439 matches
-
șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Pești din familia Salmonideae, știuca (Esox lucius) VPC Crap (Cyprinus carpio), crap fitofag (Ctenopharyngodon idellus), sânger (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caracudă (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) NPI Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv de mare (Salmo trutta), somon (Salmo salar) și mai multe specii de
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
pi c turi sau usturime , piele uscat , mânc rime , ro ea sau erup îi cutanate . De asemenea , au fost raportate , dar considerate neobi nuite ( < 1 % ) , cre terea firelor de p r sub piele , umflarea fe ei sau a gurii , sânger ri ale pielii , dureri la rece , buze uscate , cr pate sau amor ițe , zone palide ale pielii , durere la nivelul pielii , înro irea pielii , eczem , irită îi ale pielii , abcese ale pielii , textur anormal a p rului , cre tere anormal
Ro_1111 () [Corola-website/Science/291870_a_293199]
-
pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
1000-1650 m, des întâlnite fiind: molidul ("Picea excelsa") și bradul ("Abies alba"). Etajul fagului, cuprins între 600-1000, are specific fagul ("Fagus silvatica"), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul ("Carpinus betulus"). Etajului stejarului (până la 500 m altitudine) îi sunt specifice: gorunul ("Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
Zothmar", căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea din magh. Szilágy, compus din "szil" (ulm) + "ágy" (albie), adică Valea Ulmilor (Iorgu Iordan: Toponimia românească, p. 104) - de la numele râului Cibin, latină: "Cibinium" - din slavul "sviba" ("sînger, corn"). - din limba dacă de la *Cebonie (Cedonie) așa cum apare în Tabula Peutingeriana vezi „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss denumire de origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), zmeur ("Rubus idaeus"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: clopoței ("Campanula rotundifolia ssp. polymorpha"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), roua cerului
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), o subspecie de tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
Sânger (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 205 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace de la București
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sânger a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Sânger făcea parte din Ocolul Hilavățului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sânger a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Sânger face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 23 (0+23), reprezentând 2,83% din populație . În prezent, satul are 725
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 23 (0+23), reprezentând 2,83% din populație . În prezent, satul are 725 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Sânger era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
termenul de finalizare fiind 31 mai 2013. Parcul Universității este populat de mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: pinul negru, pinul silvestru, bradul argintiu, teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz, de către sculptorul Ion Jalea, fiind amplasată în anul 1977 în parcul din noul
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează un arbust mic, sub formă de tufa, cunoscut sub denumirea populară de iarbă neagră ("Calluna vulgaris")
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii mediteranene, daco-balcanice, pontice
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
ce adăpostește o gamă floristica variată. Pâlcurile de pădure sunt constituite din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus") tei pucios ("Tilia cordata"), ulm ("Ulmus campestre"), frasin ("Fraxinus excelsior"), sânger ("Cornus sanguinea"), mur ("Robus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor (pe langă "Narcissus angustifolius" și "Narcissus stellaris") sunt întâlnite mai multe specii de plante rare, printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Den cansis ), tămâioarele și altele. În luncile apelor cât și pe terenurile în care băltește apa cresc specii de arbori adaptate pentru aceste condiții: Plopul ( populus alba ), salcia ( salix sp. ) și arinul. Dintre arbuști putem menționa răchița albă și roșie, sângerul ( cornus sangvineea), lemnul câinesc ( Ligustrum vulgare) etc. În văile pârâurilor ce traversează dealurile cresc spontan plante foarte căutate pentru fructele lor aromate cum ar fi murul și fragul. În locurile mlăștinoase cresc plante specifice acestor terenuri ca papura și țipirigul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100 de ani, rămânând doar amintirea lor în toponimicul La Fagi, o tarla de
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc tufărișuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) și măceș (Roșa canina). Mai rar pot fi văzute scumpia (Cotinus coggygria), sângerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important în protecția versanților și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii ce cresc solitar și doar unele fomează desișuri: scumpie ("Cotinus coggygria"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas") spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), măceș ("Roșa spinosissima", "Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), salba moale ("Euonymus europaea"), sânger ("Swida sanguinea"); clocotișul ("Staphylea pinnata") este specie de plante rare. Învelișul ierbos este alcătuit din circa 167 specii de plante vasculare, dintre care 15 specii de plante rare, inclisiv 3 specii de plante incluse în Cartea Roșie: iarba-căprioarei ("Doronicum hungaricum
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]