587 matches
-
tău să-l pui pe o cârpă și Încă te vei folosi. Când pierzi fața obrazului: să iei Lemnul Domnului și să-l fierbi și să-l bei. Mărgean pururea să porți la tine și va fi obrajul tău pururea rumen. Pentru durere de grumaz: cuib de rândunică În apă caldă să-l Înmoi și să te oblojești cu el la gât și vei dobândi folos și apa aceea În care vei Înmuia cuibul să o strecori și cu zahăr să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ce vreți! - Fata asta știe carte Cât o sută de băieți! În poezia „În cale”, Radu Dumitrescu scrie la 18 noiembrie 1956: Cu pasul ușor, ca linul izvor, Îmi iese în cale ispită. Privirea‐ i e plină de dor, Și rumenă‐i fața o clipă. 179 Și‐n fugă mă‐ntreabă de toate Apoi se oprește și rupe o floare. Mi‐ i dragă, mai dragă ca toate Și ruptă din soare îmi pare. Ea râde și floarea cu drag În păr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
corp curat, croit perfect, dornic de viață. Doi ochi negri, mari și zglobii, încadrați în niște gene lungi, ce nu vor avea niciodată nevoie să fie date cu rimel, deoarece frumusețea lor naturală întrecea orice încercare de înfrumusețare artificială. Obrajii rumeni și rotunzi, părul negru, fin, mătăsos, pe jumătate creț de la natură, pe care-l prindea într-un fel de coc la spate pentru a nu o încurca la treabă. Toate aceste particularități, specific feminine, puteau fi sesizate numai de cei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la Florica a întrebat ce este cu acest copil numai în cămașă fără mâneci, atât de micuț și cu atâta istețime. A chemat-o pe Florica la el, a luat-o în brațe și a sărutat-o pe obrăjorii ei rumeni ca doi trandafiri. Moș Flondorică i-a explicat în câteva cuvinte despre situația noastră, a fraților Buraga, nepoții lui. Atunci inspectorul Ciubotaru l-a pus pe învățătorul Ion Radu să șteargă tabla, i-a luat creta, i-a dat-o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dacă e vorba despre o asemănare perfectă sau despre reîntoarcerea unui strigoi. O asemănare perfectă cu atât mai derutantă, cu cât tânărul crezut mort are acum înfățișarea unei femei ce seamănă ca două picături de apă cu „răposatul Fidele, cel rumen în obrăjori și atât de blând”, după cum și-l amintește Arviragus. Moartea presupusă, dar falsă, asemănarea și travestirea își dau aici mâna pentru obținerea unui „efect de fantomă”, la a cărui ambiguitate contribuie, în mare măsură, „metamorfoza” produsă: dublul este
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
9); înmormîntare (9); înot (9); mort (9); cozonac (8); gustos (8); împletit (8); ajutor (7); lumînare (6); proaspăt (6); mormîntare (5); nuntă (5); parastas (5); praznic (5); salvamar (5); cald (4); dulce (4); fîntînă (4); plastic (4); peste pupăză (4); rumen (4); susan (4); WC (4); barcă (3); bun (3); Crăciun (3); cumetrie (3); făină (3); foame (3); moale (3); moarte (3); roată (3); baie (2); bunica (2); capac (2); casă (2); grîu (2); pască (2); poftă (2); polonez (2); prăjitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nepăsare; netedă; nevăzută; niciodată una; nouă; oameni; obiect; obosită; obraznică; ochii; oval; palid; parte; perfecțiune; personal; plan; plăcut; poker; de poker; pori; portret; posomorîtă; potrivită; poziție; praf; prezent; prezentare; primar; primi; primul; putere; radioasă; reacție; recunoaștere; cu riduri; roz; roză; rumenă; sărac; scîrboasă; senin; seninătate; simetrie; simpatică; sincer; sinceritate; singur; speriată; suflet; supărată; teatru; a tenului; tînără; trăiri; uh; univers; văz; vedere; verde; veselie; vioaie; vizibil; zîmbitoare (1); 811/214/77/137/2 fecior: băiat (183); fiu (82); tînăr (81); copil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9); fard (9); îmbujorat (9); chip (8); fată (8); curat (6); moale (6); bujori (5); gropițe (5); palmă (5); parte a feței (5); rece (5); blînd (4); buze (4); cald (4); finețe (4); om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Poetul Radu Gyr se pare că le-a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane“, pentru care a și fost condamnat la moarte: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, Pentru cântecul tău țintuit în piroane, Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vedea foc mare, să nu puie mîna la față, nici să se mire, căci copilul va avea pete roșii. în luna mart să iei un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cinste mare; iar dacă se visează scoborîndu-se la vale, că-și va pierde cinstea. Mărțișor La zi întîi de mart, fetele pun mărțișor la gît sau la mînă, pe care îl țin pînă la finele lunii, ca să fie curate și rumene la față toată vara. De 1 martie, copiii poartă la gît sau la mînă un ban de argint, iar fetele își pun la mînă strună de vioară de la lăutari, ca să fie vesele și sănătoase. (Gh.F.C.) Măsele Dacă pui obada* de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida. Copiii umblă "zdențăroși și desculți", dar sunt "sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși", încât Mara îi privește cu încântare: "Tot n-are nimeni copii ca mine!" Pe fată vrea s-o căsătorească cu un preot, iar pe băiat vrea să-l facă maistru-cojocar. Chibzuită, pune
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de Phormion spartanul, de Polyarate din Thasos, de Empedotim din Siracuza. Toți aceștia sunt ghicitori (manteis), autori de oracole hresmologoi , purificatori (cathartes). „ Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./” Doi obraji rumeni. Rubedo. Stadiu inconfundabil din alchimie. Dar și culoarea aurului. Iatromanții celebri aveau În componența lor un organ de aur. Pitagora și-a arătat „coapsa de aur” asistenței Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. dovedind prin aceasta că este epifania lui Apollo
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
avea ca rezultat o paletă variată de trăiri și atitudini: și dorința nerușinată, "pohta" de carne, adică sexualitatea frustă, și metafizica erosului, spiritualizarea nevoii de femeie și împlinire; și plăcerea vânătorii ("Ochi și gene și gurițe,/ Obraji rotunzi, albi și rumeni, piepturi, sânuri cu mici țâțe/ Sunt a sale vânătoare, și întru a sa trufie/ Mai are încă un lucru -care-l tac, că lumea-l știe", recunoștea, în Cine-i Amorul?, prea puțin pudibond după canoanele epocii, același Costachi Conachi), și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emil Brumaru Să facem schimb de-amurguri și gutui, Oh, ca într-o medievală Franță, Eu rumen, tu în turnuri amărui, De-a pururi despărțiți de uși cu clanță! Și să-ți trimit un fluture tocit De roze cu mireasma mea de barbă Înrourată trist cînd trag la fit De la atacuri, lenevind în iarbă. Și s-adormim
Să facem schimb de-amurguri și gutui... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9026_a_10351]
-
de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de rumenele noastre țărăncuțe, zâmbind prințeselor venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții a Tinerimii artistice un portret ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este surprins, trei secole mai târziu, purtând deja pe umerii săi greutatea acestei responsabilități. Iată cum creionează scriitorul portretul eroului său din primul volum: Tânăr, de vreo douăzeci și unu de ani, înalt și subțirel, cu plete lungi, cu obrajii curați și rumeni, cu mustața subțire și cu barba numai fulg, Bodea semăna mai mult a fată mare și sfiicioasă decât a voinic de munte: bărbăția îi era toată numai în felul cum își ținea îmblăcitoarea ferecată, arma lui în lupta cu lupii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
problemei atît de importante a aspectului fizic al domnului Knott, din nefericire, Watt nu avea nimic de spus sau foarte puțin. Pentru că el într-o zi putea să fie înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Watt nu avea nimic de spus sau foarte puțin. Pentru că el într-o zi putea să fie înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și voinic, iar a doua zi gras, mijlociu de statură, roșcat și palid
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înalt, gras, palid și brunet, iar a doua zi uscat, scund, rumen și blond, iar doua zi voinic, mijlociu de statură, galben și rumen, iar a doua zi scund, gras, palid și blond, iar a doua zi mijlociu de statură, rumen, uscat și roșcat, iar a doua zi înalt, galben, brunet și voinic, iar a doua zi gras, mijlociu de statură, roșcat și palid, iar a doua zi... ............................................................................................ iar a doua zi scund, blond, voinic și palid, cel puțin așa credea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în (27). Ceea ce este reprezentat în următoarea schemă: Schema 5 Dl. Knott Temă-titlu PROPR A. înălțime B. greutate C. ten D. culoarea părului PRq PRq PRq PRq 1. înalt 1. gras 1. palid 1. brunet 2. scund 2. uscat 2. rumen 2. blond 3. mijlociu 3. voinic 3. galben 3. roșcat În ciuda bizareriei sale, exemplul (27) se bazează pe o schemă descriptivă coerentă. Doar că nu respectă maxima conform căreia portretul unui personaj trebuie să fie redat numai o singură dată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
instruise cu grijă cafegii și ciubuccii, în așa fel încât băutura aromată clocotită să fie servită cu un ritual perfect din felegene de preț cu buza abia, abia răsfrântă peste marginea aurită. Feciori cu mustăcioare subțiri, cu buze cărnoase și rumene, încălțați în târlici cu broderie bogată, se mișcau abia simțit servind mușteriii. Pe tăvi rotunde de aramă ciocănită erau aduse pe mutește cafele, dulciuri și ciubucuri. Hamie însuși își primea clienții - oaspeții, cum îi numea el -, căci toți cei care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Manda deschise nesimțit ușa și dispăru. Marica apropie sfeșnicul cu lumânarea aprinsă ca să-i lumineze mai bine chipul și se examină atent în oglindă. Era frumoasă? Nu și da seama, dar avea carnea tare pe ea și pielea albă și rumenă. Zâmbi și gropițele înțepară amândoi obrajii. Era puțin emoționată. Se îndreptă spre o firidă cu policioare de nuc. Nu era încă obișnuită cu locul. În lumina puțină pe care o făcea candela și lumânarea, desluși sipețelul de argint în care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]