450 matches
-
și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața și activitatea lui, București, 1893; Iorga, Ist. lit.
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
Aud? Țe era de făcut? Aminteri dacă nu-mi dedea în gând asta, nu m aledzeam... si nu merdzea de loc, neicusorule; făți idee! Familia mea de la patuzsopt (coborând cătră public) si eu, în toate Camerele, cu toate partidele, ca rumânul imparțial... si să remâi fără coledzi! Tipătescu: Vezi bine! (mușcându-și buzele.) Dar nu ne-ai spus sfârșitul istoriei... scrisoarea. Zoe: Da, scrisoarea... Dandanache: Care scrisoare? Tipătescu: Scrisoarea becherului... Dandanache: Care becher? Zoe: (nervoasă) Persoana însemnată... scrisoarea... de amor... arma
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
paharul în mână) În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... Zi-i pe nume de!... A! Sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (Urale și ciocniri.) Trahanache: (cătră Cațavencu, care a coborât spre el și Tipătescu) Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! Mă bucur. Cațavencu: Venerabile neică Zahario! În Împrejurări ca
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mai ticălos decât Cațavencu, Dandanache nu înapoiază scrisoarea, pentru ca "la un caz, iar ... pac! la «Războiul»". Singurul argument pe care-l aduce în spiritul meritelor sale politice este "familia mea de la patruzsopt ...și eu în toate-Camerele, cu toate partidele, ca rumânul imparțial... și să rămân fără coledzi!". Prost, demagog, peltic, amnezic și senil, încurcă mereu pe prefect cu Trahanache, spunându-i lui Tipătescu: "Eu la masă o să stau ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale...", spre disperarea Zoei, care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu atâta sârg: "în sănătatea alegătorilor...care au probat patriotism și mi-au acordat (nu nemerește)... asta...cum să zic, de!...zi-i pe nume, de!...a! sufradzele lor; eu care, familia mea, de la patruzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică...cum am zițe...în sfârșit să trăiască!" "Agamiță Dandanache e mai mult un bâlbâit și un mărginit mintal, simbol trist al rîecesităților electorale și lamentabil exponent de clasă." (G.Călinescu). Numele personajului este sugestiv prin alăturarea aberantă a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
nu e imediat perceptibil. Râvna se depune adesea pentru o carte, o tipăritură, o traducere sau în numele binelui comun; altfel spus, e un termen specializat în producția și vehicularea de valori imateriale. "Dea Domnul' ca să sporească Râvn'a culturi între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la Blaj"105. În sfârșit, nu trebuie să uităm că avem de-a face cu un auxiliar didactic destinat școlilor din Bucovina. Lepturariul e un manual, în sensul strict al termenului. Subtitlul nu lasă loc de îndoială: "cules den scriptori rumâni prin Comisiunea denumită de către înaltul Ministeriu al Învățământului, așezat spre folosința învățăceilor din clasa VII a gimnasiului de sus". Primele biografii apar în volumele destinate claselor a cincea și a șasea, iar literatura modernă e gândită să fie predată la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
personalități sau a unei situații. Ele reflectă nu permanența catalogului de topoi, caracterul imuabil al realității fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor organizat în jurul zelului național nu e străin de această articulare evenimențială a operelor. Important e faptul că astfel se fixează condițiile unei experiențe diferite a textului literar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ziceri radicale (de rădăcină), a cărora ramure nu am avut”; “cînd avem odată a noastră ca o moștenire zicerea loc, să ne fie frică să zicem la trebuința noastră localitate și local?” ( Repede aruncătură de ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
domnului Neculai Popa, fost deținut politic, activist anticomunist, coordonator al "Centrului Româno-American" din Los Angeles (Statele Unite ale Americii). Articolul 2 Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer: - domnului Ivan Alexandrov, inginer, președinte de onoare al "Asociației Vlahilor (Rumânilor) din Bulgaria" (Republică Bulgaria); - domnului Vasile Iordăchescu, agronom, epitrop al bisericii ortodoxe "Sf. Petru și Pavel" și "Sf. Nicolae" din Camâșovca (Ucraina). Articolul 3 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria A "Literatura": - domnului Alexandru Bantoș
DECRET nr. 735 din 11 octombrie 2011 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235773_a_237102]
-
al Academiei de Stiinte a Moldovei (Republică Moldova). Articolul 4 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria A "Literatura", domnului Milan Marinov Anghelov (Milan Anghel Cosoveanu), profesor, scriitor, fondator al ziarului "Timpul/Vreme", editat de "Asociația Vlahilor (Rumânilor) din Bulgaria" (Republică Bulgaria). Articolul 5 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria A "Literatura": - domnului Ion Berlovan, profesor de limbă și literatura română la Liceul "Borislav Petrov Braca" din Vârșeț (Republică Șerbia); - domnului Simion Plămădeala, poet
DECRET nr. 735 din 11 octombrie 2011 privind conferirea unor ordine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235773_a_237102]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr.
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
adus Țara Românească la o stare critică din punct de vedere financiar. Cu visteria golită, Mihai se vede silit să aplice o soluție pe cât de nepopulară, pe atât de vitală supraviețuirii statale: "așezământul" sau "legarea țăranilor de glie" prin care rumânii (țăranii fără pământ din Valahia) erau siliți să rămână pe moșia pe care se aflau în acel moment. După câteva confruntări pe linia Dunării, dar mai ales după înfrângerea suferită de Sigismund Báthory în Bătălia de la Keresztes, Mihai a făcut
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară, la 16 decembrie 1631, de la Despina jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și de la coconii ei Radu și Vladul „satul Vutești de pe apa Mostiștei ot sudstvo elhov, tot satul cu tot hotarul și cu toți rumânii, în numar de zece, cu două mori...”, pe prețul de 210 ughi. Avem de-a face, după toate probabilitățile, cu satul Tăriceni din epoca modernă și contemporană; numele nou, ce apare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
mult drept să cumpere decât Ianiul , deoarece era vecin de moșie cu satul respectiv. În cele din urmă cei doi ajung la o înțelegere și anume să stăpânească fiecare câte o jumătate din acel sat, împărțindu-și între ei și rumânii. Actul de înțelegere sau zapisul poartă data de 3 martie 1634. După anul 1648, când a fost zidită biserica de la Cornățel, Matei Basarab a cumpărat satul Vutești, două treimi de la Dimitrașco, clucerul ot Spineni și o treime de la Dumitru, vistierul
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
1653) când drept "«Iorgachi vornic din Bătești-Ph.»", care ar fi ctitorit mânăstirea Suharet (Vâlcea) în memoria vătafului de aprozi, Cerchiezul, ucis de tătari, când "«Iordache vornicul din Cozleci»" (Coslegi - Valea Călugărească), care lăsa schitului din localitate întreaga sa avere, iar "«rumânii săi urmau să facă un slomn de piatră, două umblători de piatră și să îngrijească mânăstirea, fiind iertați, în schimb, de rumânie»". Care din cei doi să fi fost ctitorul schitului nu se știe. Se știe însă că numele unuia
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
aceste condiții, pe teritorul comunei Fulga s-au stabilit oameni veniți din satele Căzănești și Lungești, din [[județul Ilfov]], dând naștere satului [[Fulga de Jos, Prahova|Fulga de Jos]]. Noii veniți erau oameni liberi, dar treptat au fost asimilați cu rumânii, iar mai apoi, transformați în clăcași. Aproximativ în aceeași perioadă a avut loc și mutarea vetrei satului [[Fulga de Sus]], din Valea Morii pe vatra actuală. În anul 1781, este atestat pentru prima dată numele de Fulga în locul vechiului nume
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Novi Sad, este un organ juridic de realizare a autonomiei române în domeniul culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române. CNMNR îi reprezintă pe toți românii din Republică Șerbia, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau vlahi). Prin denumirea de "Consiliul Național al Românilor și Valahilor din Șerbia", folosită preponderent în limba sârbă, se dorește reunirea celor două rubrici menținute artificial la recensământul populației din 2002. (cf. Declarația de la Belgrad) Consiliul este format din 21
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
mai multe secole cu aceasta denumire. Satul Depusa format la început din oameni liberi a ajuns la sfârșitul secolului XVI-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși. Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal în vale de către stăpânul moșiei, Costache Belu, pe baza Regulamentului
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
tron când era mare stolnic în vremea lui Mihnea Voievod 1577-1583. Două sate Pleașov se constată și în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. La Fotina apar satele “Pleașovul-Rumani” și “Pleașovul Sârbi”. Pe harta din 1835 satul “Pleașovul Rumâni” apare trecut cu 95 de gospodării și Șopia ( Pleașovul Sârbi ) cu 62 de gospodării. Pleașovul de sus există pe locul unde este și astăzi satul cu locuitori veniți din sudul Dunării și de aceea i se spunea și Șopia ( românii
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]