KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...158 >

3,950 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

despre un autor cu renume european și l-a spus cu intenția de a-l spune. Ignoranța este o nenorocire, nu o vină, minciuna este o vină pozitivă; ignoranța arată că capul este deșert, minciuna arată că inima și caracterul sânt de nimic. Un om ignorant poate fi de treabă, unul c-un asemenea caracter niciodată. D-nia sa, țiind să constate și de astă dată că ceea ce a zis e exact, spune în fiece vorbă ce-o pronunță un nou neadevăr

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
La întrebarea ce și-o face David Strauss, scriitorul vieții lui Isus, de mai sîntem noi creștini sau ba, o întrebare la care răspunde negativ, noi adăogăm alta: fost-am vreodată creștini? - și sîntem dispuși a răspunde nu. Mai adevărate sânt cuvintele lui Calist, patriarhul de Constantinopol, care, într-o fierbinte rugăciune pentru încetarea secetei, descrie caracterul omenesc: Nu numai dragostea ta am lepădat, ci și ca fiarele unul asupra altuia ne purtăm și unul altuia trupurile mâncăm prin feluri de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
înrăutățit, el n-a înviat niciodată, cu toate că si ei se închină la același Dumnezeu. Tiranul ce mână la moarte sute de mii fără de nici un scrupul, demagogul ce prin vorbe măsluite trezește patimile cele mai negre și mai uricioase ale mulțimii sânt adesea mai credincioși vechei legende religioase decât Faust; poate că, după orice crimă comit, s-aruncă înaintea icoanei și șoptesc cuvintele lui Calist, cerșind iertare de la lesne iertătorul Dumnezeu. Dar cu aceștia chemați, cari sânt mulți, nesfârșit de mulți, nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
gazetele guvernamentale. Opoziția a fost rezervată în cuvinte și puternică în argumente, presa guvernamentală a fost puternică în fraze și vorbe late și slabă în argumente. Noi pe oamenii de la guvern nu-i credem pe atât de răi patrioți pe cât sânt de ușori, nu pe atât de ușori pe cât sânt de meschini și nu pe atât de meschini pe cât sânt de lași. Știm foarte bine că au avut nevoie de glasul opoziției pentru a zice nu în această cauză și i

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cheltuiți cu războiul, ar fi trebuit să căpătăm bunuri reale, nu cuvinte frumoase prin gazete străine. Acesta-i lucru aproape de mintea omului, încît toate foloasele morale puse în cumpănă cu ceea ce am fi trebuit să câștigăm după o campanie victorioasă sânt te miri ce și mai nimica. Acum situațiunea e cu totul alta și mult mai nefavorabilă; o mulțime de lucruri sânt cu putință. Se vorbește de o nouă convenție ruso-romînă. Această convenție n-ar avea pentru noi nici un folos real

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
făcut greutăți. În deosebi "Timpul", organul partidului conservator, a combătut mereu pe guvern, l-a combătut adeseori chiar cu multă amărăciune; niciodată însă nu a uitat că, fie oricât de rău, acest guvern din nenorocire reprezentă statul român. Dovadă ne sânt coloanele acestui ziar. Ca opoziție, am dat părerea noastră asupra faptelor guvernului ne-am rostit asupra politicei ce credeam că este bine de a se urma din partea statului român și adeseori, plini de amărăciune, am mustrat pe aceia cari nu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de iubire de țară, de buna chibzuință și de cunoștința trecutului și prezentului acestei țări; de la început până în ziua de astăzi el și-a rămas consecuent și la 4 aprilie nu susținea decât aceea ce susține și astăzi. Dovadă ne sânt coloanele acestui ziar. De câtva timp însă protivnicii noștri au adoptat programul nostru politic și, voind să-l aplice, nu numai îl duc ad absurdum, ci își mai dau silință de a încredința lumea că noi combatem acest program, în vreme ce

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să-l aplice. Astfel "Romînul", în numărul de la 27 aprilie, arată cetitorilor săi cari sânt faptele patriotice ale guvernului. După aceea întreabă: Ce făcură și ce fac în acest timp membrii și aderenții ministerului Catargi? Membrii ai ministerului Catargi nu sânt decât bărbații politici al căror organ e "Timpul", deoarece chiar o parte din partidul conservator a părăsit pe ministerul Catargi. Organ deci al aderenților ministerului Catargi e "Timpul" îndeosebi "Timpul". Ei bine! Ce au făcut "Timpul" pe când guvernul muncea pentru

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
bine! Ce au făcut "Timpul" pe când guvernul muncea pentru fericirea patriei? Orice lovire din partea guvernului rusesc, susțin că cu dânsul este dreptatea și cu noi nedreptatea. Așa zice "Romînul"! Am zis demult că oamenii cari scriu în ziarul "Romînul" nu sânt vrednici de a sta de vorbă cu noi: nu-i mai putem dar mustra pentru grosimea obrazului lor. Ne cuprinde însă o uimire cu totul obiectivă când ne vedem față cu fenomenala îndrăzneală de a rosti astfel niște cuvinte atât

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
d-lui Petri e compus amăsurat cu cererile pedagogiei moderne. Urmând principiile scriptologiei, adică a învățării citirii prin scriere, el cuprinde o parte (întîia) numai cu litere de scrisoare. Învățând de timpuriu a scrie, și anume deodată cu cititul, școlarii sânt de-a pururea activi și, pe când învățătorul (mai ales cel sătesc) se ocupă cu cei mai înaintați, cei începători se pot pune la scris. Alt folos al învățării cititului scriind e că se face de prisos silabizarea și se întroduce

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
românilor și nu avem presemne că ea se va acomoda minorității, iar unitatea "ortografică" este pentru noi românii un bun mare, la care trebuie să tindem cu toți cu orice preț. 2. În cărțile cu ortografie fără semne școlarii începători sânt nevoiți a ceti cuvintele cari conțin sonuri derivate "de două ori", o dată așa cum ele se prezintă ochiului d. e. saratura, apoi așa cum le dictează auzul romînesc: "sărătură". Chiar și etimologiști pronunțați ca d. Bariț încă recunosc "că pentru începători este greu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
bine formate, și zeci de cărturari cu bun-simț și cu auz credincios. Ce-a putut ieși dintr-asta decât o adevărată vavilonie? Sîntem și azi încă departe de restabilirea vechei noastre unități ortoepice. Dar încercările de a ajunge la ea sânt multe, unele mai izbutite, altele mai slabe. Astfel vedem pe chiar autorul abecedarulul întrebuințînd încă o și e în loc de oa și ea, deși în aceste unități sunetare partea pe care cade tonul e tocmai a și nu o sau e

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
scrierea lui? Nimic. Cum va scrie autorul - pentru a pune în evidență - sunetul j, când se derivă din z [plus] ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi - substantivului repejune; apoi sânt mulțime de numiri colective cari se termină în ez sau az și au regulat ej la plural precum genoveji, franțuji, olandeji, engleji, portugeji, apoi praz/praji, obras/obraji, viteaz/viteji etc. Un exemplu și mai ciudat. Ch (x) se preface

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
se vede că înrîurirea noilor săi amici îl dusese din rău în mai rău. Dar, în sfârșit, de mortuis nil nisi bene. Talent a avut, poet era! Cât despre celelalte calități ale caracterului, nu a inteligenței, ele astăzi nu mai sânt E bine chiar că de la cei mai mulți oameni cari se deosibesc întrucîtva de turma cea mare și neagră, de turma celor răi și mărginiți totodată, nu rămân în urmă decât faptele inteligenței. Înmormântarea poetului Dimitrie Petrino a fost simplă și tristă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Omul științei e bojogar {EminescuOpX 86} Și medic mare un potcovar' Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ne-ar sili la muncă serioasă și la gândire serioasă, iar în fruntea lor e iscălit d. Vernescu, adică un advocat bun, un om de ispravă și un orator simpatic în dealtmintrelea, dar ale căruia calități ca om de stat sânt până acuma foarte problematice. După opinia noastră intimă d. Vernescu pare a fi singurul care a iscălit din convingere moțiunea. "Romînul", căruia opinia celor patruzeci și șase din orta motio belferorum îi era foarte neplăcută, în loc de-a se lega

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
lega de ei de-a dreptul, se leagă de "Presa", ca și când "Presa" ar fi susținut ca ale sale opiniile d-lor Holban, Pantazi Ghica, Anghel Rachierui, Misail, Fulger Șoarec ș. a. {EminescuOpX 87} Vom lua și noi motivele acelei moțiuni precum sânt reproduse în "Presa" și credem că răsfrângerea lor ne va fi foarte ușoară. Iată-le: 1) Ceea ce a făcut, ceea ce face importanța noastră politică și istorică în această parte a Europei orientale este că sîntem o națiune de rasă latină

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Iar amestecul și contactul cu rasa slavă e nedovedit, de vreme ce Dobrogea nu e locuită de bulgari, ci în cea mai mare parte de români, turci și tătari. Ad 2 observăm că pretențiunile etnografice și istorice asupra Vidinului formulate de serbi sânt naturale, dar nu sânt c-o iotă mai îndreptățite decât cele ale României. În special Vidinul, înainte de a deveni turcesc, a fost când sârbesc, când românesc, când unguresc. Întreg malul drept al Dunării, de la Vidin până în Marea Neagră, turcii l-au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cu rasa slavă e nedovedit, de vreme ce Dobrogea nu e locuită de bulgari, ci în cea mai mare parte de români, turci și tătari. Ad 2 observăm că pretențiunile etnografice și istorice asupra Vidinului formulate de serbi sânt naturale, dar nu sânt c-o iotă mai îndreptățite decât cele ale României. În special Vidinul, înainte de a deveni turcesc, a fost când sârbesc, când românesc, când unguresc. Întreg malul drept al Dunării, de la Vidin până în Marea Neagră, turcii l-au luat de la români si

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
lucrat drumul de fier de la Cernavoda până la Kiustenge și tot acești sălbateci au înființat în câțiva ani înfloritorul oraș Medgidie, care în mai puțin de 10 ani ajunsese la 20000 de locuitori și 5000 de clădiri. Dd. Holban și Șoarec sânt cel puțin de zece ori mai sălbateci decât acești tătari. În fine lui Mircea Vodă nu-i era rușine de a se numi Domn al țărilor tartarice, lui Carol Vodă asemenea nu-i va fi rușine de a fi în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
speciali, nu din cumularzi, postulanți și diurnași, o administrație din oameni cu cunoștințe economice și tecnice nu va cheltui un ban peste ceea ce poate da provincia însăși și va ajunge totuși la rezultatele cele mai bune. Roșii se înțelege că sânt incapabili de a introduce o asemenea administrație, care să procedeze cu cumpăt și să introducă pe rând și gradat reformele necesare, dar incapacitatea roșilor nu dovedește imposibilitatea lucrului. Cât despre punctul 5 (că guvernul Bulgariei va găsi pretexte să ne

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Dobrogea, Asanizii au avut-o, dar Asanizii erau, precum se știe foarte bine, români, iar după stingerea Asanizilor malul drept al Dunării au fost al Țării Românești. Etnologicește e o țară locuită de români, tătari și turci. Câteșitrele elementele însă sânt opuse slavilor și formează la un loc tocmai bariera ce rumpe formidabila unitate etc. Din punct de vedere istoric, dreptul nostru asupra Dobrogei e incontestabil. Romană în vremea împăratului August și loc de exiliu a poetului Ovid, bizantină în urmă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
proiect in petto. Mai mulți bancheri din Viena ar fi propus să cumpere pământurile, numite ale statului, din Dobrogea, și să se parceleze între evrei, adecă să agricolizeze evreii precupeți din țară. Nu ne îndoim că îndărătul acestei agricolizări mai sânt și intenții politice ale unei mari puteri care în virtutea împrejurărilor devine din zi în zi mai favorabilă atât statului român al Dunării cât și propriilor sale populațiuni române. Această putere e Austria. De pe când încă gurile Dunării și Dobrogea erau

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și din biserică limba românească, deși pravoslavia ar trebui să știe că un asemenea lucru e cu desăvârșire anticanonic și necreștinesc. Nu e vorbă, patriarhatul ecumenic al Constantinopolei au făcut tot astfel, biserica romană a urmat aceeași cale, dar urmările sânt cunoscute. Cu toate protestele și opunerea patriarhatulu iecumenic, preoții greci", sfinții Metodie și Cyrill, au introdus limba slăveană la creștinatele nații slave, iar scaunul roman au avut și mai grele înfrîngeri, căci biserica protestantă, în special Luther, au introdus în

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Am premis toate acestea nu pentru a repeta dreptele învinuiri contra republicanilor de la guvern, căci lucrul e știut de toată lumea și abia mai are nevoie de a fi repetat; dar pentru a arăta că, întru cât interesele Austro-Ungariei și României sânt armonizabile, neatingîndu-se nici una din rădăcinele existenței noastre, buna-înțelegere și o sinceră simpatie, bazată pe reciprocitatea intereselor, e nu numai cu putință, ci chiar foarte probabilă pentru viitor. Așadar n-am avea nimic de zis în contra unei apropieri în relațiunile statului

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]