1,226 matches
-
iarna de la sfâșitul lumii. («Iarna de la sfârșitul lumii» - AmNS, 251). Cele două testamente stănesciene, primul - „latin“ - și al doilea - „curent-lirosofic-român“, conțin „dispoziții“ legate de „trupul-cort“ al sufletului / spiritului. În Testamentul latin, eroul liric solicită desprinderea capului de trup, care, ca sălaș al sufletului / spiritului, potrivit cultului Cavalerilor Dunăreni, trebuie îngropat la poalele Carpaților (cf. VMR, 176), restul trupului fiind incinerat: Când va fi să mor / tăiați-mi capul ! / El n- a fost niciodată rudă cu trupul său. / Trupul ardeți-l ! / Capul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
în lucruri atât de mărunte...”. Pădurea cu năluci Munții Vâlcanului sunt plini de povești. Aici au trăit dacii, prin codrii ăștia hoinărea viteazul oștean Straja, aici se pripășeau vestiții haiduci ai lui Neag, pe crestele uriașe ale Vâlcanului își aveau sălașul strigoii. Emil Părău îmi povestește tot, pe nerăsuflate, bucurându-se ca un copil de răgazul ăsta mirific. Vrea să-mi arate toată pădurea, să-mi dezvăluie toate tainele ei, aici se simte el pe deplin fericit, aici și acum e
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
putere nici măcar s-o atingă. A lăsat-o acolo, pornind înapoi, spre pădure, în hohote de plâns. De-atunci, n-a mai atins pușca aia blestemată niciodată. Tot de atunci, urcă periodic muntele doar ca să lase bulgări de sare pe lângă sălașurile căprioarelor. În ziua aia neagră, doar diavolul putea să-mi întunece mintea în halul ăsta. Mi-a rămas ca o rană urâtă în piept care încă mă doare și astăzi”. Un nou tunet răsună din depărtare, dar molidul încă stă
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
o scorbura la rădăcina unui stejar așteptându-și sfârșitul. Nu mult după aceasta pățanie, cumătra Dalila, veselă și bine dispusă, fredonând un cântecel la modă despre un berbec supărat pe nea Alecu, trecu prin fața vizuinei unde știa că-și are sălașul amicul Pândele. - Pandeliiicăă! Lică-Pandelică! strigă ea, ce mai faci iubitule? - Mooor, mor! mormăi cu greu Pândele. Vulpea intra repede în vizuina ursului și îl văzu pe acestă zăcând cuprins de durere. - Pandelaș dragă! Ce ai pățit? Ce-i cu tine
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
ai? Umilință față de tine!! Dar acum nu pot decât să dau ca exemplu pe Domnul Isus, ce fiind și coborând (pentru noi) atât de de sus, totuși a spălat picioarele tuturor! Umilință în iubire înseamnă demnitate, crearea iubirii încă din sălașul ființei noastre înseamnă egalitate de șanse și de perspective sub raportul vieții pentru un om înconjurat și trăind cu alți oameni. Umilință înseamnă să-mi "iubesc aproapele că pe mine însumi", fără ca măcar a avea pretenția că sunt mai important
VORBIND DESPRE IUBIRE SI DESPRE UMILINTA I de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342385_a_343714]
-
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, iar din ziua de 1 mai anul 1997 devine exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Printre lucrările importante realizate de către Preacuviosul Părinte Arhim. Melchisedec Velnic la Mănăstirea Putna, se numără înființarea Schitului "Sfântul Prooroc Ilie" din Sălaș și a Schitului "Acoperământul Maicii Domnului" din Muntele Doisprezece Apostoli, continuarea și definitivarea lucrărilor de refacerea a schiturilor Sihăstria Putnei, Daniil Sihastru, Pojorâta, redeschise în timpul stăreției Părintelui Arhim. Iachint Unciuleac, pictarea din nou a bisericii voievodale a mănăstirii, construirea a
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
om liber”. Noi cunoaștem o variantă grecizată a acestui mit care spune că ziditorul lumii Uranus (ur: origine, suflet, inimă, ființă, temelie + Anu: Dumnezeu) a dat fiului său Atlas stăpânirea peste ținuturile de la nordul Dunării pentru a fi de veșnic sălaș Neamului Scoborâtor din zei, iar de la acestă țară binecuvântată de Ziditorul Ceresc, a ajuns la hiperboreanul sau pelasgul Iapet.Prin urmare Atlas, strămoșul kabililor/kabirilor era un (semi)zeu / un atlant...Ori specific kabililor este și o statură predominant înaltă
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
din Lumina Ta, Doamne... eu sunt... lumină din Lumina Ta, Doamne... eu sunt... aură din Dumnezeirea Ta. +++ Amin +++ 26.07.2005 Romeo - Nicolae + AsiIiVro C.R-ki Gr.1.M.D.G. Rugăciunea minții așezate-n inimă Doamne, vino... și Te așează-n sălașul Tău care este... sufletul și trupul meu... Binecuvântează... altarul Tău care este... inima mea... Și lasă-Ți Lumina Duhului Tău Sfânt peste mintea și inima mea... acum... de Dragostea Ta... mângâiate. +++ Amin +++ 25.11.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVRo 20.02
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341499_a_342828]
-
grădina cerească a Raiului, plină de roade coapte și parfumate. Și uneori, granițele dintre Cer și pământ parcă se șterg pentru că întâlnim colțuri de rai pământesc pretutindeni în preajma noastră. Numai să le străbatem, să le explorăm și să ne găsim sălaș fericit și vrednic în ele, ca și când am fi deja acolo, de unde am plecat încă înainte de a fi. Comuniunea intimă cu Dumnezeu, pe calea rugăciunii, a meditației, a contemplației îi conferă poetei atâta liniște, atâta bucurie și fericire, încât, nu se
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot, îi adunaseră pe călugări pe marginea gropii și le retezaseră capetele, aruncându-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un dâmb, drept semn pentru sălașul prăzii, când aveau să revină mai târziu... Dar târziul s-a preschimbat în niciodată, Dunărea nu i-a iertat pe prădători, au ajuns hrană pentru pești și prilej de povești... Vocile, din îndurerate, deveniseră doar obosite de tristețe. Pe om
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
Betleem să ne fie zidire? De la o iesle, de la un staul, putem noi învăța ceva? Astfel se vor grăbi să întrebe mulți, mai ales „atotștiutorii” și „învățații” acestui sfârșit de mileniu. Câtă tâlcuire adâncă în acest plan divin! O, iesle, sălaș dumnezeiesc! Câți înțeleg taina lui? Și câți dintre noi se ostenesc să pătrundă în adâncul ei? Și totuși taina Betleemului e neînțeleasă; în fața Lui omenirea de ieri ca și cea de azi a rămas nepăsătoare. Sărăcia și simplitatea, unice în
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
El și după El, nu impresionează, nu mișcă, nu zguduie pe nimeni. Deși vorbește mereu, nimeni nu înțelege această taină. Simbolic, staulul din Betleem e omenirea aceasta. Fiecare din noi suntem o iesle, iar sufletul nostru trebuie să fie un sălaș al dumnezeirii. Să ne gândim profund și să ne întrebăm: care dintre noi și câți putem fi cu adevărat o iesle a sălășluirii lui Dumnezeu? Iată bucuria dumnezeiască a nașterii Pruncului Iisus! Fie ca Praznicul Nașterii Pruncului Iisus să vă
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
lingi limbile, Aici, Timpul te da afară din casă, Salivând pentru secundă copiilor. Se aude Că vin vremuri mai bune. De fiecare dată Vin vremuri care nu se compară Cu Raiul din urmă. Au fost vremuri în care Casele aveau sălașul statornic În noi. Acum Cine stie pe unde umblă Talpă casei Prin lume? 2 mai 2012 Cu deosebit respect, Jianu Liviu-Florian MELCII Au plecat După pâine. Pâinea, acolo, Este de aur. Aici, cimitirul se vinde Cu oase de aur, cu
MELCII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340734_a_342063]
-
lingi limbile, Aici, Timpul te da afară din casă, Salivând pentru secundă copiilor. Se aude Că vin vremuri mai bune. De fiecare dată Vin vremuri care nu se compară Cu Raiul din urmă. Au fost vremuri în care Casele aveau sălașul statornic În noi. Acum Cine stie pe unde umblă Talpă casei Prin lume? 2 mai 2012 Cu deosebit respect, Jianu Liviu-Florian Referință Bibliografica: MELCII / Jianu Liviu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 488, Anul ÎI, 02 mai 2012. Drepturi de
MELCII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340734_a_342063]
-
o fi fost laie, bălaie, N-apucă a behăi Căci îndat-o hăpăti Crezând că ar fi de-un hoț... Îl asculți, dar să-l crezi poți...?) În zadar se strădui Când mi se dezmetici Să fie iertat, minciună Aprinse-n sălaș furtună... Fiindcă baciul făr’de-o leoarbă, Suduind într-a sa barbă Nu-i ascultă sucitură Și-oțărât peste măsură Pe dată-l mirui...în cap Încât pe veci a...răposat. Morala? De din veac e-așa: „Lupul își schimbă
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
în general și a vidrei în special și adoptarea legală/implementarea urgentă a unor măsuri de reducere a numărului și distribuției câinilor hoinari din habitatele populate de vidră Gestionarea necorespunzătoare a câinilor hoinari îndeosebi ai celor de la stâne, sate ș sălașe are un impact semnificativ asupra faunei. Prezența câinilor hoinari în habitatele ocupate de vidră au un impact negativ asupra populației de vidră din sit. Câinii hoinari sunt atât prădători cât și vectori de transmisie a bolilor pentru populația de vidră
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
și frunzele lui cu gust bun, se înfruptau cu poftă. Primăvara târziu, îi culegeau florile, pe care bunica le punea la uscat. În luna mai, priveau fascinați, cu o nesfârșită curiozitate naivă, la cărăbușii ce îl invadau, transformându-l în sălaș al lor. Chiar dacă pe atunci, sentimentul de reverie îi era necunoscut, teiul copilăriei, cu parfumul său inconfundabil, a rămas în sufletul Angelei Monica Jucan pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
și frunzele lui cu gust bun, se înfruptau cu poftă. Primăvara târziu, îi culegeau florile, pe care bunica le punea la uscat. În luna mai, priveau fascinați, cu o nesfârșită curiozitate naivă, la cărăbușii ce îl invadau, transformându-l în sălaș al lor. Chiar dacă pe atunci, sentimentul de reverie îi era necunoscut, teiul copilăriei, cu parfumul său inconfundabil, a rămas în sufletul Angelei Monica Jucan pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
consistentă și nu rămâneam flamand. Am început să discutăm de multe lucruri mărunte și neimportante. Până la urmă Doamna Minica mi-a spus că a vorbit cu dirigintele meu că mă va duce cu ea undeva la munte unde avea un sălaș. Acum începeam să leg căderea și motivul cu lemnele. A început să-mi facă un pat într-o cameră alăturată unde trebuia să dorm în acea noapte. Îmi era frică să beau din vinul oferit așa că m-am abținut pe cât
IMPACTUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343748_a_345077]
-
se întâmplă joi după masă și urma să mă prezint la practica luni dimineață. Am comunicat unui coleg să știe de soarta mea. La baci Crișan acasă aveam de tăiat niște lemne de construcție și să aducem niște fan de la sălașul sau. Nu mai fusesem prin acei munți și totul era nou. Duminică urma să fiu liber și să fiu într-o familie din Munții Apuseni. Dar sâmbătă seara aveam să dau ochii cu Minica chiar aici în Dealul Roatei. Am
MARILE DILEME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343802_a_345131]
-
noi? Dar se pare că motivul capital pentru scoaterea din sistem a lui Istvan a fost altul? La adunarea cotelor din Sălciua, s-a făcut că nu observă cum localnicii nu declară toate cerealele ce le aveau sau vitele de la sălașurile din munți. Se prea poate că acel ajutor miner să fi observat ceva și să-l toarne pe securist, căci din câte aflasem eu era și el declarat ilegalist. Astfel că ofițerul de securitate a fost scos din sistem. La
BIOGRAFIA UNUI SECURIST de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343834_a_345163]
-
mari intervenții baci Gligor le-a donat celor doi nepoți o parte din avere, cum era în acea vreme, adică mai puțin de cinci hectare, pentru a nu fi declarați chiaburi. Baci Gligor a trebuit să se mute la un sălaș unde mai avea câteva jugăre de livadă cu prunii cei mai buni. Viața trebuia să meargă înainte. După ce fusese dat afară de la primărie, Emil era destul de descumpănit. Dragostea ce i-o purta soția sa, avea însă un impact benefic, și
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
inel de scriptură, Strivirea de aer mai colindă în lume, Păcatele strânse se sparg în celulă. Se-nalță pământul, se-nalță psaltiri, Plutesc umeziri în ecou peste turle, Bat clopote-n sfânta intrare-n vestiri, Și inimi se-ntorc în sălașuri străbune. Iar crește în piatră fir de zori aurii, În lumină se naște sufletul de Florii ! Referință Bibliografică: SONET V / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul VII, 09 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel
SONET V de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342895_a_344224]
-
amenințare fățișă, ci cu dorința de a relata în mod exact, matematic, cronica unei istorii trăite de el la modul tragic, ca un philippidian Prometeu înlănțuit în vârf de Caucaz, o istorie depozitată integral în perimetrul vast al memoriei personale - sălaș al unor adevăruri mereu țâșninde cu vioiciune la suprafață dintre cutele pânzei sale pline de criticism obiectiv și expresivitate. Verbul de pe hârtie al lui Paul Goma nu este aidoma unui foc de paie mocnit, care-și rumegă cu încetineală rostul
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
din 23 Apr. 1441, prin care se dăruiește mănastireo Poiana „patru celed țăgănești cu nume Slav Hârlăuanul cu celedea și Nicola cu celedea și Bazala cu celedea”. De obicei cuvântul „celed” în cel dintâiu înțeles, se traduce la noi cu sălaș sau curte, pe când ar fi mai corect să fie trecut cu familie sau gospodărie. Într-un document din 1446, vorbindu-se de șase „celed” țigănești, după arătarea numelui capilor de familii se adaugă: cu femeile lor și copii lor și
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]