1,053 matches
-
acest loc cândva. Drumul începea să coboare, mașina parcă răsuflă ușurat prinzând din ce în ce mai multă viteză. Pe un asemenea traseu uitasem și de mâncare, iar somnul rămăsese undeva la ieșirea din Reșița. Intrasem într-un sat cu case construite în stil săsesc, cu porți mari zăvorite bine, oprindu-ne să privim dincolo de ele, fără să știm ce mister ascundea fiecare poartă zăvorâtă. Ajunsesem de fapt la capătul drumului nostru, la Gărâna. Urcăm un pic și după câțiva zeci de metri oprim în dreptul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
autonomiei lor. Ungurilor și românilor le era interzis să dețină proprietăți pe teritoriul lor și nu se puteau nici căsători cu fetele lor. Grupul lor privilegiat era constituit nu numai din moșieri nobili, ci și din țărani și orășeni. Orașele săsești, în primul rînd Brașovul, erau mari centre comerciale. Organizarea politică și religioasă ignora complet populația românească și biserica ortodoxă, adică majoritatea locuitorilor Transilvaniei în secolul al optsprezecelea. Fără să ocupe o anumită zonă, românii puteau fi găsiți în toate regiunile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În fruntea provinciei se afla o instituție numită gubernium, alcătuită dintr-un președinte și doisprezece consilieri, ai cărei membri proveneau în mod egal din rîndul națiunilor și al religiilor recunoscute. Dieta era unicamerală și era formată din reprezentanți ai județelor săsești, maghiare și secuiești, înalți oficiali ai bisericii și statului și delegați numiți de coroană. Numirea acestora din urmă permitea ocîrmuirii centrale să-și exercite influența asupra provinciei. Întrucît votul era organizat pe domenii, orice măsură trebuia să aibă aprobarea tuturor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
recunoscute care a primit o adevărată lovitură au fost sașii. Joseph al II-lea a emis în 1781 un decret relativ la Concivilität, adică egalitatea cetățenilor, care punea capăt drepturilor speciale ale germanilor și garanta același statut tuturor locuitorilor din teritoriile săsești. Ca și germanii, românii și ungurii puteau acum achiziționa proprietăți și să devină membri ai breslelor. Deși intenționa să introducă limba germană ca limbă a administrației, acțiunea aceasta, care zdruncina din temelii privilegiile sașilor, a demonstrat că împăratul nu era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei adunări naționale similară celei convocate de sîrbii ortodocși. După ce a citit petiția, Leopold al II-lea a trimis-o dietei Transilvaniei. Acolo, așa cum era de așteptat, ea a fost respinsă categoric. Odată revenite la putere, aristocrația maghiară, secuiască și săsească nu aveau intenția să facă nici o concesie. După ce reușiseră să sfideze încercările lui Joseph al II-lea de a impune o administrație centralizată, nobilii nu aveau firește de gînd să cedeze în fața unei mișcări care avea implicații și mai periculoase
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Interesele germane erau amenințate de aceste pretenții în egală măsură ca și cele ale românilor. Sașii erau însă dezavantajați de faptul că doreau păstrarea intactă a structurii politice din Transilvania. Atîta vreme cît căutau să mențină controlul complet asupra districtelor săsești, ei nu puteau coopera cu majoritatea românească, ai cărei lideri revendicau reprezentare în funcție de numărul românilor din Transilvania. În martie și aprilie 1848, după izbucnirea revoluției, dieta maghiară a proclamat unirea deplină a Transilvaniei cu restul ținuturilor Ungariei. Dieta Transilvaniei urma
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stăpânirea papistașă este susținută în continuare de regele Ștefan al V lea luând mânăstirea sub scutul său ocrotitor în 1264. Regele Carol Robert în 1322, la plângerea călugărilor că nu-și pot folosi privilegiile acordate, pune mânăstirea sub scutul Comitelui săsesc dela Sibiu. Pentru români treburile însă merg din rău în mai rău, domnitorii români sunt treptat determinați să părăsească ținuturile din nordul Carpaților meridionali, în 1469, regele Matia dăruind Țara Făgărașului și Amlașului comunităților săsești. Românii nu stau cu brațele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pune mânăstirea sub scutul Comitelui săsesc dela Sibiu. Pentru români treburile însă merg din rău în mai rău, domnitorii români sunt treptat determinați să părăsească ținuturile din nordul Carpaților meridionali, în 1469, regele Matia dăruind Țara Făgărașului și Amlașului comunităților săsești. Românii nu stau cu brațele în sân, se revoltă, se adună și îi așteaptă pe deputații sași ce veneau victorioși cu înscrisul, Diploma de Donațiune dela regele Matia. I-au prins, le-au tras câte-o mamă de bătaie, le-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de bătaie, le-au luat documentul și l-au nimicit. Pe de altă parte românii fac sașilor din Cârța nenumărate supărări, atacuri și pagube în semănături, pășuni și vite. Sașii cer din nou protecția regală, acesta aprobândule la 1469 «Regulamentul săsesc de protecție împotriva românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului spre administrare boierului Udriște din Țara Românească. Pe de altă parte, încă la 1241 mânăstirea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că arealul Cârțișoarei era bine populat în secolele XI XII. Voievozii români au încercat fără succes să populeze Mânăstirea Cistercită cu călugări ortodocși, aceasta decade total, iar regele Matia la 1477 o desfințează. Din aceasta hotărâre beneficiază din nou comunitatea săsească din Sibiu, intrând în posesia tuturor averilor ei. Oamenii satului nostru în fierberea acelor evenimente s-or fi adăpostit și ei ca toată suflarea asupra căreia tătarii au adus groaza, Și probabil că invadatorii nu s-au mai obosit să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în primul rând cei români, alături de ei uneori și cei unguri se răzvrătesc de mai multe ori împotriva clerului feudal catolic (pe domeniile mânăstirilor Cârța în 1322, în sudul Transilvaniei unde în 1382 -1383 satele românești se ridică împotriva patriciatului săsesc care le răpise pășunile. Secuii se ridică la 1430, urmați în 1433 - 1434 de țăranii români din Țările Bârsei, a Făgărașului și a Hațegului). Revenind la tezele prezentate de Ștefan Meteș în lucrarea sa mai sus citată, arătăm că părerea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neținându-se cont că ei le au în stăpânire de sute de ani, gonindu-i pe aceștia în munți cu toată familia, sau chiar silindu-l să iasă din țară. Dacă un sat românesc e așezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub stăpânirea fiscului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie imediat la dispoziție în caz de mișcări sociale ale populației tot mai asuprite, tot mai nemulțumite. În mod normal această armată ar fi trebuit plasată, adăpostită în Sibiu și în satele din jur, chestiune ce nu convenea însă patriciatului săsesc, așa că unitățile militare au fost duse în satele depe Olt, unde decenii a supt toată vlaga de viață a populației românești de pe aceste meleaguri. Strigătul de revoltă pentru fărădelegile și recunoscutele sisteme de sărăcire a satelor, se vede clar în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
figura în nomenclatorul producției agricole, el fiind adus de Parmantier din America de Sud abia după anul 1800. Ne mai spune conscriptorul că datorită slabei productivități a agriculturii, locuitorii obișnuiesc să lucreze în hotarele vecinilor, mai ales în ale celor din Cârța (săsească). Livezi și fânațe pentru trebuințe au din belșug și din sus și din jos de sat, tot așa și pentru păscutul oilor și al vitelor. Munți și păduri, cele două sate n-au, totuși lemne de foc ca și lemnele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stăruit, pentru a se releva această realitate, asupra măsurilor luate în favoarea iobagilor români și a preoților români. Pentru cei dintâi, Mihai a solicitat dreptul de a-și paște vitele „în locurile libere și în hotarul necultivat“ ale satelor maghiare și săsești. În beneficiul preoților, Mihai a obținut scutirea lor de robotă. Mai concludentă pentru politica „românească“ a lui Mihai Viteazul în Transilvania a fost încercarea de a disloca regimul politic întemeiat pe Unio trium nationum care excludea pe români din viața
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cetății și ai Țării Făgărașului și ai Chioarului împreună cu jurații tribunalelor acestora, precum și tribunalele orașelor Aiud, Turda, Dej, Șimleu, Magyar Igeu Soid, Vințul de jos, Barbaus, Baiasd, Teiuș, Bender și Egorhegy. De asemenea au fost atrase senatele orașelor și districtelor săsești din Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Cincul Mare, Miercurea Sibilului, Rupea, Sebeșul Săsesc, și Orăștie. În sfârșit au mai fost însărcinați cu realizarea în bune condițiuni a conscripției, primarii, procurorii de stat și toți juriștii din orașele Cluj, Alba Iulia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tribunalele orașelor Aiud, Turda, Dej, Șimleu, Magyar Igeu Soid, Vințul de jos, Barbaus, Baiasd, Teiuș, Bender și Egorhegy. De asemenea au fost atrase senatele orașelor și districtelor săsești din Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Cincul Mare, Miercurea Sibilului, Rupea, Sebeșul Săsesc, și Orăștie. În sfârșit au mai fost însărcinați cu realizarea în bune condițiuni a conscripției, primarii, procurorii de stat și toți juriștii din orașele Cluj, Alba Iulia, Tg. Mureș, Tg. Săcuiesc, Sfântul Gheorghe, Odorhei, Ocna Sibiului, Miercurea Ciuc, Brețcu, Hațeg, Deva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1750 Oprakercye, la 1760 Opra Kertsesora, la 1805 Opra Kertzisora la1850 Kirtzisoare, la 1854 Opra Kerczesora, Klein Kerz și în sfârșit slavă Sfântului, chiar Oprea Cârțișoara. După cum Streza Cârțișoara, găsită în documentele maghiare sub numele de Strezakercisora, iar în cele săsești Oberkerz (Cârța de Sus), o regăsim în diverse surse, după cum urmează: La 1509 Cartzisora, Kartzisora, Kertzisora, la 1534 Ztreza Kertzissora, la 1589 Streza Kercsesora, la 1637 Kerczisore, Kerczyesora, Kercsiszora, la 1666 Streza Kertzisora, la 1733 Streze Kerczesora, la 1750 Sztresa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lua, în mod spiritual, contact cu civilizațiunea occidentală. Contactul acesta, e drept, n-a fost în sine un fenomen tocmai nou. Sub altă formă, el se mai produsese, cu aproape un secol în urmă, în Transilvania, sub acțiunea propagandei protestante săsești, căreia îi datorim tipărirea primelor cărți în limba română și întrucâtva, poate, înlocuirea limbei slavone prin cea națională în slujba bisericească. Dar la formarea și dezvoltarea culturei noastre, și în raport cu propaganda calvină și luterană, influența polonă ocupă un loc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77)"/>. Într-un basm săsesc (Die Drei Rotbärbe) cules În Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea eroul este sfătuit să se ferească de cei trei „oameni cu barba roșie, că nu-i lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dreptate când, În 1921, Îi scria prim-ministrului Ion I.C. Brătianu următoarele : „Țara nu este antisemită. Singurul anti semitism care există nu vine de la popor, ci este injectat” <endnote id="(114)"/>. Asemenea idei erau vehiculate de intelectualii transilvăneni, În presa săsească, Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Into leranța și persecuția celor de altă credință - scria profesorul sas J.K. Schuller, În 1861, În publicația Transsilvania - nu e proprie poporului, ci este impusă acestuia dinafară” <endnote id=" (cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
presa. Încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ziarele de factură liberală, indiferent În ce limbă se adresau cititorilor, Încercau să lupte Împotriva mentalităților de sorginte medievală și a prejudecăților anacronice privitoare la evrei. „Organele de presă maghiare, săsești și românești - subliniază Ladislau Gyémánt -, În Întreaga perioadă de circa trei decenii premergătoare emancipării juridice a evreilor În 1867, sunt la unison În condamnarea prejudecăților și exceselor violente, oriunde s-ar manifesta și produce acestea” <endnote id=" (97)"/>. Două exemple
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urmat cele patru clase primare, din care au ieșit pe la vârsta de unsprezece ani. Venind vremea liceului, cei doi frați au fost trimiși de către părinți la Brașov, unde sub protecția unei rude, au fost dați, în primii ani la gimnaziul săsesc și apoi, în clasele superioare, la Liceul Andrei Șaguna. Pentru terminarea studiilor secundare, cei doi frați Konya au fost readuși la Iași, la Institutele Unite. Cu bacalaureatul luat, visul lui Carol Konya a fost să studieze medicina. Vis nerealizat, din cauza
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1990, cînd Schlattner a început să scrie (în germană) despre Făgărașul interbelic al copilăriei sale, a făcut-o din dorința de a le povesti celor cîțiva enoriași ai săi (din comuna sibiană Roșia) ce însemna Sărbătoarea Adventului pentru o comunitate săsească încă puternică. După doi ani avea un roman (publicat, după alți șase ani, de editura vieneză Zsolnay). După cum a spus el, a fost un fel de explozie. și, după cum observă Rodica Binder în prefața ei la ediția romînească (Humanitas, 2001
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]