631 matches
-
Georgescu, "numenul", adică perfecțiunea, ideea fără cusur, este capacitatea omului de a se devota necondiționat unei cauze, de a se dărui total unei ființe, este "experiența umană a divinului", așa cum apare la teologul protestant Otto Rudolf, în opera să Lo sânto. Sobre lo racional e irracional en la idea de Dios5. Acesta analizează categoriile de "sfânt" și "numen" că experiența religioasă fundamentală. Mircea Eliade spune că Otto Rudolf încearcă, de fapt, să facă o analiză nu a ideilor de Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pentru că sunt singurele căi de atingere a absolutului condiției umane". 3 Paul Alexandru Georgescu, El Sin Par-Neasemuitul, articol apărut în "Adevărul literar și artistic", 24 iulie 2001. 4 Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, p. 274. 5 Otto Rudolf, Lo sânto. Sobre lo racional e irracional en la idea de Dios, Alianza, Madrid, 1998, traducere de Fernando Vela. 6 María Zambrano, El hombre y lo divino, FCE, Mexic, 1993. 7 În scenă de la Poștă, din românul Tunelul, în care funcționara face
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ogni formă: Altra vită mi tenne: solitaria / fra gente ignota; poco pane în dono. Di frescă donna riversa în mezzo ai fiori: Fuori era notte / e gli aștri seguivano preciși / ignoti cammini în curve d'oro (...). Metamorfosi nell'urna del sânto: (...) sânto ignoto: gemono al seme sparso / larve verdi: / îl mio volto è loro primavera. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di questa tarda, / che mi spinge sovente alle sue forme. Mobile d'astri e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
formă: Altra vită mi tenne: solitaria / fra gente ignota; poco pane în dono. Di frescă donna riversa în mezzo ai fiori: Fuori era notte / e gli aștri seguivano preciși / ignoti cammini în curve d'oro (...). Metamorfosi nell'urna del sânto: (...) sânto ignoto: gemono al seme sparso / larve verdi: / îl mio volto è loro primavera. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di questa tarda, / che mi spinge sovente alle sue forme. Mobile d'astri e di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vento, non și meravigliano / di essere giovani e gentili: un voto / che și libera nelle preghiere aspre. 5. amore și morte în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: (...) e sul colle d'Antela, ove morendo / și sottrasse da morte îl sânto stuolo, / Simonide salia, / guardando l'etra e la marină e îl suolo. E di lacrime sparso ambe le guance, / e îl petto ansante, e vacillante îl piede, / toglieasi în mân la lira: / Beatissimi voi, / ch'offriste îl petto alle nemiche
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
del V Convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Firenze, 1982, pp. 29-51. Aventi, Giuseppe, "Del romanticismo", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. Barone, Giuseppe, "Îl poeta e îl sânto, note în margine al carteggio Quasimodo-La Pira", în Quasimodo e l'Ermetismo, Centro nazionale di studi șu Salvatore Quasimodo, Modica, 1986, pp. 21-42. Baroni, Giorgio, "Salvatore Quasimodo sono miti, le nostre metamorfosi", în Îl mito nella letteratura italiană, coord. da
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
oscilla (L'eucalyptus). Fitomorfoza poate fi încadrată într-un pre-umanism specific sicilianului. 363 Printre numerosele studii ce au abordat tematica religioasă în opera lui Salvatore Quasimodo se numără: Giuseppe Zagarrio, Quasimodo, Francolini, Florența, 1970; Giuseppe Barone, "Îl poeta e îl sânto: note în margine al carteggio Quasimodo-La Pira", Quasimodo e l'ermetismo, op. cît., pp. 21-42; Quasimodo l'uomo, îl poeta, îngrijit de Roșa Brambilla, Cittadella, Assisi, 1983; Ferdinando Alfonsi, "L'ansia religiosa di Quasimodo", Città di vită, 1, ianuarie-februarie 1988
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cor (...) percosso d'amor; grave procella ; dinanzi al fier disio / rugghiando, intorno intorno oscura (Amore e morte); Mă dove battono i tuoi tamburi, amore? (Lungo l'Isar). 508 E sul colle d'Antela, ove morendo / Și sottrasse da morte îl sânto stuolo, / Simonide salia, / Guardando l'etra e la marină e îl suolo. E di lacrime sparso ambe le guance, / E îl petto ansante, e vacillante îl piede, / Toglieasi în mân la lira: Beatissimi voi, / Ch'offriste îl petto alle nemiche
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
opera a revenit la titlul ei original din limba italiană, I Vespri Siciliani. Opera are la bază un eveniment care s-a petrecut cu adevărat în ziua de Luni, 31 Martie 1282, a doua zi a Sărbătorilor Pascale, în Biserică Sânto Spirito din Palermo. La originea episodului stă, conform reconstituirii istorice, gestul unui soldat francez care a ofensat o tânără nobilă, sub pretextul că o percheziționa în căutare de arme ascunse sub vesmintele ei. Reacția soțului ei, martor la scenă, venită
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să o ajute: Unde sunt? Ce ma atrage aici? Este împărăția morții! Pe fiecare mormânt citesc păcatul meu“. Godvino îi întrerupe reculegerea și cu toată împotrivirea Minei, care îi cere să nu profaneze acel loc (Voi qui!... Non profanate questo Sânto loco), acesta îi face declarații de dragoste. În cabaletta care urmează, Mină îi declară: “Blestemata să fie clipă când te-am ascultat!“. (Maledetto sia l'istante). Godvino refuză să plece. Egberto sosește aducând cu el două săbii și îi cere
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Stffelio cu profundă tentă religioasă, care folosea un psalm conceput în termenii lui Basevi, este consolidat de un impresionant arioso recitativ pentru basul Jorg - cel care reprezintă pe parcursul operei Stiffelio conștiința eroului principal. Primele cuvinte ale lui Jorg din O sânto libro (actul I, scena 1) sunt rezumate în septetul Colla cenere disperso din același act formând o melodica cu conotații de aspirație religioasă comparabile cu mișcarea „Catedrală“ din cea de a doua simfonie a lui Schumann, Renana, introducerea la Preludiile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
petto forse un presagio! Ero baldo, giulivo. Nulla sapevo ancoră; io non sentivo 427 sul suo corpo divin [dolce] che m'innamora e șui labbri mendaci gli ardenți baci di Cassio! Ed oră! ed oră. . . Oră e per sempre addio sânte memorie, addio, sublimi încânți del pensier! Addio schiere fulgenti, addio vittorie, dardi volanți e volanți corsier! Addio, vessillo trionfale e pio, e diane squillanti în sul mattin! Clamori e cânți di battaglia, addio! Della gloria d'Otello è questo îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
m'han rapito îl mirraggio dov'io, giulivo, l'anima acqueto. Spento è quel sol, quel sorriso, quel raggio che mi fă vivo, che mi fă lieto! Tu alfin, Clemenza, pio genio immortal dal roseo riso, copri îl tuo viso sânto coll'orrida larva infernal! Ah! Dannazione! Pria confessi îl delitto e poscia muoia! Confession! Confession! La prova! Aria Mia madre aveva una povera ancella (Cântecul salciei) - din actul IV Rol : Desdemona, soția lui Otello Voce : soprana Fach : soprana lirica Loc
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se făcea clăi afară. După numărul clăilor se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi trăgeau pe pari ca, stând acolo, să se usuce. A sta cât este ziua
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
obiceiul să trăiască zăvorât în el însuși, uneori bântuit de îndoieli... Cu fiecare zi ce trecea, mantia tăcerii, și însingurării cădea tot mai grea peste el, ca și cum l-ar fi acoperit o ploaie de cenușă... O săptămână încheiată trecuse de la Sânta Măria Mare, după îngrozitoarea întâmplare de la Hangu de când erau pe Hășmaș. Căpitanul Baltă, încă de dimineață, se gândi să trimită un om jos în orășelul Bălan, de la poalele dinspre sud ale muntelui, după informații înainte de a schimba „Bârlogul”. Stătură cam
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la „cestiunea israeliților”. „Dacă națiunea română În alte timpuri nu s-a abătut de la principiile de umanitate și de toleranță religioasă - a spus suveranul -, ea nu va Începe astăzi, În al XIX-lea secol, supt domnirea mea, a viola aceste sânte principii.” Ambele Camere ale Adunării Legislative s-au grăbit să asigure Tronul că, „În cestiunea delicată a străinilor de ritul israilitean”, nu ar fi vorba „de vro persecuțiune religioasă, căci aceasta n-ar fi demn(ă) nici de tradițiunile noastre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se observă intenția lui H.-R., acaparat de planuri vaste, de a-și gândi opera ca „un tot”, un unic și uriaș poem, Umanitatea, compus din mai multe cicluri, realizate fragmentar în Căderea dracilor, Anatolida sau Omul și forțele și Sânta Cetate. Poemul Anatolida (care include și Căderea dracilor într-o versiune revizuită), scris la mari intervale de timp și neterminat, ambiționa să fie o operă cu semnificație transcendentă, care urma să expună în versuri istoria omenirii, de la crearea și „căderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
dracilor într-o versiune revizuită), scris la mari intervale de timp și neterminat, ambiționa să fie o operă cu semnificație transcendentă, care urma să expună în versuri istoria omenirii, de la crearea și „căderea” omului până la imaginea unei societăți viitoare, utopica „Sânta Cetate”, în care vor domni armonia, rațiunea, „spiritul”, simbolizând „victoria omului asupra zeului Forța”. Este o încercare temerară, neizbutită, în care reminiscențele din Biblie, din Paradisul pierdut al lui Milton, din Infernul și Paradisul lui Dante, din Legenda secolelor a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
-i dai?... Și mai bine Că nimeni nu-ți dă vr-un zor. Plătești când ți-o veni bine, Mai ales de-i fi d-ai lor. bucureștiul în 1871 91 — Taică, dar o văz pustie? — Reglementul așa vrea, Pân’ pe la Sântă Mărie Nimeni p-aci să nu dea. Așa e făcut boierul, Nu poate lucra mereu... Dar iată domnul graferul; Ia-ți căciula, fătul meu! Ăsta, vezi, este teatru Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ai țării noastre, să ridicăm sus stindardul ei în afară și înăuntru, principiul acela fără de care nu poate să fie un stat, prin instrucțiune, prin administrațiune bună, fiecare prin exercițiul pacinic al drepturilor ce fiecare datorim lui Vodă-Cuza. Ilustră doamnă, sântă și mumă a românilor! nu plânge, căci Alexandru Ioan I nu a murit! Alexandru Ioan I nu poate să moară! Nu lacrămile acelora cari sunt aci vor putea dovedi aceasta, ci lacrimile tutulor; lacrimile unui po por întreg; lacrămi ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Bulgaria avea nume grecesc); polonezii și turcii (câte trei); africanii, chilienii, costaricanii, elvețienii și olandezii (câte doi); alți 15 doctori în medicină din afara Belgiei proveneau din Antile, Argentina, Austria, Capul Bunei Speranțe, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Mexic, Nicaragua, Peru, Sânto Domingo, Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
câte șase), Bulgaria și Turcia (câte cinci), Elveția, zona poloneză (patru), Chile și Peru (câte trei), Antile, Costă Rica și Mexic (câte doi); în fine, câte unul din Argentina, Austria, Azore, Capul Bunei Speranțe, Columbia, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Nicaragua, Sânto Domingo, Șerbia, Suedia, Ungaria, cărora li se adaugă o persoană născută pe mare, în apropiere de Capul Bunei Speranțe 78. Științe. În fine, dintre cele 51 de titluri de doctorat confirmate în științe pentru străini de către Universitatea Liberă din Bruxelles
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cel care slujește pe Dumnezeu și cel care nu-Lslujește” (Maleahi 3, 18); „Și va răsări vouă, celor ce vă temeți denumele Meu, Soarele dreptății...” (Maleahi 3, 20). Această biruință prin Jertfa și Învierea lui Hristos este arătată înrugăciunea liturghisitorilor la Sânta Liturghie înainte de invocarea Duhului Sfânt: „Mulțumim pentru această Liturghie pe care ai binevoit a o primi din mâinile noastre, deși stau înaintea Ta mii de arhangheli și zeci de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimiicei cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
perioadă - Vasile Alecsandri. La deschiderea primei stagiuni Alexandru Hurmuzaki declara: „Cu acest chip ne desprindem a fi mai mult împreună, între noi, a împărtăși aceleași mulțămiri, după cum avem poate și aceleași dureri, a împărți aceleași cugetări și îndatoriri, aceleași simpatii sânte și scumpe ...” Trupa Tardini Vlădicescu și-a început spectacolele în ziua de 1/13 martie 1864. În această stagiune, care a durat până la 15/27 mai s-au dat 27 de reprezentații. Stagiunea a doua a acestei trupe a început
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui soare lasciv, femei de o frumusețe răpitoare, cu nuri tulburători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]