KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

citit, din faptele espuse în toată, brutalitatea lor se probează că predecesorii d-lui Strat nu umflau veniturile, nu exagerau evaluările, nu înscriau venituri fictive, nu ascundeau deloc deficiturile și că au fost cei dentîi cari le-au denunțat. Aceste sânt fapte pozitive, acesta este un sistem constant, pe care l-a urmat guvernul d-lui Lascar Catargiu de când este d-nia lui la putere... Prin aceasta am și ridicat creditul nostru la o înălțime cum nu mai fusese altădată. Pe simpla

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
EminescuOpXI 187} [""ROMÎNUL" DE MIERCURI... "] "Romînul" de miercuri, 21 mai, a avut ideea să încerce un fel de răspuns, ce are pretenția de-a fi serios, la imputările opoziției. Bătrânul organ al patrioților din Strada Doamnei simte că aceste critice sânt aprobate de imensa majoritate cugetătoare a țării; faptele, din nenorocire, ne dau pe toată ziua o prea tristă confirmare; și însăși "Monitorul" satisfăcuților, îmbuibaților, cum s-ar zice pe românește, a constatat deunăzi un fapt înspăimîntător: nimicirea totală a exportului

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
econom și prob, renta 5 la sută a statului român ar trebui să fie, dacă nu al pari, cel puțin 80 la sută, cum sânt împrumuturile unor state în mai rele condiții economice decât noi. Numai risipa și jaful, cari sânt o normă administrativă a guvernului actual, pot să mănțină un asemenea titlu la cifra de 75 și să facă ca obligațiunile domaniale, cari aduc 8 la sută, să fie la 104 împreună cu cuponul, vasăzică d-abia al pari. Dar, lăsând

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
aceste scuze; dar atuncea nu ne este oare permis să zicem că urcarea de azi a efectelor statului se datorește păcii, belșugului de capitaluri și enormei scăderi a procentelor în centrurile comerciale ca ale Engliterii, Franții și altele? Desigur, acestea sânt cauzele relativei urcări a hârtiilor noastre, căci, în Franța numai, renta 5 la sută a ajuns la 120 și renta 3 la sută aproape al pari. Însă, daca capitaliștii străini ar cunoaște mai bine modul cum se administrează finanțele acestei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
țintă clară, ci sîntem siliți a admite influențe de dinafară, primejdioase tuturor popoarelor Peninsulei și fiecăruia îndeosebi dintre ele. Cu etnografia în mână ne convingem lesne că nici unul, absolut nici unul din aceste elemente, cel bulgar, albanez, grecesc, turc, sârb, nu sânt îndestul de numeroase, fiecare pentru sine, spre a putea exercita cu succes o predominațiune asupra celorlalte, încît la toate se aplică spirituala comparație făcută de contele Andrassy, că lupta între două dintre ele ar sămăna cu lupta între doi lei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de la Mircea I a fost luată de cătră turci. Am dori să ni se arate cum o provincie luată de turci de la români și redată prin Tractatul de la Berlin tot românilor poate fi numită o provincie anexată de la Bulgaria? Albanejii sânt într-adevăr, numai în defensivă. Vechea lor organizație în gentes pe teritorii bine definite și poate aversiunea contra amestecului cu alte rase îi face să nu dorească a predomina, dar îi împinge a nu se lăsa nici predominați. Teritoriul albanez

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
amestecului cu alte rase îi face să nu dorească a predomina, dar îi împinge a nu se lăsa nici predominați. Teritoriul albanez și-l dispută acum, în mod etnocratic, cele două Serbii și Grecia. Despre tracoromîni nu mai vorbim. Deși sânt într-un număr destul de mare în Peninsulă, ei nu urmăresc idealuri politice și ar fi buni bucuroși dacă i-ar lăsa în pace să-și vază de biserică și de școală. Tendențe de predominațiune eschizîndu-se una pe alta vedem deci

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
chiar dacă n-ar fi fost decât în îngusta circumscripțiune a fericiților Ploiești. Dar democrația română nu e tare numai în accesibilitate, ci și în creațiune de posturi. Astfel, de exemplu, administrația drumurilor de fier a trecut în mînile statului, funcționarii sânt deci agenți ai statului, cari ar trebui plătiți ca toți ceilalți, c-o leafă mai mică decât a unui ministru, de ex. {EminescuOpXI 191} Știți câte cât iau cei trei directori ai căilor ferate, cari nu pricep nimic, sau atât

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ai lui Alexandru cel Bun îi găsim aceiași în documente în curs de treizeci de ani, apoi îi regăsim sub fiii săi, Ștefan și Ilie, precum și cu mult mai târziu, până sub Ștefan cel Mare. Boierii lui Ștefan cel Mare sânt aceiași sub Bogdan, sub Ștefan cel Tânăr până la Petru Rareș. Cincizeci, șaizeci de ani de-a rândul întîlnim aceleași nume în documente, nume cari mai târziu deveniră clasice, meritând prin puținătatea și lustrul lor să ia în fața lui Dumnezeu și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
care nu se cere decât foarte puțină cultură, ci vorbesc de acea clasă industrială unde se cere multă cultură, multe cunoștințe. Apoi e clasa comercială care e foarte numeroasă; apoi oamenii de litere, oamenii de știință, oamenii de arte, cari sânt asemenea foarte numeroși. Să luăm numai cataloagele espozițiunilor pentru operele de artă și vom vedea numărul oamenilor consacrați la arte, deși artele sânt într-o mică proporțiune cu celelalte profesiuni. Asemenea și cu oamenii de litere și de științe. Vin

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
clasa comercială care e foarte numeroasă; apoi oamenii de litere, oamenii de știință, oamenii de arte, cari sânt asemenea foarte numeroși. Să luăm numai cataloagele espozițiunilor pentru operele de artă și vom vedea numărul oamenilor consacrați la arte, deși artele sânt într-o mică proporțiune cu celelalte profesiuni. Asemenea și cu oamenii de litere și de științe. Vin'acum să vedem la noi: în opozițiune cu acele feluri de profesiuni ce avem? Vom vedea că nu avem decât oameni ce nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
industrie la noi, însă o industrie de jos, așa încît oamenii ce-o profesează sânt oameni neculți și nu se pot compara cu oamenii de industrie a altor societăți. La noi toate industriile în susul acelora de zidar și dulgher (cari sânt exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie, bijuterie, zugrăvie, chiar acea puțină care o avem pe acești pereți, croitori, confecționarea a tot ceea ce avem pe noi, le datorăm la o samă de unguri și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
bine organizate guvernul e responsabil, adecă-și atrage deosebite consecuențe când purtarea lui e bună, deosebite când purtarea lui e rea. Pricina e că acele clase de cari am vorbit, ca unele ce nu au nici un interes direct de guvern, sânt nepărtinitoare. Interesele acelei clase sânt interesele generale și naționale, spre exemplu interesul ca justiția și administrația să fie bune și să chezășuiască viața, onoarea și averea oamenilor; interesul ca drepturile țării să nu fie calcate de străini. Îndată ce un guvern

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
adecă-și atrage deosebite consecuențe când purtarea lui e bună, deosebite când purtarea lui e rea. Pricina e că acele clase de cari am vorbit, ca unele ce nu au nici un interes direct de guvern, sânt nepărtinitoare. Interesele acelei clase sânt interesele generale și naționale, spre exemplu interesul ca justiția și administrația să fie bune și să chezășuiască viața, onoarea și averea oamenilor; interesul ca drepturile țării să nu fie calcate de străini. Îndată ce un guvern împlinește aceste condițiuni el este

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
administrațiunii țării. Pe urmă, din punctul de vedere al amorului-propriu național, veți găsi că acele profesiuni ce compun în alte țări clasele luminate, precum industria, științele, artele etc., acelea singure constituie civilizațiunea. O societate în sânul căreia aceste profesiuni nu sânt exersate nu se poate numi o națiune civilizată. Nu voi mai abuza de timpul și de răbdarea Adunării ca să dezvolt o teorie, care poate fi neplăcută, că o națiune nu se poate numi civilizată decât numai când în sînu-i să

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
care poate fi neplăcută, că o națiune nu se poate numi civilizată decât numai când în sînu-i să exercită profesiunile de care am vorbit. Nu pot însă tăcea că mă văd umilit în sentimentul meu de român când văd că sânt societăți născute de 30 de ani încoa, și în sânul lor e industrie și comerț și mâne vor număra încă literile, științele și artele. Noi însă, cari viețuim de 18 secoli, avem încă să începem ca să intrăm pe calea culturei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
moravurilor: moravurile publice nu pot fi decât rele în mijlocul unui proletariat boieresc. Inculp mult guvernele pentru această nenorocire, căci nu și-au dat osteneala a căuta un remediu. Am băgat de seamă că oamenii noștri de stat - poate că eu sânt înșelat și îmi cer iertare dacă nu am înțeles bine părerea dd-lor - atribuie de multe ori unor vițiuri ale instituțiilor și lipsei de legi relele ce trebuie atribuite năravurilor. Am băgat de seamă că de câte ori se face un abuz ne

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din cauză că lipsesc legile, ci pentru că lipsește moralitatea. Iată dar cuvintele pe care m-am bazat când v-am propus acest amendament. Din cele de mai sus se vede că aceste vechi adevăruri n-au încetat a fi tot atât de actuale astăzi; sânt amplificate însă prin sistematica creare de sute și iar sute de funcțiuni noi, la băuturile spirtoase, la tutunuri, la drumul de fier și în curând la noua Bancă de Scont și Circulație. Elementele independente din țară devin din ce în ce mai puține alături

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a face din toți românii funcționari ai statului - esceptînd reacțiunea, se-nțelege. [ 28 mai 1880] [""ROMÎNUL" CUPRINDEA... "] "Romînul" cuprindea acum câteva săptămâni următorul articol: "Monitorul oficial" a publicat zilele trecute statistica importului și esportului în anul 1879. Cifrele acestei statistice sânt foarte elocuinți. Ele dovedesc că balanța comercială a României e foarte rea și îngrijitoare. Iaca țifrele. Import................ 254 482 629 l 95 b. Esport................ 238 650 006 l. 86 b. Diferință................ 15 832 623 l. 9 b. {EminescuOpXI 194} Deci

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cabinetul Epureanu-Vernescu, în care elementul roșu juca încă un rol secundar. Precumpănitor roșu a devenit guvernul în momentul în care d. I. Brătianu, ministru de finanțe, a luat prezidenția Consiliului, deci în august 1876. Ultimele cinci luni ale anului 1876 sânt ale unei coaliții Brătianu-Vernescu-Ionescu, însă roșii erau deja precumpănitori. Cum s-așează însă roșii în scaun balanța comercială devine nefavorabilă. Astfel vedem în anul 1877: Import..................... 335 548 999 Export..................... 141 081 300 Diferență.................... 194 467 699 Va să zică țara a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ce poate ca să plătească, deci până și instrumente necesare de muncă; esportul brut cată să se urce. Inanițiunea economică rezultă însă de acolo că, cu toate sforțările, balanța e tot nefavorabilă. Cititorul vede bine că acestea nu sânt cuvintele noastre. Sânt curat teoria și logica "Romînului", aplicate la fapte reale. Rezultă deci exactitatea deducțiunii noastre. Țara sub guvernul conservator lua pe fiece an cu 56 milioane mai mult decât da. Dar acum esportul e cu 15 852 623 l. mai mic

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
proprietăți indisolubil unite în fiece patriot roșu, aproape fără nici o escepție. Când se petrec asemenea lucruri în județe, când nepotismul și postulantismul, agravate prin reversibilități, au [2apus]2 [ajuns] la culmea înfloririi, tocmai atunci prințul Dimitrie Ghica găsește că toate sânt bune și frumoase; deci, mai alaltăieri mînă-n mână cu d. Fleva, ieri cu onorabilele Serurie, crede de datoria sa de a da un relief politic alegerilor județene din Ilfov, credință pentru care și-a atras aspre mustrări de la "Binele public

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fiind deprins cu aceasta, s-a hotărât în fine... de-a se da el însuși afară. Dar iată cum urmează "Romînul": Dar la ce-ar folosi toate acestea? A dovedi că patriotismul, esperiența și bunul-simț a d-lui Dimitrie Ghica sânt mai presus de slăbiciunile și considerațiunile personale cari au dat naștere grupului "Binelui public"? Acestea o știe publicul tot atât de bine cât și noi; el știe asemenea că un om de greutatea d-lui Dimitrie Ghica se poate apropia de o

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Dimitrie Ghica a făcut parte din grupul - estrem de numeros și de important - al răposatului Centru, precum pare a fi uitat și lista de epitheta ornantia cu care "Presa" gratifica acum câteva luni pe d-alde Pătărlăgeni, Mărgăritești, Serurii. Acum sânt cu toții o apă. Noroc bun și spori întru toate! Noi nu dorim răul nimărui. Singura deducere pe care ne permitem a o trage din cele de mai sus e că tot patriotismul, esperiența, bunul-simț pe cari publicul le știe tot

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
foarte hotărîtori: sultanul nu va îngădui nici un amestec în afacerile dinlăuntru ale împărăției. Tot ce cere Tractatul de la Berlin se va executa, dificultatea greacă și cea muntenegreană se vor înlătura, însă Turcia să nu fie somată în puncte ce-i sânt defavorabile fără a se fi executat punctele ce-i sânt favorabile și cari se enumeră anume. Noi revenim asupra opiniunei emise în coloanele noastre că, fără o serie de principii de drept public, introduse în mod egal și cu bună-credință

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]