685 matches
-
3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
internatului. Dintre aceștia i-am încadrat pe Răfan Vasile și Popescu Alexandru. Geangu, Duțu și Bălănoiu și-au extins activitatea și în clasele unde nu era nici un ploieștean, și în care erau elemente excepțional dotate din toate punctele de vedere: sârguință la învățătură, moralitate etc. Au fost recrutați din clasa a șasea Naidim Marin, Bârsan Nicolae, Mărgărit Gheorghe și alții, iar clasa lui Geangu a devenit integral legionară, excelând între cei recrutați Băiescu Nicolae. Naidim, un suflet de o duioșie și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înglobate energiile Dumnezeirii, cele care, comunicate sufletelor și trupurilor noastre, ne pot îndumnezei și pe noi. Din partea ta e nevoie de hotărâre tare. Din partea lui Dumnezeu, Harul Lui lucrător și mântuitor e pururea prezent. Folosește-L! Dumnezeu să-ți ajute! Sârguința la studii și comportarea fără reproș în internat făceau să iasă în evidență spiritul nou adus de Mișcare în sufletele copiilor. În definitiv, noi eram niște copii. Și aici era minunea pe care Dumnezeu o săvârșea, și o săvârșește mereu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
după aceea. Planul Foii noastre literare supt o altă redacție deosebită, unui român nu va fi greu de a-l găci; și ca să lăsăm deoparte altele, care s-ar ținea de alegerea materiilor ce vor să intre la această Foaie, sîrguința noastră cea mai nepregetătoare va fi a împărtăși cît să poate pă cititorii noștri din m. monarhie cu sporiul ce îl fac românii în cele două provincii vecine, în toate ramurile literaturii, și iarăși pentru dînșii a scoate la vedere
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
încearcă norocul în țări străine unde meseria și aptitudinile lor sunt mai apreciate decât în România. Pentru toți acești tineri de bună credință am și eu o vorbă. Ca să reușești în viață, trebuie să te pregătești cu răbdare și cu sârguință, trebuie să știi să renunți la unele satisfacții momentane neimportante, trebuie să înțelegi că un viitor solid și sigur se construiește cu ordine și disciplină, cu trudă, piatră de piatră și cărămidă de cărămidă. Fiecare vârstă și fiecare an al
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
linear, cu barele, ghilimelele și punctele de suspensie necesare. Al. D-tale, I. R. P.S. și poate izbutești să înlături pe acel „D-l” din fața iscăliturii mele. Ce zici? Ori, cumva, acesta este... „uzul”? </citation> N. Gr. Stețcu „Lucrez cu sîrguință, dar cu puțin spor” Această mărturisire, extrasă dintr-o scrisoare a profesorului Nicolae Gr. Stețcu (10 noiembrie 1910, Galbeni-Roman - 12 mai 1995, Roman), caracterizează atît pe autorul ei, cît și un tip de istoric literar - erou uneori, victimă alteori - care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
află în deplasare prin țară și străinătate: excursii de agrement, nunți, concedii prelungite de odihnă și alte preocupări legate strict de viața fiecăruia. Cercetătorul principal invidiat de ceilalți fiind și responsabilul colectivului are o predilecție nativă pentru cercetarea fundamental aplicativă. Sârguința și inteligența sa n-au fost zadarnice pentru că într-o zi cu tunete și fulgere viorii, după o muncă pe care și Sisif ar fi invidiat-o, a descoperit formula ce pusă în aplicare, exploatată cu probitate științifică, permite decantarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
-se adevăratul punct de plecare al vinovatei întreprinderi, probabil ulterior preschimbată în armă politică). În rest, o adunătură informă de cuvinte cu circulație regională, în covârșitoare măsură aparținând limbii române, multe din fondul principal lexical. Fac excepție rusismele, plantate cu sârguință de Stati oriunde află un locșor, doar-doar l-o crede cineva că s-a ivit peste noapte o limbă nouă în familia indoeuropeană! Culmea: Stati n-are obrăznicia să declare până la capăt că "moldoveneasca" ar avea personalitate proprie, toate elementele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
M.ș Gregorio, care va culege informații, va auzi, va vedea, va remedia, spunându-mi mie și Sf. Congregații. Am să merg și eu să văd ce se poate face, pentru ca Sf. Congregație să fie slujită cu toată punctualitatea și sârguința. Pr. Gregorio de Magistris a plecat de la Constantinopol la 13 mai 1648; a vizitat cele două provincii misionare din Valahia și Moldova iar, în final, și-a început călătoria de reîntoarcere spre Italia. Inițial, trebuia să-l însoțească Pr. M.
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
părea ca o prevestire de spaimă pentru cele ce aveau să urmeze. Totodată, pentru noi de la Minister pricinuia nesfârșite probleme greu de rezolvat. Teatrul Național și Opera rămăseseră fără localuri, multe muzee și biserici grav avariate. Cu toate acestea, datorită sârguinței lui Radu Gyr și a lui Acterian au reînceput aproape imediat spectacolele Naționalului în sala Teatrului Comedia și după puțin timp am căzut la înțelegere cu soții Bulandra să ne cedeze sala Teatrului Regina Maria de pe cheiul Dâmboviței, pentru Opera
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
bine de două milioane de lei, o pretinsă datorie a Țării Românești către armată...” Spre sfârșitul anului 1811, era evident că ruptura dintre Napoleon și Alexandru I era apropiată. Tratativele pentru pacea cu turcii, care reîncepuseră, fură împinse cu mai multă sârguință de ruși, căci aveau nevoie de concentrarea tuturor puterilor împărăției spre a face față primejdiei care-i amenința. Dacă ceruseră până atunci mutarea graniței la Dunăre, se mulțumeau acum, întâi cu Moldova, pe urmă cu Moldova până în Siret, precum arată
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
grobiene. Știți că cuvântul Domnilor n-a ieșit niciodată din gura lui pe când le vorbea. Iată răspunsul ce l-a dat la cuvântarea lor slugarnică: Sper că veți sfârși prin a vă arăta, prin purtarea voastră și prin mai multă sârguință, recunoscători pentru toate bunătățile împăratului și pentru îngrijirile lui de a face fericirea țării voastre. Dar când, oare, schimba-veți aceste haine ignobile de robi turcești, pentru hainele popoarelor civilizate ? Când oare aveți de gând să vă desfaceți de urâtele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în stare. Am devenit bursier în urma unui concurs și mi-am menținut acest statut până la absolvire, iar în cursul superior (clasele a V-a - a VIII-a) m-am situat pe locurile doi și trei în ierarhia clasei. Învățam cu sârguință și temeinic, înțelegeam că acest lucru este în folosul meu, că mi se deschid noi orizonturi după absolvirea școlii, că numai astfel îmi pot împlini idealul profesional, acela de a deveni învățător. Dar, de ce învață oamenii, fie ei copii, tineri
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
transmit elevilor și devin stimuli care susțin energetic activitatea de învățare; antrenarea tuturor elevilor pe întreg parcursul lecției în activitatea de dobândire a cunoștințelor face din lecție un proces activ și eficient cu efecte benefice în plan educativ: le dezvoltă sârguința, capacitatea de a depune efort și le consolidează atitudinea pozitivă față de învățătură... Sunetul strident al soneriei ceasului deșteptător, potrivit să-l anunțe cu 10 minute înainte că e momentul să plece la școală, îl determină pe Dumitru Dascălu să-și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de cel mai rafinat gust. În revista „Viața” preotul Iosif Tălmăcel a scris, la 20 de ani de la moartea mult iubitului paroh: „Meritele acestui bărbat mare dintre franciscanii din Moldova, nu se pot restrânge în câteva rânduri de cronică... prin sârguința și dibăcia sa, a lăsat în urma sa, monumentul cel mai măreț din Moldova, chiar și din România veche: Biserica din Săbăoani!” În 1898 regele Carol I a participat la sfințirea Bisericii, după cum relatează în „Cronica din Săbăoani”, Petre Sescu-Păduraru. Toată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prezent față de cele sugerate de A. Fătu acum mai bine de un veac. Tot cu acest prilej, autorul mai prezintă și unele indicații de organizare școlară și de educație moral-cetățenească, propunând ca direcțiunea școlii "... să țină un catalog lămurit privind sârguința, progresul și purtarea fiecărui tânăr", iar "... la examenele anuale, junii cei mai silitori și cu bune purtări să primească premii potrivite". În concepția lui A. Fătu, tineri nevăzători urmează să fie educați în condiții speciale care, în esență, nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în acest chip/ nu va da naștere unui meșter sau unui luptător și nici nu-și va arăta folosul pentru cel care nu are știința fiecărui lucru în parte, nici pentru cel care nu-și va fi dat o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar dacă printre ceilalți s-ar naște vreunul vrednic, să-l aducă în rândul paznicilor. Acest principiu voia să
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din România și... 139 din străinătate. Când alăturarea rubricilor desconspira anumite tendințe, redactorii spuneau ce aveau în gând - versuri tot cu subînțelesuri: ca în cazul versurilor „Cuibușorul meu” semnat E.N. Cernăuți, octombrie 1897 la rubrica Foișoara: Paiu de paiu cu sârguință / Păsărica leîmpletește / Și măestru cuibușorul / Ea sub streșină-l lipește / Și se bucură sărmana / Că un soț cu-a sa iubire / Va preface cuibușorul / Într-un raiu de fericire/... Adunatam și eu paie / Și-ntr-un cuib mi le-am
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Geniu de la București", pentru că juriul de admitere la Facultatea Tehnică a Universității din Liège să se poată pronunța asupra nivelului de cunoștințe al candidatului "cu privire la partea matematică"6. A reușit în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii de ingineri mecanici în cursul" primei părți a anului academic 1898-1899"7. Un an mai tarziu, Vasile Butză primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
moralitate, garantate de prezența continuă a preceptorului romanul pedagogic al lui Rabelais ne face să-l întrevedem pe acela de mai tîrziu al lui Rousseau. Profesorul este cel care poate "să aprindă în elevi setea de cunoștințe și o înflăcărată sîrguință pentru învățătură". În fond scria Comenius acest rezultat se obține numai cînd se îmbină plăcutul cu utilul. Respectîndu-se principiile didactice stabilite de el învățămîntul devine plăcut și vesel. Fénelon propune un sistem de instruire care să-i ofere copilului posibilitatea
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
caracteristice societății ardelene. Altfel, Italia lui Cipariu XE "Cipariu" se dovedește a fi, În mare măsură, o țară a mesajului artistic de calitate. Chiar și de bibliotecile italiene - până la el, simple depozite informative - canonicul poet se apropie nu doar cu sârguința cărturarului, ci și cu emoția iubitorului de carte frumoasă. La toți ardelenii trecători prin peninsulă, această atenție față de mesajul artistic se conjugă cu cea manifestată pentru peisaj și faptul cotidian, conturând o imagine coerentă, de ansamblu, a Italiei contemporane. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
agricultura din peninsula italică indică atât marile diferențe existente la acea oră Între cele două regiuni, cât și faptul că această problematică preocupa În cel mai Înalt grad societatea românească a timpului. Imaginea Italiei ca o nesfârșită grădină, Înnobilată de sârguința agricultorilor, revine mereu În notațiile călătorilor. Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" remarcă: „Dară câmpul, un șes neîntrerupt..., e o grădină necurmată”. Un exemplu grăitor pentru deplasarea atenției către problematica economică Îl oferă Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Într-un mod aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fost expuși la amenințări serioase, cu atât mai mult cu cât, pe autorii calomniați, "Centrala Securității Statului" îi asculta, iar procesele verbale ale ascultărilor fuseseră predate și organelor securității germane. Pe deasupra, după ocupația germană, extrema dreaptă pomenea, mai departe, cu sârguință, de legăturile evreiești și masonice ale revistei. A treia revistă importantă care apărea în epocă, editată între 1942 și 1944 era Termés ("Recolta"). Revista - deși refuza cu încăpățânare titlul de port- drapel de generație - încerca, bineînțeles, să aducă la rampă
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
celei de a doua și a celei de a treia "legi anti-evreiești", despre rechiziționarea moșiilor evreiești, despre expulzări, despre interzicerea presei evreiești, despre falimentarea comerțului evreiesc și despre concedierea funcționarilor evrei din administrația de stat. Pe lângă măsurile de mai sus, sârguința autorităților ungare în strângerea de date statistice ne aduce la lumină și alte măsuri. De pildă, în Satu Mare, înființarea multiplelor asociații religioase și de binefacere au făcut ca viceprimarul orașului să-și piardă răbdarea și să-și rezume astfel părerea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]