570 matches
-
Cea mai recentă copertă Time este apocaliptică: pe un fundal roșu sângeriu, în care se întrezărește umbra unui tânăr revoltat, jurnaliștii anunță: Declinul Europei (și poate al Vestului). Articolul celor de la Time vine pe un trend din ce în ce mai îngroșat de astfel de analize, cu titluri în care cuvântul sfârșit este nelipsit. De la sfârșituri
Analişti, comentatori, economişti vorbesc despre sfârşitul lumii şi al democraţiei aşa cum le ştim () [Corola-journal/Journalistic/59830_a_61155]
-
-l iubește — sau poate că tocmai glonțul a declanșat acel proces alchimic misterios, care-i va marca întreaga existență. A doua notație de jurnal, din 7 aprilie 1917, poartă sigiliul unei neliniști accentuate. Desenul însoțitor, o acuarelă dominată de nuanțe sângerii, ne-o înfățișează pe Pandora într-o postură profund melancolică. Așezată într-un fotoliu, tânăra femeie privește prin geamul deschis, acoperit în partea de sus de perdelele văluroase. O șuviță de păr se zbate dezordonată, sub briza care intră în
Iubitele lui Corto Maltese (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4202_a_5527]
-
unui Dreyer, de pildă, te făcea să simți cum puterea credinței e în stare să trezească un om din morți, meșteșugul lui Mel Gibson reduce totul la un ochi umflat, la un chip desfigurat, la o carne decupată în romburi sîngerii; prin mutarea accentelor, calvarul nu mai e tragic, e cascadoric! Degeaba figura interpretului principal (Jim Caviezel) evocă expresiv, în unele momente, o întreagă tradiție picturală - pentru că, în rest, actorul nu există! Nici privirea, nici replicile, nici magnetismul sau aura lui
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
cu o pată de sînge și spută, ca un boboc de trandafir roșu gălbui. Nu era galben, ca trandafirii trădării soției profetului, însă dacă ar fi hotărît să plece, poate că semnul din batistă n-ar fi fost mai degrabă sîngeriu, ci doar de un galben lipsit de speranță din partea profetului.
Trandafirul Profetului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7375_a_8700]
-
show-uri cu regii cât mai originale. Noi nici la acest capitol n-am stat deloc bine, cu un Dracula în fustă înconjurat de niște acrobați-dansatori care țopăiau într-un mod care nu evoca nicidecum legenda acestuia (sau poate pânza sângerie să fi sugerat așa ceva?); înafară de dansatori chiar nu mai putem imagina altceva? După locul 16 în 2011, cu penibilii de la Hotel FM și solistul lor englez, locul 12 anul trecut, cu trupa cubanezo - română Mandinga, iată că am mai
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
să le vadă”. Ce poate avea a-i ascunde Mircea Ivănescu iubitei sale? Peste ani, în „mopete și indiferența”, poetul își exprimă invidia erotică: „dr cabalu stă la masă cu o zeiță. mopete/ în spatele lor se consumă într-o flacără sângerie/ ca și părul zeiței - și invidia lui, străvezie/ se coboară ca un clopot de sticlă peste ei. mici pete/ din invidia lui mopete le vor colora lor viziunea”. Putem să micșorăm liniștiți aceste „otrăvuri” mărturisite de mopete. Am încercat să
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
inutile ca vaietele penitenților. Cui să le mai dăruiești acum când toți ai casei s-au mutat sub pământ? Pe masa de piatră din curte se odihnesc în borcan roșii ca inima mielului de Paște. Albina se-nvârte în jurul corolelor sângerii, ocolindu- le. Să fie și acesta un semn de la morții cei buni? Arborii pleacă în cer cu grădină cu tot. Pe un covor de verdeață plutesc zâmbitori mirele și mireasa într-o caleașcă plină de veseli nuntași ce dispare în
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
cuprinzându-l dar cine fi-va oare sortit a înțelege cuvântul frăgeziu atunci ivitul suflând rostirii începutul și sfârșitul? Logodna fără timp pești argintați din tiberiade neștiute să poposească iarăși la destaina cinei ciorchinii tescuiți din toamna veche aducă vinul sângeriu înmerismat de duh în cerul gurii tu frânge pâinea aburind de har asupra noastră logodna fără timp
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
bătut la ușă plânsul și frica. s-au așternut negura câteva riduri noi. câteva morminte proaspete. eu le-am săpat eu am aruncat primul pumn de țărână. anul acesta prima zăpadă n-a mai venit. copacii răniți au dat muguri sângerii. eu nu mai țes. acum destram. la picioarele mele firul grămadă întoarce timpul înapoi. mă apropie de copilărie mă-ndepărtează de moarte. III sunt aici de câteva nopți. mă vor. să-mi smulgă ochii inima. morții mei. nu eu am
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
cireș în livadă ninge cu arome savante din ceruri bate un vânt de poeme ratate se-nvârt morișcă florile de tei miresme domolesc vieți agitate menta plutește în aer învolbură iubirea fără cruțare țârâie-n inimi cu flori de cais sângerii lumini se-înăbușă cu uimire felină luna scâncește vopsită respirăm, fremătăm bucurie parc-am fi pe estradă sorbim incerți din pahare în forme ciudate de scară parfumul desfăcut în văzduh împrăștie teama acele pinului sfâșie mugurii șiroim - să ne-ascundem
Cerne by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83721_a_85046]
-
acesteia pare de toamnă pustie iar câmpul cafeniu are precizia unei aquaforte în care cârâie stăncuțe. Doar seara pare mai însuflețită : în amurg soarele plimbă o lumină roșietică, liniștindu-se în cerul de pastel. Sub copaci stratul de frunziș devine sângeriu. O clipă livada se trezește ca să moară iar în nuanța roșcovei uscate. În cătină a poposit o păsăruică cu trupșor cărămiziu și spatele de cenușă. E tăcută, vioaie și întoarce capul roată împrejur. De-a curmezișul drumului trece în trap
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cer dispersate în bålțile tulburate de libelule plonjând cåtre nori Râme, alungite în cioburi de sticlå coloratå tåioaså secționându-și târârea Parâme legându-și de gât malurile îndemnând valurile în coca barcazului încårcat de orizonturi nedefinite Vântul pårea så gråbeascå sângeriul sfârșit al orelor vii trågând de umbrele sfârtecate-n sårituri de delfini cåțårați pe coastele clipelor gri-verzui încurcate-n alge albåstrite de vreme trecutå Uitarea clipocea-n amintire crâmpeie de neîntâmplåri petrecute aidoma iar eu må priveam în tine îndepårtându-må
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1637]
-
Ăsta-i. Un inedit al lui Dalí: MONEDA BACTERIANĂ. Taman ceea ce veniseră să înșface Iulian și banda lui selectă! Un tablou monstruos, pe care contactul lor era gata să dea monstruos de mulți bani. O împletire de membre și cărnuri sângerii care sugerau o răutate supramundană. Iulian rămase cu ochii înfipți în el. — Moneda Bacteriană, repetă Gaspadin. Un tablou despre care s-a aflat, dar pe care nimeni nu l-a văzut vreodată. Știu și de unde a pornit totul: de la o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe podea. A deschis gura, tot o fantă lărgită, iar eu am lăsat să-i curgă înăuntru, dintr-a mea, un firicel continuu de suc călduț. A gemut, bolborosind baloane și frecându-și vintrea. Sucul i se scurgea în păr, sângeriu, printr-un colț al gurii, ochii îi avea sticloși. Am ieșit din cameră tiptil, lăsând-o pe podea ca împușcată-n cap, cheaguri roșii în păr și scuturată de orgasme în serie ce nu păreau să se mai oprească. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în eter După ce mi-am oglindit chipul în lacrimile nopții și mi-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
a ars bujia la scaunul cu rotile. Președintele PRM trăiește politic zgândărind răul și urâtul de pe fundul sufletului omenesc, oglindite în miturile murdare din subconștientul unui popor - creierul lui C.V. Tudor funcționează după un ciclu menstrual: secretă periodic un șuvoi sângeriu, urât mirositor, dar sterp. În cazul de față e vorba de virilitatea masculului român, de „legendara” potență cu care călărește femeia și cu care i-am copleșit numeric pe unguri, de suedezele care-l caută înnebunite pe la Mamaia etc., totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în jur și se crede apărat, pentru că există mașinile sclipitoare, lumina televizoarelor, cântecele telemobilelor, vioiul artificial al sticlelor de plastic multicolore, se va fi înșelat o dată cu mine. Răul rece și bălos e tot în noi și va izbucni în spume sângerii îndată ce-i va veni din nou vremea. Ce-i drept, acum poate că nu va mai lovi cu creionul la testicule sau cu măciuca în cap, își va chinui și ucide semenul cu vise atroce repetitive, despre torturarea celor dragi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
București? Două solo-uri, în propria ei interpretare. în primul, intitulat Sepia Longa, Aspectus Brevis, ce pare o parafrază la Ars longa, vita brevis, pe muzică de Gunnar Idenstam, imaginea scenică a fost dominată de contrastul a două culori, roșul sângeriu al rochiei lungi, cu mâneci tot lungi și albul chipului, gâtului și mâinilor, în continuă mișcare, între fâșii de lumină și zone de penumbră. Ceea ce domina desenul de ansamblu al corpului era mișcarea mâinilor, alternând între sugerarea unor petale bătute
Răzvan Mazilu și invitații săi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8662_a_9987]
-
picioare legați cu insomnii/ trecem prin grădina lui Academos./ plutim pe fruntea lui în ziua cea lungă/ în răbdarea cîtă un imperiu/ ca un trib de obsesii/ lîngă un fluviu de îndoieli./ adunăm morții din duminicile războaielor/ cît timp turme sîngerii ne rumegă/ imitațiile nopților.// acum se crapă de ziuă în ochii piramidei" (Ultimul timp). Din incongruențele ontologice ia naștere ficțiunea, care, deși prin definiție "inventată", nu e absolut gratuită, adică arbitrară, fiind aidoma unei expediții cinegetice (sînt vînate sensurile lirice
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
că ai sabotat proiectul de extindere. O împinseră pe Rima pe coridor spre salon, iar Lanark veni în urma lor. Jaluzelele erau ridicate. Afară era un cer de un verde profund pe care se vedeau cîteva stele și niște nori pufoși, sîngerii. Asistentele luară prosoape și ligheane și o spălară pe Rima în pat. Lanark își luă halatul, se dezbrăcă și se îmbăie în toaleta salonului. Cînd se întoarse, asistentele puneau paravane în jurul patului. — Lăsați o deschidere ca să putem vedea fereastra, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
părinții lui, zise: — Pariez că nu știți unde-am fost! — Ei, unde-ai fost? — Acolo! în spatele acoperișului plat și jos al căminului, Rua arăta ca o pană decupată din cerul verde-rotund. începeau să străluceasă stele plăpînde între cîțiva nori pufoși, sîngerii. — Ai fost sus, pe Ben Rua? — Aha. — Singur? — Aha. — Ar fi putut fi periculos, Duncan, spuse maică-sa cu blîndețe. Taică-său se uită la sandalele lui și zise: Dacă mai vrei să mai faci așa ceva, trebuie să spui înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lui pentru a șopti: ia-o pe aici, ia-o pe acolo. La capătul unei străzi, o poartă ruginită era închisă cu un lanț și învăluită în tulpini de volbură, dar el se strecură printre două gratii strîmbe. Văzu planeta sîngerie între niște tufișuri în formă de pagodă din ale căror tulpini cărnoase și sfărămicioase se prelingea un sirop alb. Cioara bătea din aripe deasupra cărării de zgură de la picioarele lui, sporovăind nebunește: An tan tichi tan Capu-i tăiat, ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o haită de lupi turbați asupra falangei de îngeri. Căci îi cunoșteau, pe fiecare în parte, erau Fidelii, cei rămași întru Domnul la marea zaveră, cei înmiiți în glorie, pe când ceilalți se prăbușiseră în sub-divin, sub-uman, sub-animal, înfășurați în spirala sângerie a blestemului veșnic. În adâncul ființei fiecăruia, în spatele solzilor, ghearelor și aripelor de dragon, mai adăsta un înger înlăcrimat. Și bătălia se-ncinse cutremurând mica vale peste care ningea mai departe cu fulgi de argint. Apărați de iconițe și cruci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sau inorogului cel alb ca laptele. Bătând în aripile-ncremenite, soarele, deja aflat aproape de crucea bolții și arzând cu pară galbenă, răsfrângea culorile lor peste burțile și boturile cailor și peste chipurile celor din sănii, mînjindu-le cu sineală și auriu și sângeriu și șofran, culori alese și boierești, mai frumoase decât veșnicul cârmâz al icoanelor de acasă. Convoiul opri pentru odihnă și prânzire taman în mijlocul Dunării. Scoaseră zacusca și spirtul de corcodușe și șezură pe cîte-o cergă, grupuri-grupuri, pe sticla verzuie. Ciozvârtele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ciotul începuse să-l mănânce, și boabele de agată îl înfiorau ca altădată mura cea obraznică a țâței. În clipa când, speriat, începuse să-și șoptească repede-n barbă rugăciuni de alungare a Necuratului, zări ruina. Lumina șters în câmpul sângeriu, ca ultimul colț de măsea din gura unei bătrâne. Opriră și, cu felinare în mâini, se dădură jos în dreptul zidurilor părăsite, un perete aproape întreg și unul pe jumătate, întîlnindu-se la colț în mijlocul unui morman de pietroaie înzăpezite. Pe partea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]