1,001 matches
-
their appreciation for the teacher. [caption id="attachment 1302" align="aligncenter" width="300"] Turneu la țară. Photo: Bogdan Paraschiv.[/caption] Interview conducted by Mihaela Michailov [1] Project team made up of: Andrei Sever Bârzan, Andreea Eșanu, Bogdan Georgescu, Alice Monica Marinescu, Sânziana Nicola; research: Vlad Georgescu, Bogdan Paraschiv.
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
un tată prăvale măsurile cu grâu, iar noi țopăim ca niște zei-copii prin boabele fierbinți - și tata ne mustră blând, pomenind ceva de somnul grâului. Doar bunica spunea altfel, îndemnându-ne: Grâul, zicea ea, este sudoarea bărbaților din nopțile de Sânziene, iar noi ne scăldam în sudoarea lor, ca să ajungem mari și puternici ca ei. Noaptea s-au zbătut în geam ciocârliile. Feții-frumoși au urat și s-au închis apoi în tei. Copacii își risipesc somnul dintre încheieturile brațelor. Din răcoarea
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
L, deține un loc fruntaș dacă nu și mai mult; exponențialitatea sa îi conferă o originalitate tot mai rară azi printre naratori.”; Geo Vasile: Flagrant de sinceritate, Rom. Literară nr. 43/ 3-9 noiembrie 2004; Nicolae Ciobanu: Ruptura laziană, Melidonium, 2012. Sânziana Batiște: Ruptura.. - Geo Vasile: Geologul, antierou și scrib, Rom. Lit. Nr.33/24-30 aug.2005, pag. 9; - Ion Murgeanu: Geologul versus scriitorul, Meridianul românesc, California USA, 25 iunie 2005, pag.20; - Ion Murgeanu: I.L.: Sălbaticul, Curierul de Vâlcea, oct. 2005
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
de comunicare omogena prin care lucrurile banale sunt puse pe același plan cu altele mai grave. Conectată mereu la handsfree</i>, Raluca<a title="" href="file:///C:/Users/ușer/Documents/PROIECT GAZETA DE ARTA POLITICA/numărul%202/pagina 9 ionutsociu/forthewinFinal.doc# ftn1">[1]</a> (Sânziana Nicola) nu mai comunica în propoziții întregi, limbajul ei fiind unul fragmentat. Cum pentru ea nu mai există nicio distincție între viața personală și cea profesională, nici la nivel discursiv nu se mai întrevede vreun fel de declic emoțional: „Comandă
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
de nustiu câte sapt....maxim 5 ore pe noapte inclusiv sâmbătă și duminică.....poți să mă recomanzi oriunde că o să mă descurc....mai greu că aici nu există” </a></p> Un spectacol de Bogdan Georgescu Cu Andreea Eșanu, Andrei Ioniță, Sânziana Nicola - corporație vs comunitate - PROIECT DE ARTĂ ACTIVĂ. Galeria 26 (OTA), București. [1] Povestea ei este inspirată de cazul Ralucăi Stroescu, tânăra angajată a companiei Ernst&Young care a murit în 2006 din cauza epuizării. [:en]Review by Ionuț Sociu
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
OTA), București. [1] Povestea ei este inspirată de cazul Ralucăi Stroescu, tânăra angajată a companiei Ernst&Young care a murit în 2006 din cauza epuizării. [:en]Review by Ionuț Sociu ForTheWin Performance by Bogdan Georgescu, with Andreea Eșanu, Andrei Ioniță, Sânziana Nicola Corporation v. community ACTIVE ART Galeria 26 (OTA), Bucharest În ForTheWin, there is a lot of talking about death (a ski accident, a case of suicide due to debt, a case of overworking), but the manner of speaking is
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
others, and one of the merits of this performance is that it captures a type of homogenous communication în which banal observations are în the same league with more serious issues. Continuously connected to her handsfree device, Raluca[1]</a> (Sânziana Nicola) ceases to communicate în full sentences. Since she no longer makes any distinction between her personal life and her professional one, her discourse no longer reflects any emoțional translation from one register to another. What’s surprising about ForTheWin
Noul aur (For The Win, vineri 17 mai, ora 21.00, Galeria26) () [Corola-website/Science/295663_a_296992]
-
a legat o strânsă prietenie), pe Iolanda Malamen (poetă, prozatoare și critic de artă), pe Daniel Turcea, Adi Cusin, Ion Mircea, Eva Lendvay (poetă de limbă maghiară care scria poezii în limba română), Gabriela Melinescu și poeta Violeta Zamfirescu, pe Sânziana Pop, Ilie Constantin și Gigi Astaloș (dramaturgul), pe Alexandru (Alecu) Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș, Nicu Filip, pe criticii Nicolae Ciobanu și Eugen Negrici, pe Pâcă și Pucă, Mircea Ciobanu poetul și Mircea Ciobanu pictorul și pe Corneliu Vadim Tudor. Debutul
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), sânziana ("Galium verum"), trânji ("Neottia nidus-avis"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus") sau crin de pădure ("Lilium martagon"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
gmail.com</a></b> La discuțiile post-spectacol este invitată Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului (Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, ECPI). „Pentru că Meriți" - proiect observațional de artă activă Echipa proiectului: Sever Andrei, Irina Gâdiuță, Bogdan Georgescu, Vlad Georgescu, Andrei Ioniță, Sînziana Nicola, Mihaela Sîrbu. </p> „Pentru că Meriți” propune analiza prin teatru a condiției, abuzurilor și presiunilor la care sunt supuse femeile în România. „Pentru că Meriți” pune accentul în mod deosebit pe acele abuzuri legate de puterea de decizie a femeilor asupra
Comunicat de presă: Pentru că Meriți - proiect observațional de artă activă () [Corola-website/Science/296032_a_297361]
-
mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), iarbă neagră
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale și "Ultima oră" de Mihail Sebastian) volume de Mircea Eliade și Emil Cioran, pe care le-a răspândit sub formă de samizdat. Eliade i-a înmânat la Paris romanul "La forêt interdite" ("Noaptea de sânziene") și cărțile " Mitul eternei reîntoarceri" și "Imagini și simboluri", publicate în Franța, iar Emil Cioran i-a dat zece exemplare din lucrarea "La tentation d'exister" ("Ispita de a exista"). Marietta Sadova a fost arestată în 1959 și inculpată sub
Marietta Sadova () [Corola-website/Science/308907_a_310236]
-
Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți-Frumoși... Sau cântece cu viers duios. țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați În lumea largă răspândiți Care prin verb, ca legământ Rostit În cântec și-n cuvânt, Rămân uniți De nimeni despărțiți! Ne cheamă Sfinxul din
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi sălciile și plopii. Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
din 8 mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-a jucat drama "Despot Vodă". La Montpellier este premiat pentru poezia "Cântecul gintei latine". Scrie feeria națională "Sânziana și Pepelea". Începe să lucreze în 1882 la piesa "Fantâna Blanduziei", pe care o va termina anul următor. Sunt celebre epistolele pe care Ion Ghica i le trimite. În 1884 piesa "Fântana Blanduziei" este reprezentată la Teatrul Național din București
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
de nu-ma-uita(Myosotis palustris), ciucuraș(Adenostyles alliariae), stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți cu stele / și ocale mari de vise, / pentru drumurile-nchise. Noaptea, dorm pe-un braț de joarde / lângă sufletul ce arde. / Și prin somnul cu poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și apele, / să-mi sărute pleoapele / și să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Șovan Lilia, Ansamblul Colibri (dans modern și balet), coregraf Raluca Hojda și Trupa de dans modern Slowners, coregraf Grigiac Petru. Organizarea activităților cultural-artistice este realizată de către Grec Silvia Georgeta, Șef Serviciu Cultură. Activitatea culturală este îmbogățita de festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările Zăpezii” și ”Festivalul Luminii” (organizeazat în parcul de lângă Primăria orașului și pe Aleea Inimii din spatele instituției administrative). Înființată în anul 1956 că și bibliotecă comunala, aceasta și-a schimbat statutul în biblioteca orășeneasca în anul 1968
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
un coș din coaja de molid. Pentru a se aprinde mai repede, se pune surcele uscate și câlți. După ce au ars, făcliile se pun în straturile cu zarzavaturi pentru a fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le aruncă pe casa pentru a afla dacă se vor mărită sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri neștiute, în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, măi
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că te-ajunge altu Soare,/ Du-te Soare, zină soare/ Să zină altul mai mare
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare / Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul Internațional de Folclor “HORA LA PRISLOP”. Înființat în anul 1968, acest festival reunește interpreți și ansambluri folclorice din trei județe (Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) și se desfășoară în Pasul Prislop în
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
din București și dirijor al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]