774 matches
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,84%). Pentru 1,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Moldova-Sulița se ridică la 1.103 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (52,4%), cu o minoritate de germani (2,9%), una de evrei (4,99%), una de ruși (1,09%), una de huțuli (17,14%), una de români (19,04%) și una de cehi\ slovaci (0,09% persoană). Din punct de
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
despre staroveri. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Lipoveni se ridică la 624 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (97,6%), cu o minoritate de germani (0,8%) și una de români (1,2%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruteni (1 persoană), bulgari (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (96,7%), dar existau și minorități de greco-catolici (0,5%), romano-catolici (0,8%) și ortodocși (2,0%).
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
adventiști de ziua a șaptea (5,52%). Pentru 0,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Poieni-Solca se ridica la 2083 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (98,85%), cu o minoritate de ruteni (0,6%) și una de evrei (0,5%). Alte persoane s-au declarat: germani (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,65%), dar existau și minorități de adventiști (0,8%), romano-catolici (1,85%) și mozaici
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
activează ansamblul folcloric Mała Pojana. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Poiana Micului se ridica la 1.636 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau germani (53,24%), cu o minoritate de români (0,61%), una de evrei (0,67%), una de ruteni (0,19%) și una de polonezi (45,29%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (98,66%), dar existau și ortodocși (0,67%) și mozaici (0,67%).
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
1930, populația comunei Marginea se ridică la 4501 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,93%), cu o minoritate de germani (4,15%) și una de evrei (0,53%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (1 persoană) și ruteni (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,27%), dar existau și romano-catolici (4,0%) și mozaici (0,53%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (6 persoane), greco-catolici (2 persoane), adventiști (1 persoană) și fără religie
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Sadova se ridica la 1.831 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,54%), cu o minoritate de germani (1,15%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (3 persoane), ruși (3 persoane) și evrei (8 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,49%), dar existau și romano-catolici (1,69%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane), baptiști (3 persoane) și mozaici (8 persoane
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Sucevița se ridica la 1.519 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,75%), cu o minoritate de germani (2,35%) și una de evrei (0,7%). Alte persoane: ruși (3 persoane), ruteni (3 persoane), polonezi (3 persoane) și maghiari (5 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,55%), dar existau și romano-catolici (3,5%) și mozaici (0,7%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane), adventiști (1 persoană
Comuna Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/302001_a_303330]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șerbăuți se ridica la 2.058 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (85,15%), cu o minoritate de germani (1,0%), una de evrei (0,7%) și una de ruteni (16,8%). Restul locuitorilor s-au declarat: sârbi\croați\sloveni (1 persoană), polonezi (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,75%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,05%), mozaici (0,7%) și baptiști (1
Comuna Șerbăuți, Suceava () [Corola-website/Science/302004_a_303333]
-
septembrie, s-a călugărit intrând în Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și luând numele de Inocențiu, la mănăstirea „Sf. Nicolae” de la Muncaci în Transcarpatia. Tot acolo, pe 5 noiembrie 1729 a fost consacrat episcop de către George Genadie Bizanczy, episcop unit rutean al Muncaciului. În anul 1733 a hotărât organizarea unei conscripțiuni a populației din aproape toate regiunile Adealului, cu excepția localităților din Țara Bârsei și din suburbiul Brașovului, întrucât aceste localități erau supuse jurisdicției episcopului din Râmnic, din „"Valahia Austriacă"”. Pentru scurtă
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
fostului sat Frătăuții pe Suceava) se ridica la 4.220 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (65,58%), cu o minoritate de germani (30,28%), una de evrei (1,55%) și una de maghiari (2,38%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (9 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (65,75%), dar existau și romano-catolici (8,8%), mozaici (1,62%) și evanghelici\luterani (23,55%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (4
Comuna Frătăuții Vechi, Suceava () [Corola-website/Science/299676_a_301005]
-
apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Mitocu Dragomirnei se ridica la 2761 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (79,55%), cu o minoritate de germani (18,15%) și una de evrei (0,45%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), polonezi (3 persoane), ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (81,0%), dar existau și romano-catolici (10,3%), mozaici (0,45%) și evanghelici\luterani (8,25%).
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
îndeplinit câteva din cererile lor. În 1974, influența Șerbiei asupra țării fusese redusă semnificativ, întrucât au fost create două provincii autonome: Kosovo (pentru populația majoritar albaneză) și Voivodina - pentru populația mixtă din nordul Șerbiei (sârbi, maghiari, croați, slovaci, români și ruteni). Aceste provincii autonome dețineau aceleași puteri de vot precum republicile, însă, spre deosebire de republici, acestea nu se puteau separă legal de Iugoslavia. Această concesiune a mulțumit Croația și Slovenia, dar în Șerbia și în noua provincie autonomă Kosovo, reacția a fost
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Milișăuți se ridica la 2928 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (81,9%), cu o minoritate de germani (6,55%), una de evrei (1,6%), una de ruteni (6,23%), una de ruși (1,15%) și una de huțuli (2,57%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,45%), dar existau și romano-catolici (0,9%), mozaici (1,6%), evanghelici\luterani (5,5%). Alte persoane au
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Frasin se ridica la 2124 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,8%), cu o minoritate de germani (35,35%), una de evrei (7,35%), una de ruși (0,85%), una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Putna se ridica la 2990 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (58,0%), cu o minoritate de germani (26,6%), una de evrei (7,15%), una de ruteni (0,5%), una de polonezi (5,35%), una de maghiari (0,75%), una de ruși (0,22%), una de armeni (0,01%) și una de cehi\slovaci (1,43%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (57,0
Comuna Putna, Suceava () [Corola-website/Science/299786_a_301115]
-
29 decembrie 1930 este efectuat un recensământ general al populației României care ne prezintă date exacte. Atunci în Vărvăreni s-au înregistrat 330 de gospodării și 1407 de locuitori. Sub aspect etnic, localitatea era alcătuită din 1355 (96%) români, 21 ruteni (ucraineni), 16 ruși, 11 evrei și 4 țigani (rromi). Organizarea comunală a fost perfecționată prin deciziile de arondare a comunei din 1932, fiind desființate comunele cu locuitori prea puțini și venituri prea mici. La Florești a aderat s. Vărvăreni, iar
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
pune de disc în spatele agnețului. Aceste părticele au început a fi folosite și la Cluj prin anii 1940, conform observației arhimandritului Teodosie Bonteanu. După 1990 se folosesc aproape peste tot în comunitățile greco-catolice din România, întâmpinând o opunere doar din partea rutenilor din Maramureș. Bucățelele respective sunt practice pentru cuminecarea cu degetele (fără linguriță), însă e combătuta unanim de către liturgiștii contemporani. Dintr-a două prescura, preotul decupează un triunghi, în cinstea Mariei, mama lui Iisus. Aceasta se numește în unele locuri « mirida
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
apartenența confesionala. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Vicovu de Sus se ridică la 8552 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (91,9%), cu o minoritate de germani (2,95%), una de evrei (3,84%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (5 persoane), ruși (2 persoane), sârbi\croați\sloveni (1 persoană), cehi\slovaci (2 persoane) și polonezi (12 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,92%), dar existau și romano-catolici (2,97%) și mozaici (3,91%). Alte
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
etc) și episcopul lor. Antimisul stă în permanență pe masa euharistică, împăturit în fața chivotului, iar pe el se află evangheliarul. La sfârșitul liturghiei cuvântului, preotul trasează semnul crucii încă o dată peste antimis, pune evangheliarul contra chivotului (în Ardeal și la ruteni pune evangheliarul în partea dreaptă a mesei altarului), apoi desface antimisul, urmând ca la începutul liturghiei altarului, antimisul să fie deschis. După cuminecarea credincioșilor se recuperează firimiturile căzute pe antimis, apoi se împătură, se trasează din nou o cruce cu
Antimis () [Corola-website/Science/298757_a_300086]
-
de «o unică pâine și un potir unic». Astfel, începând cu secolul al XVII-lea, aceste părticele suplimentare nu au, decât o valoare simbolică. Ele se taie întru pomenirea alor personaje, dar ele nu sunt oferite și sfințite, decât la ruteni. Pe alocurea, mlekiții încă decupează alte părticele pentru cuminecarea credincioșilor, iar aceste părticele se pun pe un alt disc. Totuși, s-a dezvoltat un simbolism al discului, încât el este icoana întregii Biserici. Agnețul («mielușelul») îl închipuie pe Iisus; la
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
au compus glose, adică alte acatiste, mai întâi unul închinat lui Iisus Christos, iar altele închinate sfinților, Fecioarei Maria, șamd. Aceste acatiste nu acoperă în general o întreagă zi liturgică, ci conțin doar troparul, condacul și cele 24 de icoase. Rutenii au aceleași particularități ca și grecii, în general. Sunt caracterizați printr-un mare număr de latinizări, dintre care unele persistă până astăzi. Melkiții foloseau inițial un rit sirian occidental. Când au adoptat ritul bizantin, l-au îmbogățit cu rămășițe vest-siriene
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
zona ca urmare a Tratatului de la Iași din 1792, ea devenind o parte din așa-numita („Noua Rusie”). Orașul a fost proiectat de inginerul F. Devollan la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Orașul a fost colonizat cu diferite etnii: ruși, ruteni, bulgari, evrei, germani, armeni, greci pontici, precum și români moldoveni în zona denumită Moldoveanca, atunci în afara limitelor oficiale ale orașului. Noul oraș s-a dezvoltat rapid datorată activității Ducelui de Richelieu, un francez în slujba Imperiului Rus, guvernator al orașului între
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
că și în Polonia, mai ales în Munții Tatra, și în Moravia și Slovacia, și în Podolia și Zaporojia exista un important număr de români. Eforturile de unire i-au vizat și pe ei, ca și pe slovacii ortodocși, pe ruteni, ucrainieni și rușii albi (bieloruși). Regatul Poloniei va fi primul stat care va aplica planurile de unire a credincioșilor răsăriteni, având ca model Conciliul de de unire religioasă de la Ferrara-Florența dintre Biserica Apusului (Catolică) si cea a Răsăritului (Ortodoxă). Regele
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
să recunoască autonomia Ungariei, să accepte reînființarea armatei ungare și respectarea anumitor principii ante-austriece. În toată această perioadă problema catolicismului a fost una principală. În zonele din nord-vestul Maramureșului și în Slovacia unirea cu Biserica Romei se extinsese mult, prin intermediul rutenilor și ucrainenilor uniți din Polonia. Aceștia au fost folosiți de Roma și ca misionari pentru rutenii, românii și ucrainenii din Slovacia și Maramureș. În anul 1750 a apărut la Blaj prima carte românească întocmită și tipărită de Școala Ardeleană. Este
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
această perioadă problema catolicismului a fost una principală. În zonele din nord-vestul Maramureșului și în Slovacia unirea cu Biserica Romei se extinsese mult, prin intermediul rutenilor și ucrainenilor uniți din Polonia. Aceștia au fost folosiți de Roma și ca misionari pentru rutenii, românii și ucrainenii din Slovacia și Maramureș. În anul 1750 a apărut la Blaj prima carte românească întocmită și tipărită de Școala Ardeleană. Este vorba de opusculul intitulat « Floarea adevărului », carte din care se păstrează un singur exemplar, și acela
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]