538 matches
-
cealaltă eliberată într-un gest nu lipsit de grație, o postură în care dezinvoltura nu e spontană, ci căutată. Fundalul, nu întâmplător, este dat de un panou decorativ, fie o scenă războinică, oameni cu trompete și flamuri, fie o procesiune sărbătorească. Cremer este pictat din profil, ceea ce intensifică relația sa cu fundalul, conferind impresia de așezare în efigie, în rama artei sale muzicale, expresia picturală a unui libret. Compozitorul înfățișat pe fundalul artei sale cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Slavici al anilor 1875-1895 a fost un mare naiv, dar de o naivitate înțeleasă ca intuire a unei moralități "originare". Eticul a fost osatura pe care el s-a construit, dar acesta nu a fost invocat permanent ca o temă sărbătorescă, ci doar analizat, înțeles și, mai ales, trăit în mărunta responsabilitate zilnică. Bătrânul Slavici își va supraveghea permanent conduita, realizând un portret idealizat sau construind o poză. Îi va lipsi sau va pierde pe parcurs spontaneitatea morală prin excesul inteligenței
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
destul de confuz dacă ar fi să-l raportăm la momentul calendaristic al muncilor agricole: grîul încă n-a crescut, seceratul n-a fost efectuat. Pe de altă parte, orația devansează mai totdeauna ordinea operațiilor în sens premonitor și în stil sărbătoresc. Sora Soarelui și Sora Vîntului sunt divinități acolite, ca și Caloianul-Caloița ori „maica bătrînă”, prezentă atît în Miorița, cît și în Caloian. Ele intervin în momente speciale, reușind să înfluențeze cursul unor evenimente majore. Cum am mai spus, momentul specific
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Urmează un parcurs greu, de mai multe ori încercat. Poate așa se justifică partea complementară a sentinței citate: „... cele rele să se spele”. Răul stă în apropiere, nesmintit. De aceea, o modalitate de salvare este, măcar o clipă, înălțarea în sărbătoresc și în sacru, a situării, pe cale ritualică, în „zariștea mitului” și a drumului spre „centru”. Sunt chemate toate puterile benefice, punîndu-se în act un mare număr de obiceiuri și de credințe, de cîntări și de jocuri solemne. Socialul nu-și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca și în bordeiul săracului, se aprinde cu aceeași emoție lumina speranței în ziua de mîine. Sărăcia, boala, frica de moarte sunt încredințate lui Dumnezeu, poate cu prea multă naivitate în ortodoxia veacurilor trecute, mai prudent și mai pragmatic astăzi. Sărbătorescul vestit de colindători are menirea să vindece toate durerile lumii. De aceea cunoaște periodicitate și se caracterizează prin dăruire de sine și prin amplă participare. Fastul strălucitor și tăria în credință au trezit comentarii pe tonalități variate; din partea gîndirii pozitiviste
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
personaj în parte, ca și a stratului de cultură, a gradului de religiozitate. Imaginea Mariei nu se contopește cu aceea a măicuței cu furca în brîu, nici a Fiului din Treime cu a păstorului, chiar dacă devine din Om-om. Cadrul sărbătoresc și de început de resacralizare a lumii are putere unitivă. Este prilejul suprem și îndătinat, cunoscut în toate marile culturi mitologice, să se repovestească întîmplările exemplare: mituri, legende locale. În repertoriul creștinilor, pe primul loc se află patimile Mîntuitorului, ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și în seria de variante mariologice de mai sus, și în textele păstorești. Acestea din urmă se învecinează cu bocetele. Colindele mariologice se mențin mai sobre. Maica Domnului nu apare înaintea cetașilor mîndri, “pe cai pogonici”, cu daruri de ceremonial sărbătoresc și în același timp cuprinsă de hohote de plîns, fără stăpînire de sine. Dar starea emotivă se resimte în gesturi și în cuvinte. În textele descoperite de Sabin Drăgoi, își păstrează arhaitatea articolul personal de tip posesiv dominat de emoționalitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
documentele etnografice sistematizate de S. Fl. Marian în cele trei cărți ale sale. De aceea ele constituie un tot unitar. Tot ca privire de ansamblu și preliminară, cele trei momente ritualistice, unitare în proiectul lor existențial, se remarcă prin spectaculozitate, sărbătoresc, participare, emoționalitate: a). Spectaculozitate: materialul de viață care vizează o anume situație „de trecere” este transformat în limbaj sensibil și pregătit pentru reprezentare. Astfel, fiecare secvență-scenă, de la rostirea unui singur cuvînt, dar cu puternică încărcătură magică, la petrecerea mortului la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dar cu deschidere și translare spre aceea a „nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act pe un traseu geografic obișnuit, comun, de la sat la sat. Ea se reface în idealitatea de „dincolo”, după o schemă fixă, de topografie mitică. b). Sărbătorescul: Trebuie operată, mai întîi, o distincție între sărbătorescul ca expresie a prea-plinului (în fast și grandoare, în hrană abundentă și veselie pînă la demență) și acela discret, lipsit de fală, dar pus în mișcare la comandă divină, sub autoritatea unor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act pe un traseu geografic obișnuit, comun, de la sat la sat. Ea se reface în idealitatea de „dincolo”, după o schemă fixă, de topografie mitică. b). Sărbătorescul: Trebuie operată, mai întîi, o distincție între sărbătorescul ca expresie a prea-plinului (în fast și grandoare, în hrană abundentă și veselie pînă la demență) și acela discret, lipsit de fală, dar pus în mișcare la comandă divină, sub autoritatea unor personaje mitice care își asumă răspunderea de a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mișcare la comandă divină, sub autoritatea unor personaje mitice care își asumă răspunderea de a ocroti viața socio-cosmică a omului. În aceste condiții, individul, aflat în punctul inițiatic de maximă tensiune sufletească și transformare, se întîlnește, „într-adevăr”, cu sacrul; sărbătorescul năvălește în interiorul său. Alura festivistă propriu-zisă se presupune doar în privința primelor două secvențe ale complexului existențial, nașterea și nunta, fie și cu unele momente de agitație și de frenezie. De prim interes, însă, mi se pare faptul că sărbătoresul intră
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în privința primelor două secvențe ale complexului existențial, nașterea și nunta, fie și cu unele momente de agitație și de frenezie. De prim interes, însă, mi se pare faptul că sărbătoresul intră și în compunerea riturilor funerare. În acest tip de sărbătoresc, adică în strădania regizorală de a se găsi formule credibile, fie și amăgitoare, de „atenuare” a tragicului, de revalorizare, cum spune Mircea Eliade, stă calea care duce la ideea de „petrecere” a dalbului de pribeag și, totodată, la înțelegerea unei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în împrejurări festive, cununițe împletite de ele însele. Așa se arată disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată de trei juni curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
În Volvo și o iau spre Colinton. Viermii bat rapid În retragere. Viermele pe nume Inglis e dat afară din sistem. Alungat și repartizat, Înainte să mai poată avea loc Încă o infestare. Acasă Îmi pregătesc o linie mare și sărbătorească de cocaină. Peste puțin timp aș da orice să mă fut. Singura persoană la care mă gândesc c-o pot suna e Shirley. Ori ea, ori o curvă, iar ea mă costă mai puțin. Fetița Shirley. Cedez În fața forțelor libidoului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
urmă, sigur ca dracu că așa o să facem. O să-mi Încep devreme ziua, nu glumă. Vreau sasimilez prima băutură Înainte de prânz și fără nicio prostie dinaia cu cioroi căpăciți sau vrun căcadin ăsta. La sediu toată lumea e Într-o dispoziție sărbătorească. Inglis probabil că a dat deja pe gât vreo câteva pahare, probabil a băut de unul singur În stilul lui patetic de homosexual pe ascuns. Ăsta inspector? Nu cred nici să mă tai În bucăți. Poate inspector de cururi. O s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
soare. E aici o ironie mascată În opoziția flagrantă dintre momentul promis sărbătoaresc și imaginea unui animal de corvoadă din care a rămas doar pielea, uscată și ea la soare. Sărbătoarea muncii este de-a dreptul compromisă. Pendularea Între grandoarea sărbătorească și Înțelesul profan de zi a muncii obsesiv repetată, care poate usca nu doar pielea ci și sufletul celui muncit, lansează Însă poemul În spațiul simbolic. Un alt resort responsabil de decolarea În spațiul simbolic este alterarea semnificativă a textului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realitatea profundă, atingerea ei și preluarea acelui palpit esențial. Poetul, modest, umil, fără accese de titanism creator, surprinde doar poezia lucrurilor și o comunică, o Împărtășește celorlalți, celebrând astfel misterul ei. Poezia este astfel sărbătoarea realității, realitatea În ipostaza ei sărbătorească. Convingerea poetului oriental este deci că realitatea ca mister, poezia realității, există. Omul trăiește Într-o lume În care sacralitatea este difuză, iar poetul nu face decît să oficieze misterul acesteia. Formula lui Mircea Eliade este aici cea mai potrivită
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor Închipuite. ploaie de vară - copii sărind desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui copil Florentin Smărăndache Cam didactice, unele poeme vor să accentueze destul de stîngaci capacitatea de abstragere și pierdere de sine a copilului: Râde un copil. Sar toate lacătele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cel mai nobil. Timp de un an, opt preoți îl învățau arta de a trăi ca un rege. Era venerat ca un zeu și patru dintre cele mai frumoase fete îi erau soții. În ziua sacrificării, condus de un alai sărbătoresc, își lua rămas bun de la cele patru soții și de la cei opt preoți și, urcând scara templului, spărgea pe fiecare treaptă câte un fluier sacru. Totuși, cerul mexican e limpede cum numai în munți am întîlnit un asemenea cer. Într-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cu riscul îi face cruzi. Soarele, sărbătoarea, strigătele din tribună îi ațâță și mai mult. Au uitat de orice altceva, în afară de rivalitățile lor și de gloria de a fi un charro. Un taur răsturnat în nisip e pentru ei semnul sărbătoresc al victoriei. Arena are, probabil, pedagogia ei, nu contest, și prea e veselă toată lumea din jur ca să nu fiu stingherit că nu pot intra în atmosferă. Fără îndoială, sunt un rău spectator. Și abia urmează probele cele mai "tari" care
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
au ajuns să fie folosite practic numai de două sau trei ori, atunci când câteva bombardiere inamice au fost observate noaptea în spațiul aerian și au fost prinse în snopul de raze al proiectoarelor, ca ținte. Momentul era de o frumusețe sărbătorească. Dar atacuri mari, așa-numite furtuni de foc precum cele pe care le-au avut de suferit Köln, Hamburg, Berlin, orașele din bazinul Ruhr-ului și despre care nu se auzeau decât lucruri neclare, noi nu am trăit. În apropiere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la un geamantan din tablă zincată , cu o mulțime de bumbi și de beculețe, lucind în penumbră, ca niște verzi ochi de pisică. Se vede că beculețele verzi îi sugerau meseanului Chirpic, cel supranumit Faraon, din Kotonoaga, un veritabil simțământ sărbătoresc, fiindcă, în timp ce-și freca și își scărpina dureroasa umflătură a unui recent sugel, de la degetul mare, el se ridică de pe lavița așternută cu scoarțe, anunțând: Trecem la pavazare! Pe urmă să raportăm cum desfășoară colectiviștii noștri muncă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la îndurare: n-a izbutit. Cu atât mai puțin am putea să izbutim noi, cari nu avem și nici nu putem avea alte argumente, decât pe acele pe cari le găsim în discursul d-lui Maiorescu, înfățișate în cea mai sărbătorească haină. {EminescuOpX 320} Rămâne însă ca să punem în vederea țării primejdiile ce pot să urmeze din primirea propunerilor de rezolvare ale guvernului. Trecem simplu peste acel amestec confuz de cuvinte și paragrafe pe care guvernul l-a prezentat Camerei drept proiect
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totul, poți să te bizui pe mine. Un om ideal, n-o să mai găsești altul. O să mă regreți!..." Și mă ridicai, intrai în oficiu și mă întorsei cu o sticlă de vin roșu, pe care o destupai cu un sentiment sărbătoresc. Posomorâtă, Matilda se duse și ea în sufragerie și aduse din vitrină două cupe de cristal violet de Boemia, pe care le umplui de îndată. Ciocnirăm și băurăm, eu cu sete, Matilda parcă în scârbă, dar nu pentru vin, ci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cap, acompaniind hohotele mele nereținute de triumf cu mișcări furioasă... VIII Coborârăm la micul dejun stăpâniți toți de acea stare de prospețime a senzațiilor care parcă singură dă farmec tuturor excursiilor: ușoară exaltare, când totul ni se pare curat și sărbătoresc, vagă beție a spiritului, eliberat de orice preocupări practice care îl țin prizonier. Văzut din afară, excursionistul pare ridicol, prin veselia lui puțin zgomotoasă și puerilă, omului care nu cunoaște sau nu are timp să trăiască bucuria gratuită a mișcării
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]