963 matches
-
mărturisește că n-a găsit nicăieri legenda acestei plante, însă numele ei aflat în mai multe balade și cântece bătrânești este o metaforizare a lunii 25. (În zona Olteniei, are înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana) sau Ileana Simziana, personaj feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, ediția a II-a, revăzută și adăugită, EuroPress Group, București, 2008. Neagoș, Ion. Mircea Eliade. Mitul iubirii, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. Necula, Constantin, "Predica la Duminica a XXXI-a dupa Rusalii", în Iubesc, Doamne, ajută neiubirii mele!, lucrare disponibilă la adresa http://www.crestinortodox.ro/ carti-ortodoxe/iubesc-doamne-ajuta-neiubirii-mele/predica-duminica-xxxi-dupa-rusalii-80692.html, accesat la data de 20.09.2015. Niculiță-Voronca, Elena, Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii: Sarvatina, Mărgălina (Magdalena) și Rujalina. (T. Pamfile, op. cit., p. 19.) 177 Lăcrămioara Berechet, op. cit., pp. 197-199. 178 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 142, 158. 179 Mircea Eliade, op. cit., pp. 321-322. 180 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 152, 154. 181 A. Pleșu, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În cazul de față, numărul patru simbolizează "infinitatea punctelor cardinale sugerate de cele patru brațe ale crucii, dar și aspirația la totalitate, la absolut". 271 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 175. 272 Constantin Necula, "Predica la Duminica a XXXI-a după Rusalii", în Iubesc, Doamne, ajută neiubirii mele!; http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/iubesc-doamne-ajuta-neiubirii-mele/predica-duminica-xxxi-dupa-rusalii-80692.html, accesat la data de 20.09.2015. 273 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 176. 274 Ibidem, pp. 176-177. 275 Nicolae Steinhardt, op. cit., p. 372. 276 Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Gheorghe, ci și de mitologia șarpelui. În acest sens, nu trebuie uitat că, în toate reprezentările sale, Sf Gheorghe ucide balaurul). Există și alte sărbători în ajunul cărora ard comorile: Sf. Vasile, Blagoviștenia, Florii, Joia mare, Înviere, Ispas, Duminica mare, Rusalii, Sf. Petru, Sf. Ilie, Sf. Dumitru, Crăciun (Tudor Pamfile, op. cit., p. 395-396), dar cel mai important moment este "în puterea nopții de Sf. Gheorghe și de Ispas" (Tudor Pamfile, op. cit., p. 415); în Elena-Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 423, comorile
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Teofil, a convocat un nou sinod în care a depus a doua oară pe Ioan, sub pretextul necanonicității revenirii lui în scaunul episcopal din Constantinopol, după primul exil. Ioan a fost arestat în palat aproape de sărbătoarea Paștelui și exilat după Rusalii la 20 iunie 404. De data aceasta este trimis în surghiun la Cucuz, în Armenia. Mânia credincioșilor și prietenilor săi au condus la incendierea catedralei Sfânta Sofia și la devastarea palatului senatului. Sfântul Ioan păstra legătura cu cei apropiați prin
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
mai au loc rituri magico mitologice extrem de diverse: rituri de alungare a demonilor de boli, de apărare Împotriva strigoilor ce bântuiau nopțile, de blestemare a solomonarilor, de invocare a intemperiilor favorabile ogoarelor, de stabilire a legământului solemn al Călușarilor la Rusalii. Aceste practici există și astăzi, atenuate și schimbate În unele cazuri de creștinism, Însă originile sunt mai vechi. Lucrarea Își propune studierea unor fenomene de magie și practici rituale dintre cele mai vechi și mai deosebite. Un prim capitol se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sub această formă cu alți magicieni.” O altă practică asemănătoare a fost consemnată În secolele al XIX-lea și al XX-lea În Banat și În zona balcanică a Serbiei: Căderea Rusaliilor. Practicile de cădere În transă a femeilor, „de Rusalii”, fac parte, fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor. Această ceremonie, comparată câteodată cu șamanismul, este un fel de transă para-extatică În care cad femeile din zona Timocului În zilele Rusaliilor, descrisă de institutorul sârb Riznic și apoi de Tihomir
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
usturoi, scuipându-l În gura și pe fața bolnavei, făcând deasupra ei semnul crucii. Femeii i se dă apă pe vârful cuțitului, este spălată, după care se ridică, nedându-și seama, propriu-zis, de cele Întâmplate. Alte informații susțin că de Rusalii, femeile căzute În transă vorbesc În limbi străine sau pot prevedea viitorul. Este amintită o femeie care În ajunul marilor sărbători leșina și atunci putea prezice bolile și răspunde Întrebărilor ce i se puneau, care de obicei erau legate de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pâine și sare, dă-mi mie puterea Sfinției tale!”. Resturile lăsate la rădăcina plantei sunt pentru o refacere cât mai rapidă a mătrăgunei, pentru o restabilire a echilibrului naturii. Timpul propice efectuării ritualului este o noapte cu lună plină, Înainte de Rusalii. Perii rădăcinii sunt reuniți În câte cinci, șapte și nouă mănunchiuri numite „gherbe” și se pronunță numele persoanei menite. Se pun primele trei gherbe În oala cu miere, zahăr, pâine și vin, peste care se toarnă apă neîncepută de la trei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu suliți. Se salută și se bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date fixe, a treia joi după Paște, de „Sângeorge”, de Rusalii și la solstițiul de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
zânelor, dar totodată riscă să devină victimele alaiului ce o Însoțește. „Călușarii imită zborul zânelor, dar În acelși timp Își manifestă solidaritatea cu calul, simbol masculin și eroic prin excelență”. Perioada În care se manifestă Călușarii este Între Înălțare și Rusalii sau până În ajunul Rusaliilor când ei vizitează satele acompaniați de doi sau trei vioriști, Încercând să vindece victimele vrăjitoarelor. Se crede că În această perioadă, precum și de Sânziene, zânele zboară, cântă și dansează noaptea: Cel mai bine te poți apăra
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu picioarele, ori „ciocana” la care participă și bolnavul sau ursul. Fiecare din aceste dansuri au unele caracteristici aparte, fiind Însoțite de gesturi rituale, de loviri cu ciocan, pocnete de bici și chiar focuri de pistol. A unsprezecea zi după Rusalii se reîntorc la movilă, joacă „dansul soarelui” pentru ultima dată, apoi după ce vătaful trage câte un foc de pistol pentru fiecare din ei, fug toți spre casele lor, neuitându-se Înapoi. Obiceiul Călușarilor, deși În esență același, prezintă diferențe de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
este în funcțiune. În curtea mitropoliei este un Palat mitropolitan, zidit în anul 1797 de către mitropolitul Iacob Stamate. Restaurarea cu modificări s-a făcut între anii 1902-1904. Aici există și un paraclis, cu hramul "Duminica tuturor Sfinților" (prima duminică de după Rusalii), pentru uzul Înaltului Prelat. Tot în curtea mitropoliei se mai află: clădirea cu etaj a cancelariei mitropolitane, zidită între anii 1959 1962, păstrătoare și a unor valoroase lucrări de artă; clădirea (așezată simetric) în care se află biblioteca mitropolitană, înființată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a intrat în literatură prin pana fiilor lui, dar am putea spune că definește orașul Iași, se află o biserică cunoscută sub numele de Biserica Banu sau Biserica Banului, având hramul "Duminica tuturor sfinț ilor", adică în prima duminică de după Rusalii. Se poate spune că numele îi vine de la un anume Savin Banul, zis și Samuilă, care în primul deceniu al veacului al XVIII-lea, pe la 1709, ar fi zidit pe acest loc o biserică mică din lemn, cu altarul pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Rusan și Iustin Moisescu, iar pictura interioară, executată în fresco, a fost executată în anul 1967 de pictorul V. Pascu. Prin grija I.P.S. Daniel, schitul acesta a devenit mănăstire de călugări, av�nd hramul "Duminica tuturor sfinților" (prima duminică de după Rusalii). În prezent se intenționează construirea aici a unei noi biserici, care să aibă hramul "Învierea Domnului". Prin așezarea ei pitorească și prin liniștea și calmul impus de natura înconjurătoare, biserica mănăstirii Bucium îndeamnă la meditație creștină și la rugăciune. 10
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fost ridicată, dar, după cum rezultă dintr-o diată a unui Ștefan Zugravul, era în ființă pe la 1862. Se crede că a fost ctitorită de breasla al cărei nume îl poartă. Își serbează hramul de ziua Pogăr�rii Sfântului Duh (de Rusalii), adică, în a șasea duminică după Sfintele Paști. Planul bisericii este în formă de cruce (treflat), fără ornamentații pretențioase la exterior. Compartimentarea în: pridvor, pronaos, naos și altar nu este evidentă, așa cum, în mod tradițional, ne-am obișnuit că constatăm
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cioplită, aparentă, cu bastioane de apărare și creneluri care dau impresia de cetate și cu un impresionant turn, de asemenea, din piatră cioplită, cu secțiunea pătrată. Este biserica mănăstirii Golia, cu hramul sfânta Treime ( a opta duminică după Paști � de Rusalii), Înălțarea Domnului (la patruzei de zile după Paști � de Ispas) și Izvorul Tămăduirii (Vineri, în săptăm�na Luminată). Nu se cunoaște cu exactitate în ce an a fost zidită de către Marele Logofăt Ioan Gol�i, sau Golia, fiindcă lipsește o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fi depuse aici până la înmormântare. Poate avea și alte utilizări. După terminarea picturii interioare, la 24 iunie 2000, locașul s-a sfințit de către I.P.S. Mitropolitul Daniel și a căpătat încă un hram, acel al Duminicii tuturor sfinților (prima duminică după Rusalii). Merită să fie subliniată strădania și perseverența realizatorilor, în frunte cu preotul Grigore Timoftescu. 32. BISERICA NICORIȚA Sfântul locaș al bisericii cunoscute sub numele de Biserica Nicoriță se află în cartierul Tătărași, pe strada ce poartă numele bisericii. Hramul ei
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Calimach și au obținut în dar un loc pentru a se ridica pe la 1760-1761 o biserică de zid, simplă, dar solidă. Aceasta este biserica al cărei hram se sărbătorește la 9 martie, dar și de Duminica tuturor sfinților (prima după Rusalii). Ca arhitectură, biserica este în formă de cruce (treflată) cu trei abside, din care una pentru altar. Absidia din dreapta (dinspre miazăzi), ca de altfel, tot peretele sudic sunt situate pe trotuarul străzii General Berthelot, datorită lucrărilor de aliniere și sistematizare
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și sfinților de peste an), legată în piele în anul 1779; Un Apostol (Faptele apostolilor) tipărit la Blaj în anul 1802; Mineile (slujbele religioase pe luni și pe zile) tipărite la Buda în anul 1804-1805; Penticostarul (ritualul slujbelor dintre Paști și Rusalii 50 de zile) din anul 1808; Două policandre lucrate artistic, din anul 1851; Icoana Maicii Domnului, ferecată în argint și ornată cu medalioane marginale, așezată într-o strană sculptată, donația epitropului Iancu Corne, din anul 1855; Icoana hramului (sfântul Ștefan
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și deschiaburirea țăranilor din Aurel Vlaicu”, În Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (ed.), Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România (1949-1962) (pp. 349-367), cuvânt Înainte de Gail Kligman și Katherine Verdery, Polirom, Iași, 2005. Vighi, Daniel, Marineasa, Viorel (ed.), Rusalii ’51. Fragmente din deportarea În Bărăgan, Marineasa, Timișoara, 1994. Vighi, Daniel, Marineasa, Viorel, Sămânță, Valentin (ed.), Deportarea În Bărăgan, 1951-1956. Destine - Documente - Reportaje, Mirton, Timișoara, 1996. Vultur, Smaranda (ed.), Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan (1951-1956), Amarcord, Timișoara, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de persoane vizate de acestea. Obligați să-și părăsească În câteva ore casele, având dreptul de a lua cu ei doar ceea ce Încăpea Într-o căruță, cei ridicați În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951 (a doua zi de Rusalii, În anul respectiv) pentru a fi duși la gară și Îmbarcați În vagoane folosite de obicei la transportul animalelor aveau să pornească Într-o direcție necunoscută 8. Mulți credeau, datorită memoriei Încă recente pentru ei a deportărilor din URSS (mai
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
München, 2001. Apărut cu ocazia comemorării a 50 de ani de la deportarea În Bărăgan, volumul conține studii, mărturii, fotografii și o bibliografie privitoare la felul În care evenimentele din 1951-1956 au afectat situația șvabilor din Banat. Marineasa, Viorel, Vighi, Daniel, Rusalii ’51. Fragmente din deportarea În Bărăgan, Marineasa, Timișoara, 1994 (ediția a II-a: Marineasa, Timișoara, 2004). Conține documente, tabele statistice, fotografii, comentarii, fragmente din mărturii, literatură de tip oral, memorialistică legată de deportare, inclusiv pagini dintr-un jurnal ținut În
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pat perne cu fețe tărcate. Bătrânii povestesc că aluatul frământat de Crăciun e bun de deochi pentru vite, iar la miezul nopții se zice că se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. La cele trei Sărbători mari, Crăciun, Paște și Rusalii, să te speli cu apă în care au fost puși bani de argint și vei fi bănos. Crăciunul e semn că anul care vine are să fie mănos. De asemenea, în ziua de Crăciun nu se mătură casa, ci a doua
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]