1,873 matches
-
și universală”. În anul 2012, la Galele Casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma pentru întreaga sa operă, înstelată de douăzeci și două de discuri vinil, o casetă și un CD. „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte”, „Nu-i bai”, „Cine stă posomorâtă”, „Asta-i sârba mărunțică”, „Mi-am pus dorul pe cântar”... sunt cântece cu sigiliul artistic auroral Angela Moldovan. Maestra Angela Moldovan, scufundă azi în ochi, aceiași ochi lucitori ca jarul și rotunjiți de compas cu un vârf fixat pe suflet și altul în
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
bătrâni, cu soțiile sau prietenele lor, împătimiți ai jocului, care spre seară, se îndreptau agale spre horă. Lor nu le plăcea hora cu ritmul ei lent. În ei erau acumulate mari cantități de energie care trebuiau eliberate numai în ritmul sârbelor și al altor jocuri fulgerăoare. Rupeau hora fără menajamente și strigau la jucători și lăutari: -Gata, bă, cu fâțâiala! Zi-i, bă o sârbă să ne rupă tălpile! Lăutarii executau. Cei care jucaseră hora plecau la plimbare. Rămâneau doar unii
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
ei lent. În ei erau acumulate mari cantități de energie care trebuiau eliberate numai în ritmul sârbelor și al altor jocuri fulgerăoare. Rupeau hora fără menajamente și strigau la jucători și lăutari: -Gata, bă, cu fâțâiala! Zi-i, bă o sârbă să ne rupă tălpile! Lăutarii executau. Cei care jucaseră hora plecau la plimbare. Rămâneau doar unii tineri și prietenele lor, și ei împătimiți ai jocului. Abia acum începeau adevăratele jocuri. Acele jocuri din legendă...Pe care le jucau numai bărbații
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
fie! Nu-mi propun și nu vreau să găsesc cauzele. În timp, multe s-au întâmplat. Zumzetul din Piață s-a mutat la Căminul Cultural, cu bibleoteca, cinematograful și balurile sale nocturne. La baluri, rareori se mai jucau hore și sârbe. Și, din ce în ce mai prost. Acolo, tinerii „dansau” tangouri cu pași leșinați de horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
s-a mutat la Căminul Cultural, cu bibleoteca, cinematograful și balurile sale nocturne. La baluri, rareori se mai jucau hore și sârbe. Și, din ce în ce mai prost. Acolo, tinerii „dansau” tangouri cu pași leșinați de horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime, dar și în participanți. Treptat, treptat, Hora...murea. O
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Hora...murea. O altă lovitură (ultima?) a primit când șarpele de asfalt a frânt Piața-n două, smulgându-i și pe cei doi duzi seculari, protectorii horelor. Un iubitor de frumos, Gogu Iancu, directorul căminului cultural, a urcat horele și sârbele pe scenă, unde împătimiții dansatori deveniseră...membrii echipei de dansuri. Însă...acolo,frumoasele dansuri se „jucau”, nu se „trăiau”. Să nu-i plângem pe flăcăii și fetele de astăzi. Ei se distrează tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
fetele de astăzi. Ei se distrează tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită, transformată într-o discotecă...întunecată...fulgerată de lumini năucitoare și de zgomotele infernale, scrâșnite și urlate, ale melodiilor moderne. Cui îi mai pasă de horele și sârbele de altădată? De Zamfirici, Litaidoi, Bugeac și alte melodii uitate? Alte ritmuri...alte ape...printre alte maluri...Râul vieții curge mereu... Nici curioasele mame nu mai știu ce fac zbânțuiții lor în întunericul discotecii. Cel puțin, nu se mai fac
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se vedea asta la horele satului, mai ales când, în hainele-i militare, prins în focoasa sârbă, bătea din pingele umăr la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
Sinu își luaseră neveste canadience, doar Titi Filip se orientase spre frumoasa lui grecoaică. Eugen Ștefănescu se căsătorise cu o sârboaică, originară din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o voce frumoasă și cânta în corul unei biserici din Montreal” - își amintește nea Mitică. Cu o atracție deosebită spre strălucirea banului, Zâna - pentru că așa se numește doamna Ștefănescu -, dorea ca Eugen să facă mulți bani, se
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
cântă viitorilor primari exact pe gustul lor. Pe langă celebrele sale hituri - " Tornero " , ' Cât de frumoasă ești " ori " Banii și fetele ", " La mare, la soare " , Mihai are de 2-3 ani în repertoriu și melodii de muzică populară ( " Lie, ciocârlie " , hore, sârbe etc ) dar și muzica aromana ( machedoneasca ), specifică, mai mult, zonei Dobrogea. În felul ăsta, artistul se asigura că acoperă toate genurile muzicale, pentru aproape toate categoriile de public. Și iată, astfel, rețeta succesului sau ! În plus, anul acesta, pentru că este
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
doilea într-un orășel de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin tot apartamentul. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Băieții au încins un fotbal
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
a cânta și dansa sau pentru a-și pregăti grătarele. Un alt element esențial a fost Hora satului în timpul căreia copii, tineri și adulți, dispuși în cercuri concentrice, au dansat ore în șir, cu patos și neostenit două dansuri tradiționale: sârba și hora ce păreau fără sfârșit. Suntem impresionați de numărul mare de tineri educați în spiritul dragostei și al respectului față de tradiții, pentru care hora este un element vital, sine qua non. În anii trecuți, focului tradițional, i s-a
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
pictorul Petru Birău membru al Ligii Scriitorilor din România și al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Ca o surpriză, a fost prezentată traduce �rea și publicarea cărții ,,Le fil du miroir” în șase limbi: engleză, franceză, spaniolă, română, rusă și sârbă, traducerea în limba română fiind realizată de Elisabeta Bogățan. Datorită acestor traduceri, în perioada imediat următoare volumul va fi lansat în mai multe țări, începând cu SUA, de unde Linda Bastide a primit deja o invitație. Linda Bastide a susținut apoi
PETRU BIRĂU LA A CINCEA EXPOZIŢIE ÎN FRANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358893_a_360222]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. George ROCA: Unde ați mai publicat? Știu că pe internet sunt nenumărate saituri de reviste
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
duioase și tânguitoare, ca niște chemări, ca niște suspine...și alintări...în acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu chemări ascunse
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
a dansului popular de pe Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior al Trotușului): „Comănița”, „Floricica”, „Diminicioara”, „Horili”, „Pe Valea Agășului” și dansuri: „Cărășelul”, „Corăghiasca”, „Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La oglindă”, „Ciobănașul”, „Rața”. Specific numai localității lor este cântecul „Pe Valea Agășului” compus de Maria Tătaru pentru Ansamblul „Mugurașii”: „Pe Valea Agășului, la, la,/Am deschis ochii întâi/Lângă părinții mei dragi/Muntele cu brazi și fagi./ Măicuța m-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
banalului.Nu fac o apologie a surogatului în artă,dar nu trebuie aruncat la “lada de gunoi” a istoriei...Trebuie amintită,fără aceasta nu ar fi avut de unde să țâșnească vârfurile.Fără Ary Schefler nu ar fi răsărit Monet,fără sârbele lui Barbu Lăutaru nu ar fi avut de unde țâșni George Enescu.Istoria umanității consemnează atât victorile,dar și înfrângerile.Istoria artelor,a literaturii de ce n-o face? Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Metafore ce țin de mână ideile să nu
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-8 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360670_a_361999]
-
cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea (subst.) tobă, ureche, insulă, sfârc, genunchi, gleznă, călcâi, pul la jocul de table și monedă, gură, beregată, a vorbi, cuvânt, pâine, mămăligă, coleașă, găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui, par, țăruș, băț, război, fluviu
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
a fost aseară? Nu vezi unul ca să-mi plece!... Chirea plânge pe vioară. Când pe două corzi apasă, Jan e zmeu acum în horă: Ana lui e mai frumoasă!... O s-o ducă Ioanei noră. Chirea Ion a prins a zice “Sârba din Bălcești la vale” Că Dumitru-ncepe-a plânge: Are el un dor și-o jale. I Frunze cad și vântul bate, Când Petruța cu ilic - Prin zăpadă abia străbate - Pân’ la crâșmă mi-a venit. M-a găsit cu
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
undeva din Banatul în care s-a născut cam pe la 1705, sub ocupație turcească, fiind botezat cu numele românescIovul (al) lui Imin(u), dar care, la hirotonisire ca preot (circa 1730, a fost redenumit Iovul Imin ovici de autoritățile ecleziastice sârbe ale mitropoliei unite de la Carlovăț, a cărei suzeranitate asupra Banatului (consfințită prin patenta lui Leopold din 1792) s-a instaurat în urma alipirii acestuia la Imperiul austriac la 1718. În mod sigur slavizarea numelui preotului Iovul al lui Iminu s-a
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]