pe partea opusă cerului calătorii fac drumuri neregulate un ochi mă deschide și vede celulele din mine legate cu lanțuri ruginite îmi intră în iarnă Referință Bibliografică: pe partea opusă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PE PARTEA OPUSĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348180_a_349509]
-
luându-și cu de la sine putere titlul de "don" și de cavaler, își găsește un scutier (în persoana lui Sancho Panza, un om la fel de umil, căruia îi promite că îl va pune guvernator peste o insulă), își confecționează o armură ruginită (de un caricatural aparte) și, călare pe mârțoaga Rosinanta (pe care o imaginează drept un strașnic bidiviu), pornește în lume în căutarea aventurii și a adevărului său pentru care este în stare de sacrificiul suprem, de unde și "rătăcirile" sale picarești
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
tăcerea în seri din stalactite Să te menții în formă, vom merge doar la trap Aș vrea să fii atentă și semn să-ți fac din cap Că inima nu are de ce să ne palpite: Noi suntem manechine cu arcuri ruginite Referință Bibliografică: Plimbare cu trăsura / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 527, Anul II, 10 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PLIMBARE CU TRĂSURA de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362008_a_363337]
-
în urma lor licărind în ochii osteniți ai ostașilor bucuria victoriei Îmi pierd răsuflarea apoi totul se topește într-o mare de ceață a istoriei. Rămân încremenit Și singur Ca un chip îngălbenit Într-o ramă dintr-un ev aburit Puști ruginite, Pumnale ciobite, Săbii îndoite, Care de luptă părăsite Mă urmărește o ceată de năluci, Urme ale unor vremi Puse pe butuci. ----------------------------- Harry ROSS Israel, decembrie 2015 Referință Bibliografică: Harry ROSS - NĂLUCIRI - POEZII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
Și nu după moarte, ci acum, în acest timp, pe acest Pământ. Ce pedeapsă mai cruntă putea căpăta? Șerban zâmbea în continuare. Un junghi dureros îi săgetă inima și se încăpățână să rămână acolo, înțepenit, ca și cum ar fi o menghină ruginită, imposibil de desfăcut. Îi amintea că are o inimă pe care și-o umpluse cu de toate, mai puțin cu iubire. Își strânse poșeta la piept fără să-și dezlipească privirea de la chipul bărbatului ei, un chip atât de senin
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea. Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea.Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
vrea să mă mut... Setea mă mistuie și arderea doare, Fântânile au încremenit la hotare, Cumpenele stau răzimate de cer, Vai, satele noastre, Doamne, cum pier! Hristoși părăsiți, răstigniți la răscruci, Nici nu mai știi spre unde s-apuci, Clopote ruginite, amuțite în rugă, Mă simt parcă mai umil ca o slugă... Scriu despre Sat, el nu mă aude, Îl strig pe nume și nu-mi răspunde, Scurmă întunericul ca o cârtiță-n humă Prin liniștea mea pârjolită de brumă... Nicolae
SATUL DINTRE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365323_a_366652]
-
-n gară, ce-i face zâmbre unui șut s-o salte , ca un soldat ce pufăie pe scară, când trece cu-n marfar grăbit prin halte. mă simt ca o bătrână domnișoară, ce zilnic își scurtează din speranță . îi plugul ruginit și nu mai ară, iar caii trag, bolnavi, la tărăboanță. sunt plictisit ca o vădană chioară, cu ochii în pământ, dar gândul dus, ca un amant ce nu se mai însoară, sunt tare plictisit, precum v-am spus. Referință Bibliografică
SUNT TARE PLICTISIT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365347_a_366676]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PE CERUL DE CARTON Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului foto: internet Dovediți-mi mie valorați doi lei... Între ruginite gânduri și idei? Răcoriți doar spații verzi și topogane Vă hâțânați, prin minte cu semnele profane. Și din culoarea minții ies pete cenușii Ați împărțit fragmente din arii- purpurii... ...- s poleite...în doisprezece stânci... Cu pietre ocolite și eu privind
PE CERUL DE CARTON de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365359_a_366688]
-
tânăra Gondola. Nu, nu-i de origine romă! Portocalie, of course, își dă aere pe deasupra urbei, invitând permanent la călătoria, pe care unii o visam de pe timpul ciuruitului. Existau și proiecte în acest sens. Din găoacea aeriană, privesc orașul. Ușor ruginit. La fel ca la Londra, Paris... din motive, oarecum diferite. Coborâm în Perimetrul 51 de pe culmea Cozlei. O construcție, parcă din Jules Verne, îmi încântă privirile și simțurile. Nu e finalizată, dar e, clar, transferată din lumea civilizată. Pârtia de
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ICOANĂ DIN ALT VEAC Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cu gardul gârbovit de vreme Se-apleacă într-o rână casa Și din rărunchi puternic geme Prin iarbă, ruginită, coasa... Oftează ușa scârțâindă, Când o deschizi încetișor, Trecând prin învechita tindă; Roșesc mușcate în pridvor. Auzul ți-a slăbit și-ți pare Că timpul pentru tine-a stat, Nu mai aștepți nicio schimbare, Doar pe copiii ce-au plecat
ICOANĂ DIN ALT VEAC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364994_a_366323]
-
în comuna asta. Încercarea moarte n-are ... Și să vezi pe Netea primar ... “ Cu acest gând a deschis poarta care abia se mai ținea în țâțâni.A luat cheia de pe grinda prispei și a introdus-o în broasca pe jumătate ruginită. A intrat și ușa a schrțâit cu un vaiet prelung. L-a izbit un miros de aer stătut cu iz de mucegai.A dat să aprindă lumina.” Nu merge. Câte mai sunt de făcut în casa asta!“A intrat, pe
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
cu rom, s-au hotărât să meargă la casa părintească a lui Ion Netea. Au luat-o ușor, clătinându-se, pe șușa în jos, spre marginea satului.Ajunși în fața ogrăzii lui Netea, Nelu lui Pârnaie a ridicat cercul din fier ruginit și a deschis poarta. -Tovarășe Netea! Tovarășe Netea! Văzând că nu răspunde intrară pe prispă și cu mâinile streașină priviră în cameră.Îl văzură pe Netea întins pe pat cu un zâmbet ciudat pe față. -Să ști că ăsta e
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
altfel te dau afară, spune-mi, dacă am fost suficient de explicită. -Am înțeles, te voi ajuta, cât pot. -Nu mai înțeles, nu tu mă vei ajuta pe mine, eu te voi ajuta să-ți pui în ordine compartimentul ăsta ruginit și amorțit, eu vă voi pune la treabă, mă voi muta aici în acest birou, tu vei lucra alături de ceilalți în biroul comun. Voi sta cu ochii pe voi. Sonia, nu te juca! Ultimele cuvinte ale Olgăi au sunat ca
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului te-am îndrăgit, formă apatic aruncată în oglindă. chip sau nu, taci. cuvântul nerostit poteci îngroașă. cărbunele e tocit. și acum construiești umbre. printre zăbrele de gânduri, mă ameninți că pleci... pleacă! sub frunze ruginite, vei găsi cheia. ușa-i deschisă. pas... interiorul misterului... e ca o tâmplă. degete înghețate, îl desenează static. în aer, inima pulsează îmbrățișând nordul. Referință Bibliografică: stare 2 / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II
STARE2 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366591_a_367920]
-
săi apropiați sau ființe iubite, și încearcă unele sentimente de compasiune față de ei, care stau adeseori stavilă tuturor intemperiilor și sunt supuși presiunilor atmosferice. Personificare lor este evidentă: „Tot din lipsa ploilor, munții cu expoziția expusă la Soare se arătau ruginiți și triști și mai însingurați decât de obicei”. Autorul folosește în roman anumite tipologii, de pildă, a lui Pompei, turnătorul de profesie, afaceristul care caută numai chilipiruri, însoțitoarea care caută să profite de banii bancherului ori ai afaceristului (în concepția
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dansul Toamnei În câmpia arsă, doar lanul de porumb foșnitor mai veghează Frisonul toamnei ruginite. Sperietoarea din par îl mai visează... Se scutură de frig, străfulgerând, Carul Mic Pierdut în stele... În baia de luceferi, apele din adâncuri Sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul Cu parfum de vară La adăpost
ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366169_a_367498]