1,409 matches
-
o suflă-un crivăț peste pustii." (Amicului F.I) " Pe inima pustie zadarnic mâna-mi țiu Ia bate ca și cariul încet într-un sicriu." (Melancolie) sau: "O, capul meu, capu-i încins cu fortune O, capul meu, capu-i ruină" (variantă, Mortua est, Opere, vol. 1, 309) Numai prin această reglare a presimțirilor pustiului din afară cu vidul interior, ca o depresurizare, "un înstrăinat de sine însuși" poate deveni propriul contemplator: "Simt că măduva mea devine pământ, că sângele meu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
DEMIURGICĂ" • ZIDUL CARE N-A FOST "PE PLACUL ZEILOR" • UBI SUNT • "SUB SIGILIUL FORMEI") 5 II. UN "CER ÎNCĂRCAT DE MITE" 33 (MUNTELE MUȘCHIUL, STÂNCA • PERSONAJE: MAGUL, ZĂHASTRUL, CĂLUGĂRUL) 33 III. CRONICA FUNERARĂ A "ZIDIRILOR ANTICE" 59 (ZIDUL PIRAMIDA, CETATEA • RUINA NISIPUL, MUȘUROIUL CENUȘA PRAFUL • PERSONAJE: REGI, "POPULI" • GALBENUL ASFINȚITULUI • SARMISEGETUZA "UN VIS DE PIATRĂ...") 59 IV. "PUSTIU E ÎN DOME ȘI ZEII SUNT MORȚI" 99 (PULBEREA COLBUL PLEAVA • PUSTIUL • NIMICUL) 99 V. ADENDA 125 1. "STINSUL" UN PRETEXT DUPĂ IOANA
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sale de exploatarea feudală. Că el nu găsea însă acolo libertatea nădăjduită este iarăși un lucru cert. În orașul sau târgul liber, el intra adeseori în relații de exploatare de tip capitalist, în cadrul cărora el ori se înavuțea, ori se ruina. În cel din urmă caz era nevoit, pentru a scăpa de obligațiile fiscale și de breaslă, să-și caute refugiu în alt loc sau într-o altă îndeletnicire. Numai așa se explică fuga din orașe a meșterilor și a calfelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mari progrese. Avea loc o specializare progresivă a meșteșugurilor și a negustorilor, însoțită de un intens proces de diferențiere și stratificare materială. Negustorii și meșterii treceau cu repeziciune dintr-o treaptă sau stare în alta. Unii se îmbogățeau, alții se ruinau. Unii deveneau patroni de ateliere, iar alții lucrători angajați. Relațiile de producție capitaliste tindeau să devină sau chiar deveniseră precumpănitoare la principalele orașe moldovenești. Victoria deplină a relațiilor de producție capitaliste și progresul lor mai lesnicios întâmpinau însă mari obstacole
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aceste considerații au fost persiflate de Iosif al II-lea, care definea, în scrisoarea sa din 24 ianuarie 1771 către Leopold, astfel sistemul său: ori îl introduc pe regele Prusiei în joc (de constrângere a Rusiei la concesii), ori îi ruinez pentru totdeauna creditul la Poartă; dacă se ia hotărârea în favoarea unui război direct, eu îl voi face, dar voi protesta în scris; dacă se vrea să nu întreprindem nimic și să abandonăm totul, voi fi obligat să fac scandal și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se bizuia pe Imperiul Otoman pentru a salva Polonia, dar reazimul era atât de șubred încât, la izbucnirea războiului, Ludovic al XV-lea avea să spună: „turcii vor decide soarta Poloniei; dar mă tem că ea [Turcia] să nu se ruineze total”. Alianța cu Austria era de o netăgăduită utilitate pentru Franța în confruntarea cu Anglia și blocarea eventualității unei alianțe ruso-austriece anti-otomane. Oricum, Franța a contribuit în mare măsură la înlăturarea acestei din urmă ipoteze. La 28 iulie 1770, Afacerile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar confirma-o ședințele Consiliului imperial din 24 ianuarie și 1 septembrie 1772. Cea dintâi a dezbătut, între altele, proiectele austriece, Panin expunându-și opinia identică cu cea comunicată lui von Solms: în cazul pătrunderii austriecilor în Muntenia, să fie ruinată această țară, pentru a curma mișcarea trupelor habsburgice; deoarece cu turcii nu se poate niciodată ajunge la o pace solidă, dacă austriecii intră în Polonia, rușii să încheie singuri pacea, ruinând Moldova și Muntenia și luând pe toți locuitorii lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Solms: în cazul pătrunderii austriecilor în Muntenia, să fie ruinată această țară, pentru a curma mișcarea trupelor habsburgice; deoarece cu turcii nu se poate niciodată ajunge la o pace solidă, dacă austriecii intră în Polonia, rușii să încheie singuri pacea, ruinând Moldova și Muntenia și luând pe toți locuitorii lor. La 1 septembrie, el readucea în discuție „măsura extremă propusă de mine mai înainte”. Alternativa lui Panin era într-adevăr monstruoasă, dar, din fericire, și impracticabilă, istoria reținând-o mai mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Natura este o imensă și inepuizabilă sursă de necunoscut, care justifică existența însăși a științei. Realitatea nu este doar o construcție socială, consensul unei colectivități, un acord intersubiectiv. Ea are și o dimensiune trans-subiectivă, în măsura în care un simplu fapt experimental poate ruina cea mai frumoasă teorie științifică. Înțelegem prin nivel de realitate un ansamblu de sisteme invariant la acțiunea unui număr de legi generale: de exemplu, entitățile cuantice supuse legilor cuantice, care sunt în ruptură radicală cu legile lumii macrofizice. Adică două
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
era un tânăr cu un temperament vulcanic, așa că i-a scris lui Merelli și și-a vărsat toate resentimentele acumulate în timp. Verdi mărturisea mai târziu că a resimțit un fel de remușcare și teama de a nu-și fi ruinat complet carieră. Merelli l-a convocat pe Verdi și când l-a văzut a început să țipe furios: “Așa se scrie unui prieten?... Dar... fie, îl vom monta pe Nabucco: trebuie însă să înțelegi că voi investi sume mari pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mio rimorso). Violetta primește o invitație de la Floră pentru a participa la petrecerea organizată de aceasta, dar îi acordă puțină atenție. În timpul în care Alfredo este plecat la Paris, apare tatăl acestuia, George Germont, care o acuza că i-a ruinat fiul. În fața dovezilor prezentate de Violetta, care dovedesc contrariul, Germont îi spune acesteia că relația ei cu Alfredo distruge viitorul fiicei sale din cauza conexiunii rușinoase ce se face între numele Germont și reputația de curtezana a Violettei (Pure siccome un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și rostul. Florin Faifer Drama de a nu fi Mi-amintesc de o frumoasă vorbă a lui Gorki: "Sînt oameni care putrezesc și oameni care ard". Lumea se împarte în cei care realizează plenar sensul umanului și cei care îl ruinează prin neputința funciară de a fi, a se clădi prin existență. Nu numai "eroii" există, ci și oamenii obișnuiți care se prind de viață dîndu-i acesteia puterea lor de credință în ea și primind de la ea chemarea curajului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
hai? E, atunci plus... ghitaristul. Vecin 3: Ei, și-acu, dacă nu vi se pare prea mult, dați-mi-o și mie pe tovarășa Maria. Vecin 4: Mă, da ce v-a intrat? Fraților, fie ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
reușește să Își atragă oprobriul tuturor după ce iese de câteva ori În public machiat cu stridență sau după ce, cuprins de pasiune și disperare, căptușește cu trandafiri loja unui teatru În semn de iubire pentru tânărul violonist care avea să-l ruineze. Aproximativ În aceiași ani ce preced primul război mondial, „un mic grup de scriitori se plasează În vecinătatea dandysmului, la granița cu el, Într-o zonă intermediară, Între inventarea și transgresarea regulilor, care, În materie de dandysm, au fost făcute
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la experiența cazonă a fragilului Proust, să le reamintim cititorilor că e Încorporat În Regimentul 76 de infanterie la Orléans. Face scrimă, natație, gimnastică, dar niciodată călărie. Deși nu i se potrivește nici uniforma (prea mare), deși efortul fizic Îl ruinează, iar repetatele crize de astm Îi deranjează pe colegii de dormitor, el rezistă. Chiar dacă se califică al 63-lea din 64 de soldați, chiar dacă nimic din „paradisul militar” pe care Îl va imagina În Guermantes nu se confirmă În realitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sufocate de mediocritate. La 23 de ani, În 1844, după o copilărie și o adolescență trăite paroxistic, În nesupunere și continuă revoltă, după Îndelungi perioade solitare, după o incredibilă fugă din Mările Sudului, după câteva amoruri Întâmplătoare care-i vor ruina sănătatea, după ce-și Întâlnește iubirea, el intră În cele din urmă pe scena pariziană ca „dandy al boemei”. Cu partea de avere moștenită la 21 de ani dinspre foarte vârstnicul tată (pierdut la doar 6 ani), se instalează la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Boson de Talleyrand-Périgord, prinț de Sagan, adulat de toți dandy-i din a doua jumătate a veacului al XIX-lea pentru extraordinara sa eleganță; Davies Scrope, far - alături de Brummell - al lumii bune din timpul regenței lui George al IV-lea, ruinat la jocuri de noroc și autor al unor Memorii, din păcate dispărute după moartea sa; lordul Henry Seymour, fondatorul „Jockey Club”-ului din Paris, sclavul sporturilor și nu mai puțin al țigării. Dar și: Harold Acton, Aragon, Leopold von Andrian
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1854-1900). Un irlandez cu destin ciudat, tragic - după unii, grotesc - după alții. Descinde dintr-o familie burgheză, al cărei prestigiu e, la Început, mai presus de orice Îndoială. Tatăl - un oculist celebru - sfârșește din cauza unui proces jalnic, defăimător, care Îl ruinează fizic și psihic. Mama, poetă plină de patos (publicând sub pseudonimul Speranza), intrată În vârtejul naționalismului irlandez, e militantă, incită la emancipare. Iată-l deci pe micul Oscar, cu o ereditate grea, prins Între un „Don Juan neobosit” și o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să mă scutur de el, fără să reușesc Însă deloc, urma o senzație nemaiîncercată, un fel de Delirium Tremens și o cufundare Într-o sincopă totală: până ce, În cele din urmă, la ordinul Doctorului, amenințat de pericolul de a-mi ruina toate capacitățile intelectuale și trupești și de a-mi distruge sănătatea, Împotriva voinței mele, dar cu hotărâre, am renunțat. Mă aflam oare În stăpânirea vreunei vrăji: ca Globurile acelea de Foc și acele minuni cerești și diavolești care, În cazul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atît de Împov...r...toare și greu de Îndeplinit erau obligațiile impuse Finlandei. Într-adev...r, suma reparațiilor era egal... cu jum...tatea venitului național finlandez din anul 1938, ea trebuind achitat... În șase ani. Cum ar fi putut o tar... ruinat... și dezmembrat... s... reușeasc... o asemenea performant...? În plus, se stipula c... 60% din valoarea sumei trebuia achitat... În produse metalurgice, În condițiile În care acestea din urm... ocupau doar 4% din exporturile finlandeze Înainte de 1939! Cu asemenea pretenții, Kremlinul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
condiții de inflație, este o adevărată aventură de imaginație elaborarea unui buget sau stabilirea unui preț. Nimeni nu știe măsura și viteza de creștere a prețurilor, deoarece fenomenul are o tendință de autoalimentare. Din această cauză prețurile pot crește exponențial, ruinând practic pe producătorul care ajunge să vândă la vechile prețuri și să se aprovizioneze la noile prețuri. Calculul economic reprezintă baza existenței economiei libere. În acest caz, rolul birocratului din socialism care crede că știe tot despre prețuri și randamente
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care au împuținat elementul romanic, pe care-l putem numi, la sfârșitul secolului al VI-lea, românesc, pe malul drept (sudic) dunărean. Teofan, istoric bizantin, arată că, în 579, "chaganul avar, rupând învoielile cu Imperiul, a atacat Moesia și Sciția, ruinând mai multe orașe Durostor, Marcianopol ș.a. Trupele romane comandate de Commentiolus angajează lupte grele la Dunăre cu avarii. Cu prilejul luptelor dintre romani (bizantini) și avari, din 579, se înregistrează scena "torna, torna fratre", relatată de Teofilact Simocata și Theophanes-el
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării".17 Brătianu susține că populația autohtonă (daco-romană) nu avea nici un interes să treacă Dunărea ca să se așeze pe malul drept, în ținuturi la fel de pustiite și, în plus, s-a ajuns la o înțelegere tacită între locuitorii provinciei romane (Dacia), ruinați de fiscalitate, și cuceritorii barbari. În același sens se exprimă și C.C. Giurescu.18 În sfârșit, N. Iorga invocă exemplul concludent al Britaniei unde, după plecarea legiunilor romane, civilizația a dispărut, dar neamul a rămas-la fel s-a întâmplat și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regiunea intrași extracarpatică au dăinuit numeroase așezări rurale anonime. Elemente de continuitate s-au păstrat, în secolul al IV-lea, chiar și în unele așezări urbane din Dacia și Sciția (Dobrogea), deși orașele au decăzut și cu timpul s-au ruinat cu totul -după năvălirea hunilor, orașele au fost definitiv părăsite de locuitori. Resturile populației urbane s-au refugiat în mediul rural, de aceea numele orașelor a dispărut și s-a pierdut până și noțiunea de oraș, dar nici proprietățile (fermele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
încetat existența. Dar sunt și alte aspecte ale vieții bisericești, din această perioadă, demne de menționat. Astfel, în 1204, regele Emeric al Ungariei scria papei Inocențiu III (1198-1216) că unele biserici (mânăstiri) ale "călugărilor greci", deci ortodocși, din regat se ruinează "din lipsa de grijă a episopilor diecezani și din pricina acelor greci înșiși". Regele propunea papei constituirea unei episcopii pentru ei (greci) sau să fie așezați călugări latini în acele mânăstiri. Ca urmare, la 16 aprilie 1204, papa scria episcopului de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]