5,053 matches
-
un garant al menținerii statului sirian și insistă că acesta să joace un rol într-o perioadă de tranziție. Turcia, la rândul său, dorește să obțină o reducere a susținerii Rusiei pentru kurzi, obiectiv pe care experții în politica externă rusă îl considera nerealist. „Între kurzi și comunitatea diplomatică rusă există legături vechi și nu vom renunța niciodată la acest atu”, a declarat o sursă rusă pentru Financial Times. Cu toate acestea, Rusia a încetat de curand să mai solicite că
cum să privim această imagine by https://republica.ro/impacarea-sultanului-cu-tarul-cum-sa-privim-aceasta-imagine [Corola-blog/BlogPost/338541_a_339870]
-
acesta să joace un rol într-o perioadă de tranziție. Turcia, la rândul său, dorește să obțină o reducere a susținerii Rusiei pentru kurzi, obiectiv pe care experții în politica externă rusă îl considera nerealist. „Între kurzi și comunitatea diplomatică rusă există legături vechi și nu vom renunța niciodată la acest atu”, a declarat o sursă rusă pentru Financial Times. Cu toate acestea, Rusia a încetat de curand să mai solicite că reprezentanții kurzilor să fie prezenți la negocierile de pace
cum să privim această imagine by https://republica.ro/impacarea-sultanului-cu-tarul-cum-sa-privim-aceasta-imagine [Corola-blog/BlogPost/338541_a_339870]
-
Gheorghe A.Stroia, Alex Ștefănescu, N.Manolescu, Laurențiu Ulici, Ion Constantinescu, Marin Oprea, Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Elena Buțu, Doina Drăguț, Marinela Preoteasa, Florin Grigoriu, Mircea Daroși, Răducan Adriana, Menuț Maximinian,și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleză și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul revistei
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
îți sorbeau nesațul spongios după iubire răstignită-n oase, Și-n torsul după-amiezii, fără os. Și-am mai ucis și-un albatros nătâng ce-ți ciugulea firimituri din speză, Cu o rapacitate și un gând de-a te iubi în rusă și-n chineză. Și mi-aș ucide propriul sentiment care te-ar face noaptea, să te doară. Căci te iubesc, deși nu sunt prezent. Ci... sunt doar visul... de cireașă-amară. Referință Bibliografică: CIREȘE AMARE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CIREȘE AMARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470325131.html [Corola-blog/BlogPost/383833_a_385162]
-
PÂRVU Cristina Maria - Spania 20. PODEANU Silvia Lucia - Novaci, Gorj (ÎN MEMORIAM) 21. POPESCU Adrian Nicolae - Rădăuți, Suceava 22. POPESCU Constantă - Răzvad, Dâmbovița 23. POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania 24. PRESADĂ Theia - Dublin, Irlanda 25. ROMÂN Ț. FLORIN - Arad 26. RUSE Lia Filoteia - Laval, Montreal, Canada 27. SCOPOS Teona - Iași 28. SIMA IONEL - Baia Mare, Maramureș 29. STAMATE Eleonora - Tecuci, Galați 30. STROIA George-Nicolae, Adjud, Vrancea 31. STROIA A. Gheorghe - Adjud, Vrancea 32. TĂNASE Maria Ileana - Romă, Italia 33. VASILICA Aurel - Slobozia
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1456388631.html [Corola-blog/BlogPost/373388_a_374717]
-
împreună acasă. Mie mi-a plăcut și fiind primul an în învățământ, zic că am debutat destul de bine. Păcat că am predat numai franceză. - De ce? - Știi cum este. Mai ales la țară. Predomină predarea limbii ruse și, cum profesoara de rusă era soția inginerului-șef de la C.A.P., îți dai seama că nu desființează cursurile de rusă să înființeze ore de engleză. - Și unde mâncai? - Avea bătrâna bucătărie, cu aragaz și butelie, mai gătea ea și uneori mă mai invita la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391505676.html [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
destul de bine. Păcat că am predat numai franceză. - De ce? - Știi cum este. Mai ales la țară. Predomină predarea limbii ruse și, cum profesoara de rusă era soția inginerului-șef de la C.A.P., îți dai seama că nu desființează cursurile de rusă să înființeze ore de engleză. - Și unde mâncai? - Avea bătrâna bucătărie, cu aragaz și butelie, mai gătea ea și uneori mă mai invita la masă. Făceam și eu câte ceva pentru mic dejun sau cină, m-am descurcat, nu am murit
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391505676.html [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
pentru simplul fapt că trăiesc? Ca o salvare, intrarea în muzeu găzduită de inofensivul magazin de suveniruri din dispărutul RDG oferă soluția de evitare a nedoritului acces de panică. Asaltăm trecutul, pășind lejer pe sub pancarta care ne avertizează în engleză, rusă, franceză și germană (germana e ultima!) că, vezi, Doamne, părăsim sectorul american: YOU ARE LEAVING THE AMERICAN SECTOR, VOUS SORTEZ DU SECTEUR AMÉRICAIN. Și ce dacă? Uite că se poate, șoptește vocea interioară, după ce a prins curaj. Ce folos că
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Checkpoint_charlie.html [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
pentru desființarea României, când, după dogma marxistă, cantradictiile interne, inerente lumii capitaliste, UE/NATO, vor permite. Mai nou însă Safanov, rușii, renunța la Transilvania, care cu un cardinal și mai mulți episcopi catolici, se califica mai greu ca satrapiea oriental rusă. Pravoslavnicii se concentraza acuma asupra moldo-valahilor, care le sunt de la principele Cantemir la președintele Iliescu. preasupuși. Altfel le taie popa (greco-slav) limba (latină)! Polonia și România sunt bastioane ale cordonului sanitar cu misiunea de a inpiedica invaziile rușilor. Dar dacă
VIZIUNI ORTODOXE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_viziuni_ortodoxe_viorel_roman_1358833598.html [Corola-blog/BlogPost/342361_a_343690]
-
Evadare Lui Andrei Codrescu Copilăria mea stă furișată În piețele dispărute ale orașului, Năluci de mult uitate mă vizitează, Am ascultat limbile pământului, Germana, rusa, româna, Am înțeles că toate păsările au dreptul Să zboare, dar nici un drept nu este garantat, Un singur moment desparte viața de moarte, Un moment pe care nu oricine îl înțelege, Un adevăr ca răsăritul ghiocelului de sub zăpadă, Ca un
EVADARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_0.html [Corola-blog/BlogPost/351463_a_352792]
-
o altă doctrină a criticului italian, care, spune: dacă literatura este expresie, iar literatura este alcătuită din cuvinte. Atunci și limbajul este un fenomen estetic. Spunem, spre exemplu, că spaniola este o limbă sonoră, că româna o limbă semi-sonoră, că rusa își formează cuvintele în cerul gurii, că engleza este o limbă cu sunete variate, că latina are o distincție aparte la care aspiră toate limbile apărute după aceea. În concluzie, aplicăm la limbi categorii estetice. În general, se presupune, în
FIECARE LECTURĂ A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fiecare_lectura_a_unei_cart_al_florin_tene_1386830240.html [Corola-blog/BlogPost/363228_a_364557]
-
literature rusă a secolului XIX-lea au apărut o serie de cărți în care este descrisă copilăria, printre care: Cronica unei familii semnată de Acsakov, Copilăria lui Nichita de A. Tolstoi. Toate aceste opere- notează L.I. Timofeev în Literatura sovietică rusă, Buc.1951, p.5-descriu o copilărie care poate fi numită normală. La aceste opere s-ar putea adăuga acele romane ale lui Dostoievski, care prezintă psihologia unor copii cu o sensibilitate bolnăvicioasă., ca:Suflet de copil și Precocii. * În literatura
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Copilul_tema_majora_pentru_literatura_universala_0.html [Corola-blog/BlogPost/351186_a_352515]
-
liceu) au trecut la liceu de la școala generală 16 profesori, toți calificați: Gheorghe Ștefănescu (director, română-franceză), Cornel Ciupercă (dir.adj.-biologie), Ion Soare (matematică), Gheorghe Lupuleț (fizică), Victor Zaharescu (română), Gheorghe Mosoia (matematică), Niculina Ciupercă (chimie), Mircea Rădescu (română), Maria Sandu (rusă), Maria Doană (istorie-geografie), Lucreția Dulamă (română-istorie), Viorica Bolovan (biologie), Gheorghe Bălașa (biologie), Stelian Cosma (ed. fizică), Mihai Marian (desen), Virginia Nistor (română), Adriana Matei (necalificat, liceu). Următoarele cadre didactice calificate la cursul primar sunt detașate pe lângă școala medie : Lucreția Bălan
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xix_.html [Corola-blog/BlogPost/359445_a_360774]
-
corespunzătoare, iar ceilalți 7 ca profesori suplinitori. La 1 septembrie 1965 găsim următorii profesori cu studii corespunzătoare: Bratu Ion la istorie, Gheorghe Bădic la matematică, Lucia Vasile la istorie, Ion Urdea la română, Claudia Mălăcea la istorie, Maria Sandu la rusă și Mihai Marin la desen. Următorii învățători funcționau ca profesori suplinitori : Maria Iosifescu la agricultură dar și ca director adjunct, Dumitru Ștefănescu (Titi) la matematică dar și fizică, Aurel Vasile la română, Ion N. Istrate la educație-fizică, Virginia Șerboiu la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xix_.html [Corola-blog/BlogPost/359445_a_360774]
-
Occidentului și pe Marea Zeiță înfățișată adeseori sub aspectul teribil de regină a Morților “electrici” din “portocala atomică” - am zis ce văd între anii 2014-2024! Ce va mai fi între 2024-2081, Dumnezeu cu mila! De altfel, strategic vorbind, baza militară rusă din Harkov este extrem de importantă fiind, așa cum declara în mai 2010 Dimitri Medvedev, președintele Federației Ruse în acel moment, o garanție împotriva oricărei tentative de a diviza securitatea europeană, după semnarea, la Harkov, în luna aprilie, a unui acord în
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_despre_a_constantin_milea_sandu_1393407818.html [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
armistițiu, implicându-i și pe români. La 26 noiembrie / 9 decembrie 1917, România a fost silită, deși victorioasă pe front, să încheie armistițiul cu Puterile Centrale. În plină revoluție bolșevică, rusească, în Moldova noastră, debandada era în floare, unitățile militare ruse loiale încă țarului fiind dezarmate și neutralizate de revoluționari. La 9 / 22 decembrie 1917, trupele române intervin, pentru a liniști situația. În replică, guvernul „condus de Lenin ordonă, la 3 decembrie 1917, arestarea reprezentantului român la Petrograd, Constantin Diamandy, iar
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
Prietena mea mă privea ciudat; se pare că mă prelinsesem pe perete cu viteza melcului, ca o picătură de apă. Nicidecum nu erau „lejere” țigările manufacturate de Amadeo! De dragul lui, dar și pentru că programa de limbi străine nu oferea decât rusa ca alternativă, am ales cu entuziasm spaniola ca limbă secundară. Grație dicției excelente și exercițiului continuu pe muzică acompaniată la chitară, prindeam totul din zbor. Noi, „fetele” lui Amadeo, presăram deja cuvinte spaniole prin conversațiile private. Luam cursurile de spaniolă
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_amadeo_gabriela_calutiu_sonnenberg_1345104401.html [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
privi și de a vedea în profunzime realitățile înconjurătoare, marea experiență în lucrul cu oamenii dar și intuiția că folosește cu aceeași grație și eleganță oricare din cele șapte limbi pe care le vorbește fluent. Dintre care două (ebraica și rusa) au și grafii diferite. Normal, te bucuri fiindcă, uite, ai prilejul de a întâlni omul pe care-l poți admira necondiționat, mai ales că este scriitoare, jurnalistă și cronicar dramatic, lucruri care, în context, ți se par chiar firești. Așa
CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1463026226.html [Corola-blog/BlogPost/375157_a_376486]
-
așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova și Transilvania. Filologii români și străini au mai descoperit: - în cea mai veche cronică turcească, intitulată "Ogusnam", adusă în actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită în germană, franceză și rusă, se menționează existența, în anul 839, a unei Țări a Românilor la nord de Dunăre, până spre Nipru. Se mai menționează că „Țara Românilor" s-a confruntat cu cumanii, deci țara avea o armată și o administrație bine pusă la
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova și Transilvania. Filologii români și străini au mai descoperit:- în cea mai veche cronică turcească, intitulată "Ogusnam", adusă în actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită în germană, franceză și rusă, se menționează existența, în anul 839, a unei Țări a Românilor la nord de Dunăre, până spre Nipru. Se mai menționează că „Țara Românilor" s-a confruntat cu cumanii, deci țara avea o armată și o administrație bine pusă la
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
examenului de stat. De atunci, nimic nu mai putuse fi reparat în ordinea vieții materiale, pentru care Pâcă nu avea, de altfel, nici o chemare. Încercase fără noroc să-și facă un rost, intrase la CFR ca impiegat, suplinise catedre de rusă și română, lucrase ca sortator de piei într-o tăbăcărie, vopsitor, zugrav, electrician. Ajunsese și pe la Medgidia, ca antrenor de box. Era un bărbat voinic, nu prea înalt, cu înfățișare pitorească, rezistent și, zice el într-un poem, plin de
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
de această etnie. La școala catolică vorbeam în germană, dar am învățat și limba franceză, ca limbă străină. Când eram însă copii, eram toți de etnii diferite și ne jucam împreună întotdeauna. Astfel, am învățat cu toții să conversăm și în rusă, și în poloneză, și în ucraineană și chiar și în idiș. Așa ne înțelegeam mult mai bine între noi, dar și cu părinții tuturor. Ne folosea acest lucru și când mergeam la prăvălia evreilor, căci ne puteam adresa în limba
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
o știre publicată în ziarul Scânteia, din care închega iute, indiferent la inadvertente, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului, într-o flagrantă ignorare a veridicului. În poezia La inaugurarea librăriei Cartea Rusă, publicată în revista „Veac nou“ din 10 ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major.[9] Vladimir Tismăneanu relatează o întâmplare la care a fost martora jurnalistă
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
au plecat austriecii din Țara Românească și rușii sub Suvorov au intrat. Țara este dată pradă focului și jafului de către acesta”. Dacă până una-alta doar turcii și habsburgii dominau principatele românești, începând cu ocuparea Crimeii de către ruși (1787), vecinătatea rusă devine cel mai mare și mai dezastruos pericol pentru Țările Române, mai ales că „Niciodată, preciza K. Marx, situația internațională nu a fost atât de favorabilă planurilor de cucerire ale țarismului ca în 1762, când marea curvă Ecaterina a II
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
declara cu cruzime: „Vi se lasă ochii, ca să puteți plânge”. Referindu-se la răscoala lui Tudor Vladimirescu, K. Marx face următoarea remarcă elogioasă: „Vladimirescu era patriot român... Pentru el rusul și fanarioții sunt dușmanii cei mai mari... Tudor respinge alianța rusă... Uciderea lui este un asasinat mârșav”. Totuși după 1821 intervin și ceva schimbări, deoarece, săturându-se până și ei de fanarioții lor, turcii acceptă iarăși numirea de domnitori pământeni, care, observă Marx, „au pus la locul de cinste limba românească
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români by http://balabanesti.net/2014/09/07/cum-s-au-comportat-rusii-si-ungurii-karl-marx-despre-romani/ [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]