542 matches
-
ca într-o falsă apocatastază, viziunea clasică despre lupta dintre bine și rău. Ceea ce pare să conteze nu e decât salvarea, fără efort, a tuturor aparențelor de cordialitate. Adept sau nu al vărsăturii New Age, „ultimul om” pare gata să rumege orice Ersatz soteriologic. În piața de idei soporifice, el celebrează dreptul la moțăială. Pacifismul fricii declină somptuos scleroza lașității. Din ce s-a născut această dezafectare generalizată? Cum se explică extazul colectiv produs de efectele de scenă ale acestor simulacre
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
minte, nu mojicești, dacă un ce nu-l știi bine, nu Încerca să-l spui „cu vorbă-ncurcată”. La masă să nu iei Îmbucătura prea mare că e urît, ci una mică, potrivită, „să-ncapă În gură / ca s-o rumegi subțire...”. În poezia erotică propriu-zisă, tonul nu mai este atît de mustrător. În 1831, Anton Pann publică Poezii deosebite, cîntece de lume (ediția a II-a, 1837), parte culese de la alții, parte scrise de el. Cincisprezece poezii sînt de Alecu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în care i se interzisese să-l urmeze pe Lucrețiu, să guste magia moleculelor. Simțea nevoia să-și lămurească înainte de toate o dilemă proprie: natura sau cărțile, scrisul sau viața, rugăciunea sau lectura? Simțea în inimă ceva ca un cheag; rumega în minte vorbele Starețului auzite la spovedanie și revedea complicitatea cu care don Terentio îi împrumutase sau dăruise acele cărți. V Tommaso apărea doar la ceasul de rugăciune obștească sau la ceasul mesei; rămânea tăcut, dus pe gânduri, absent ca
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din scorbura copacului precum și alte texte printre care și o mototolită Commedia și poeziile lui Galeazzo 16. Mângâia cartea lui Dante ca un îndrăgostit ce-și trece buricele degetelor pe obrajii iubitei. Părea beat de fericire, repeta la întâmplare versuri, rumega cuvinte precum inluia, incinse, l'uom s'eterna. Florentinul reușise la perfecție să reunească și să exprime într-un singur chip imagine și gândire; Tommaso ar fi vrut să-și scrie poeziile sintetizând substanța realității în compunerea și descompunerea ei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de Jacopo Antonio Marta. Morții aceia atârnați de catarg sunt pietre de moară pe conștiința lui fra' Tommaso Campanella. Fra' Tommaso nu zicea nimic, lanțurile de la picioare scoteau un zgomot sinistru. Căuta din priviri un chip al vreunui prieten și rumega gânduri care să-l ducă cât mai departe de starea în care ajunsese. Turcii nu trădaseră și se pregăteau să atace, puținii nobili se dovediseră credincioși celor promise. Căzuseră în cursă din pricina unor oameni care avuseseră parte numai de bine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
familie era vreo fată frumoasă îi propuneau s-o ducă să-l slujească pe baron, unde, întăreau ei, va fi tratată ca o regină; în schimb, pentru anotimpul respectiv, renunțau la taxă. Bătrânii se uitau scuipând, mamele plângeau, tinerii își rumegau furia. Tommaso a izbutit să-și aducă aminte și de ceea ce i se întâmplase într-o seară, în timp ce se-ntorcea acasă după ce ieșise de la casa parohială a lui Don Terentio. Fluiera îngândurat, când la colțul unei ulițe dădu nas în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cât de cât miracolul, dar în ultima clipă mă răzgândesc ― cum se pot scrie niște pagini atât de elaborate și sensibile în avion? ― și mă retrag la locul meu, înfrînt, copleșit, îndreptîndu-mi iarăși trunchiul și coborând în mine pentru a rumega mai bine ceea ce am aflat. Murmur încă o dată "în avion..., hm" și mă zidesc într-o meditație admirativă. Între timp Majestatea Sa Regele s-a ridicat. "E 19 decembrie și, de pe 8 noiembrie, cred că este a cincea oară că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cătră corectorul Foii, lucru ce m-a făcut a presupune că poate înșiși autorii ar fi pretins această respectare. În capitolul V criticul nostru vorbește despre germanismii cei străcorați și țesuți în bătătura scrierilor ce se publică în foaie; adecă rumegă - o copie cam infidelă a d-lui Maiorescu - ceea ce a zis acesta în Convorbirile literarie despre limba româna în ziarele din Austria. Cumcă răul acesta e adevărat și vădit n-o neagă nimene, nici înșiși jurnaliștii din Austria. (Vezi Transilvania
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și înarmările din toate părțile. De aceea, în loc de-a căuta ce vorbesc oamenii, să căutăm ce vor ei. Turcii vor bună pace și oricine ar zice contrariul voiește s-o zică. Austria vrea aseminea pace, căci dorește să-și rumege în liniște naționalitățile și să le asimileze cu sucul gastric maghiaro-german. Germania are alte trebi de făcut; apoi pe ea n-o interesează aproape defel Cestiunea Orientului, după cum zice tăcutul ci cancelariu. Ea n-are de gând de a-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
erau cele vreo cincizeci de hectare de Cabernet Sauvignon de la Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață pârloagă în loc. Cei mai înfocați distrugători au fost niște gânjuri de moșnegi cu minte puțină care rumegaseră îndelung ani întregi ura în ei și acum vărsau veninul pe tot ce era în jur. Cred că tatăl meu Dumnezeu să-l odihnească în pace, care făcuse multă pușcărie pe timpul cât fusese declarat chiabur, nu ar fi avut atâta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre unul din colțurile gospodăriei. Îi înhămă, iar din șoproneață scoase un plug de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care se introspectează exagerat și repetat. Acest exces de autoanaliză ele îl realizează fie în timpul executării unei acțiuni ( situație în care aceste persoane își cenzurează fiecare gest sau cuvânt pe care-l spun), fie după încheierea acțiunii, când ele își „rumegă” eventualele imperfecțiuni sau eșecuri înregistrate. Pericolul acestei exagerate preocupări față de sine constă în acea că îndepărtează persoana în cauză de ceilalți semeni, o face să se rupă de realitatea exterioară, închizându-se într-un proces de introspectare (de autoanaliză), ca
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lup; mănînc; mărul; medicamente; mesteci; mic; mîncă; moduri; momeala; multe; nașpa; neajunsurile; neam-neam; necesitate; negustos; neobservat; nevoie; nod în gît; ordonat; ou; parcurge; pastila; pămîntul; păși; pătură; pîine; place; pod; poftă; prăjitură; prăpăd; produs; răbda; răbdare; reflex; a reține; a rumega; savura; scuipă; set; sete; în sine; sîmbure; sorbi; stăruință; stele; stop; stupiditate; suc; sunet; supă; supărat; supraviețuiește; ști; tolera; totul; trage; trăi; a trece peste; trece peste; uita; pe unii; ușor; vărsa; vorbe (1); 767/214/70/144/0 însă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o urmărim prin toate eforturile. Să poți spune: Nu mă mai amăgește nimic» Ă și să sfârșești în veselie” (III, 85). Nu peste mult, umorul Ă ca discreditare Ă a devenit el însuși o perpetuare a neputinței: „La piață, am rumegat «cugetarea» de alaltăieri, anume că trăim ca să ne batem joc de univers, că poate existența nu are alt sens. Să pui la îndoială totul, pe tine însuți și lumea, să-ți bați joc de tine și de lume. Apoi să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
le pune în mînă cîte o bucată de pîine și o bucată de salam; rupe hîrtia de împachetat și le dă cîte o bucată) Front, front, dar puțină civilizație nu strică. (după o pauză în care mănîncă salam și se rumegă gînduri) Trebuie să mă refac, nu-i așa, dînsule? Hai, mîncați tot. Hai, ca desert vă ofer ceva special... La desert mă dau pe mine... El n: N-am de gînd să mă intoxic... El 1: Nu, că nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sub semnul anotimpurilor și al sălbăticiei care trebuie potolită, pentru că este mai puternică decât piramidele și decât sfinxul, care presimte "cum îl amenință iarba". Iarba apare ca motiv liric obsesiv. În fiecare poem îl descoperim cu sensul germinației stihiale: Iarba rumegă amiezile grase, unde vine țăranul crește iarbă, numai iarba crește cu gura-n pământ, se-astupă gurile ca șomoioage de iarbă, peste Casa Scânteii crește "iarbă". Un întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
desfășoară patetic, într-o aglomerare de strofe alambicate. Infernul îl descoperim la nivelul contingentului și mai ales ancorat în "nordul lucrurilor", în aventura existențială a inteligenței, pentru că: "Egal, în fiecare e-o sete de eroare la o pășune ascunsă și rumegată-n ea/ Aceste echilibre visează cald și veșnic/ dezechilibru care le-ar evidenția". În acest context apare și "Bătrâna tixită de ceasuri", ea simbolizează timpul convulsionat, care solicită o trăire puternică, de aceea timpul bate în vorbele bătrânei, în ridurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va cânta țara, cu predilecție Dobrogea aridă, Medgidia, Istria: "Deliormanul șade pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu flacăra bătrână / scăzută, rumegată de timp și de nisip/ Și arată de sub văluri misteriosul chip". În noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la suprarealism (1969). 5 În "Cartea cu oglinzi" (1962), "Să ne iubim visele"(1967), C. Nisipeanu dedică poeme unor confrați suprarealiști ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Așa cum vânătorul întinde lațul păsării din crâng, Alexa Visarion a devenit pentru mine un fel de "tutore spiritual" și îi port și azi recunoștință că mi-a întors calea destinului de artist "împlinit" și "așezat" care poate de acuma să "rumege liniștit", spre principiul lui Mahatma Ghandi "Trăiește ca și cum ai muri mâine, dar învață ca și cum ai fi etern" și nu îmi pare rău, ci dimpotrivă. O educație fără spiritualitate creează o ființă fără conștiința, iar o spiritualitate fără intelect, creează oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vecie Mersu-n fugă să vă fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu cel sfînt. La umblat să aveți pas lin La
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie. Oricît veți voi să mîncați Rar voi să vă săturați Numai-n noaptea de İspas Și atunci decît un ceas. >> Merse În ieslea boilor Boilor săracilor. Dar boii cum o văzură Începură a rumega. ăă - Stați voi boi, nu rumegați Durerile mi-alinați >> . Și boii cum auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu cel sfînt. La umblat să aveți pas lin La mîncare saț deplin. Un ceas voi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
auziră Îndată pe loc stătură. ăă - Boulenilor iubiți Binecuvîntați să fiți Și de mine pe pămînt Și de Dumnezeu cel sfînt. La umblat să aveți pas lin La mîncare saț deplin. Un ceas voi să mîncați İar un ceas să rumegați >> . Pe la cîntători tîrziu Prea slăvita naște fiu Și cînd naște maica sfîntă İeslea cea cu fîn pe jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. ” -// Doamne, İisuse Cristoase ,, Doamne, İisuse Cristoase Tu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
da din cap sau că ne va lovi cu coarnele, iritată de aceste familiarități și gesturi amicale. Deși stai lipit de coasta ei (îi simți căldura sub tine, respirația, ridicându-te și pe tine cu câte-un oftat), continuă să rumege liniștită, privind parcă în gol. De aici, și verbul "a rumega", cu sensul de "a medita". În această privință, Heidegger are parțial dreptate : în anumite situații, în momentele de răgaz și când e pe deplin încrezătoare, se întâmplă ca lighioana
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]