18,930 matches
-
Plus că britanicii au semnat împreună cu Franța, Rusia și Ucraina în ‘92 un acord prin care îi garantau Ucrainei integritatea teritorială în schimbul renunțării la armele nucleare. Ucraina a pierdut teritorii, primind comunicate și regrete, iar britanicii i-au ajutat pe ruși să i le ia. În realitate, UE nu vroia decât încă o nouă piață de desfacere și de forță plătită prost, cum sunt românii. Au rămas fără Crimeea și probabil vor rămâne și fără altele. SUA cel puțin e gata
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
vrea cu disperare resursele Rusiei. ONU este mort din născare, n-avem ce să-i reproșăm. În această expansiune a nebuniei, România are ghinionul să se afle exact unde nu trebuie. Potriveala dracului, un șah geopolitic. Când ne vor invada rușii, ne vom apăra cu praștiile și ei vor face ce au făcut ai noștri când au trecut Nistrul și ne-am dus pe teritoriul lor, alături de fasciști. Europa depinde de gazul rusesc, fiind amăgită de atitudinea pașnică a lui Elțin
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
răsărit. Există teama că ne putem prinde-n horă cu cine are interesul să destabilizeze atât Europa de Est, cât și Orientul Apropiat. Unchiul Sam - curat murdar, coane! - are picioare scurte, dar mâni ale naibii de lungi. Iar frații noștri în ortodoxie, rușii, nu ne înapoiază cele 92 de tone de aur din tezaurul românesc. NU EXISTĂ PROBLEMĂ FĂRĂ REZOLVARE Tragedii se mai întâmplă. Uneori, lucrurile tragice se întâmplă și pentru că nu ne pasă la timp de tragediile care se întâmplă tacit lângă
O LUME CU RAZBOAIE, MORTI, MINCIUNI, BANI, CORUPTIE, TRAGEDII UMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405915280.html [Corola-blog/BlogPost/343498_a_344827]
-
politic corect instituțiile publice au o cotă de handicapați, atât bărbați cât și femei... În ultimi doi ani el a vândut americanilor 218 documente cu 25.000 € și s-a adresat în acest sens printr-un email-ul și consulului rus de la München. Să nu fi știut el, ceea ce știe deja toată lume, de dezvăluirile lui Snowden? Acum el e la interogatoriu, în pușcărie. În vremea războiului rece atât STASI/KGB cât și BND/CIA erau echipe în lupta pe viață
CIA ŞI GERMANIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_1405491845.html [Corola-blog/BlogPost/349322_a_350651]
-
descoperit, consecințele erau dramatice. Arhitectul politicii de destindere, de deschidere spre est a trebuit să-și dea demisia. În vremea noastră postmodernă nu se mai pune problema unor consecințe majore, pentru că triplul agent (dacă punem la socoteală și oferta făcută rușilor) este un produs al economiei de piață. Ironia sorții face că exact în același timp un agent american de bună credință să tragă un semnal de alarmă: pe lângă economia de piață există și democrație, norme și valori occidentale intangibile. Era
CIA ŞI GERMANIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_1405491845.html [Corola-blog/BlogPost/349322_a_350651]
-
de dobora scuipându-i pe piloți drept în ochi. Și, deși se dăduse ordin ca toți piloții să poarte ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii de curajul lui că nici rușii, mai târziu, nu intraseră în sat, ci le trimiseseră câțiva activiști de la raion care au făcut mai mult prăpăd decât dacă ar fi venit vestiții tătari. Acum însă motivul era altul... De la o vreme, prin sat mergea vorba despre existența
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el om ca toți oamenii. Mai pe la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
de dobora scuipându-i pe piloți drept în ochi. Și, deși se dăduse ordin ca toți piloții să poarte ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii de curajul lui că nici rușii, mai târziu, nu intraseră în sat, ci le trimiseseră câțiva activiști de la raion care au făcut mai mult prăpăd decât dacă ar fi venit vestiții tătari.Acum însă motivul era altul... De la o vreme, prin sat mergea vorba despre existența
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el om ca toți oamenii.Mai pe la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
în limbi străine, scriind de mână - fișe și conspecte pe care să le poți lua acasă. Noroc că fiecare știam cel puțin două limbi și că puteam consulta (ba chiar cumpăra ieftin) unele manuale de bază traduse fără scrupule de ruși. Scrisul în sine era alt calvar. Manuscrisul (ad literam) devenea o operă de colaj, paragrafele fiind mutate cu foarfecă și cu clei. Bietele dactilografe! Să nu mai vorbim de corecturi și tipografie (cules manual). Desigur ne-a luat ani, încăpățânare
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
moldo-valahi, mai ales în literatură, așa că din perspectiva filmului el e bine venit și ne deschide perspective nebănuite izvorâte parcă din Hieronimis Bosch și din spiritualitatea pravoslvanica sârbă, rusă. Pentru a înțelega filmul este utilă vizionarea concepției creatorilor ortodocși, români, ruși și sârbi, a dramei omului modern atât de pregnant prinsă în Faust de Goethe. Atât Purcărete cât și regizorul rus Alexander Sukurow au arătat occidentalilor în Faust-ul lor o viziune care a entuziasmant și în același timp a speriat, pentru că
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_undeva_la_palilula_viorel_roman_1335251946.html [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
din Hieronimis Bosch și din spiritualitatea pravoslvanica sârbă, rusă. Pentru a înțelega filmul este utilă vizionarea concepției creatorilor ortodocși, români, ruși și sârbi, a dramei omului modern atât de pregnant prinsă în Faust de Goethe. Atât Purcărete cât și regizorul rus Alexander Sukurow au arătat occidentalilor în Faust-ul lor o viziune care a entuziasmant și în același timp a speriat, pentru că prăpastia dintre est și vest nu numai în utilizarea unor viziuni stranii, ci mai ales a incompatibilității spirituale. Arta regizorală
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_undeva_la_palilula_viorel_roman_1335251946.html [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
siguranță un succes mai mult internațional, decât local. Adevărul supăra pe unii contemporani. Toți actorii - George Mihăiță, Răzvan Vasilescu, Constantin Chiriac, Dimeny Aron, Horațiu Mălaiele - sunt fiecare la înălțime. Renaște filmul autentic românesc! Va contribui el alături de cel sârb și rus în a deschide ochi și occidentului asupra unei lumi traumatizate, plină de talente? Viorel ROMAN www.viorel-roman.ro 20 aprilie 2012 București Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - UNDEVA LA PALILULA / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 480, Anul II
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_undeva_la_palilula_viorel_roman_1335251946.html [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
surorile mai mari, Mărioara și Tudora, tata fiind prizonier într-un lagăr german. În cealaltă casă, în care fuseseră încartiruiți niște soldați ruși se ducea adeseori, fiindcă-i îi dădeau zahăr și-l aruncau în sus, spre marea lui satisfacție. Rușii se purtau frumos, chiar când făcea pozne păguboase. Avea vreo trei-patru ani când, desculț fiind, își oprise fuga exact în covata în care ei își plămădiseră aluat pentru pâine. Pedeapsa a fost simbolică, unul dintre ei îl ridicase și-l
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
carte în mână. Se obișnuise să-l salute, fără a-l cunoaște. I se păruse firesc așa, omul inspira încredere, avea o figură blândă și-l privea cu interes. Într-o zi îl observă la școală, vorbind cu învățătorul lui rus, care cu respect pentru vârsta mai înaintată, îl informase că Ionică avea tragere de inimă pentru învățătură, era deștept, însă păcat de el dacă trebuia să rămână acolo, în sat. În altă zi îl văzuse la biserică, dar nu la
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
la “Limba română“ nu se simțea în largul lui, probabil din cauză că ultimului său învățător rus din Mateuți, nu i se putea cere prea mult la acest capitol. Când timpul era urât - ploua fiind septembrie - citea cărți de la bibliotecă. Clasicii francezi, ruși, marile romane ale secolului XIX și contemporane îi deveniră cunoscute, fiindcă-i plăcea să evadeze din realitate în acea lume mirifică a cărților. Simțea că pentru a face față noii posturi trebuia să se autoinstruiască, să citească. Urmare a scrisorii
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului CANDOAREA COPILĂRIEI Fericită, sinceră și nevinovată este copilăria... dar ce repercusiuni nebănuite poate naște vârsta inocenței... Era prin 1963. Filmele acelei perioade, ecranizau, cu precădere, scene de război, ale căror protagoniști erau rușii și nemții. Obișnuit, din basme, cu lupta dintre bine și rău, îl întrebam pe tata: „Cine sunt cei buni: rușii sau nemții?” Răspunsul venea invariabil: „rușii”. Printre vecinii noștri, era și un fost soldat neamț, care - rănit fiind - după război
CANDOAREA COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437988069.html [Corola-blog/BlogPost/369776_a_371105]
-
poate naște vârsta inocenței... Era prin 1963. Filmele acelei perioade, ecranizau, cu precădere, scene de război, ale căror protagoniști erau rușii și nemții. Obișnuit, din basme, cu lupta dintre bine și rău, îl întrebam pe tata: „Cine sunt cei buni: rușii sau nemții?” Răspunsul venea invariabil: „rușii”. Printre vecinii noștri, era și un fost soldat neamț, care - rănit fiind - după război preferase să rămână la Cluj, decât să se întoarcă în Germania. Odată, neamțul s-a suit în podul casei, iar
CANDOAREA COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437988069.html [Corola-blog/BlogPost/369776_a_371105]
-
1963. Filmele acelei perioade, ecranizau, cu precădere, scene de război, ale căror protagoniști erau rușii și nemții. Obișnuit, din basme, cu lupta dintre bine și rău, îl întrebam pe tata: „Cine sunt cei buni: rușii sau nemții?” Răspunsul venea invariabil: „rușii”. Printre vecinii noștri, era și un fost soldat neamț, care - rănit fiind - după război preferase să rămână la Cluj, decât să se întoarcă în Germania. Odată, neamțul s-a suit în podul casei, iar cel mai mare dintre copii, l-
CANDOAREA COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437988069.html [Corola-blog/BlogPost/369776_a_371105]
-
-n luptă eroii tăi i-au învins. Azi lifta,fiara hămestită, Ochii către tine îndreaptă iară Și-n lăcomia ei zmintită, Iar vrea să te fure,mamă țară. Noi am fost România Mare De la Tisa pân la Nistru,uniți Dar rușii ne-au furat din hotare De-ai noștrii frați,am fost despărțiți. Dar n-o să poată nuciodată De la sânul mamei, fii să-i ia! Cauza noastră este dreaptă Și din nou Domnul, ne va ajuta. Suntem neam de daci învingători
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1427055161.html [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
încercare din partea angajatorilor de a moderniza producția, de crea noi locuri de muncă sau de a lua inițiativa în vederea căutării unor oportunități pentru crearea de noi locuri de muncă, este inacceptabilă din punct de vedere moral-etic și iresponsabilă social.” Documentul rus revine aproape de final asupra lecțiilor pe care ar trebui să le învățăm la nivel global din impasul în care ne aflăm: “În același timp, pe fundalul actualei crize, a apărut necesitatea democratizării mecanismului de luare a deciziilor în cadrul organizațiilor financiare
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
timpul și în spațiu, pentru că șoselele mari din Europa de Est și Europa de Vest trec prin România, ne calcă în picioare. Cei din U.E. ne reproșează, de exemplu, că nu avem șosele. În timp a fost la fel, am ținut cu nemții, cu rușii, acum ținem cu America, alianțele noastre sunt instabile. Toți ne vorbesc de râu, pentru că nu punem piatră peste piatră, pentru că nu avem o politică stabilă. Cred că ne domină și... cleptocrația, se fură, tot timpul se fură. Ce părere aveți
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
avem o politică stabilă. Cred că ne domină și... cleptocrația, se fură, tot timpul se fură. Ce părere aveți despre schimbările gramaticale? Îmi aduc aminte de dezbaterile despre cum scriem cu „î” din „a” sau „î” din „i” la Academie. Rușii, spuneau să scriem cu „I”; au fost fel și fel de schimbări, iată și aici suntem nestatornici. Scriitorul este nestatornic? (zâmbește) Scriitorul este foarte nestatornic. Nina Cassian a debutat sub semnul marelui poet Ion Barbu, i-a fost amică, se
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
a trebuit să schimb „Nicolae” cu „Nichols” datorită faptului că era mai tot timpul mutilat în pronunțare de către vorbitorii de limbă engleză cu care eram în contact! Aceștia pronunțau „Nicolai” (nume rusesc) în loc de românescul „N-i-c-o-l-a-e”. Eu sunt român (australian!) - nu rus! Am găsit deci, echivalentul numelui meu în limba engleză și așa am ajuns „Nichols”! Nu mi-a fost ușor sufletește... Numele mi l-am schimbat cu mulți ani în urmă. De pronume nu m-am atins însă... „Viorel” am să
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_un_mare_eva_george_roca_1337262551.html [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
printre cei ce-l fericeau era bătrânul patriarh pe nume Alexei Venise să-l salute pe cel care zburase-atât de sus Regimul ateo comunist nu-l dorea însă printre ei Și cu răceală îl primiseră de parcă nu era tot rus Și nici Gagarin nu făcea excepție și plin de zel Așa răspuns-a el bătrânului și-al lui Hristos arhiereu: ,,Fost-am în cer mărite însă pe Dumnezeu de fel Nu l-am zărit, nu era printre stele, fost-am
IN MEMORIAM IURI GAGARIN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_intamplare_in_memoriam_iuri_gagarin.html [Corola-blog/BlogPost/366752_a_368081]