5,454 matches
-
ăsta-i este zestrea cea mai de preț. Am văzut în verile secetoase fetițele devenite „paparude” cum umblă goale, acoperite sumar cu câteva mlădițe de boj ori de alte verdețuri. Ele cântă și joacă sub stropii de apă aruncați de săteni și cheamă, prin cântecul și prin dansul lor, ploaia. Este o formă de rugăciune. Alții sunt îmbrăcați în odăjdii bogate, frumoase și scumpe, au cântări bine strunite, dar poate că înaintea lui Dumnezeu pătrunde mai repede rugăciunea „paparudelor”, tocmai că
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
un nebun să nu mă prindă rușii și-am ajuns acasă pe seară cu caii în spume; era un amurg vânăt ca în apocalipsă, satul se zăpăcise, se schimbau stăpânirile sau erau pe cale de a se înfăptui acele shimbări, mulți săteni și români și unguri fugiseră din calea răutăților prin păduri. Lucrurile luaseră o turnură nenorocită pentru unguri, încă din marginea satului o bătrânică căreia i-am uitat numele, mi-a spus să mă întorc pentru că mă omoară românii. Eu n-
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442471553.html [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
socoteală și mult discernământ!... Așa încât copiii sunt îngrijiți, hrăniți, educați și supravegheați de femei angajate din sat. Cu exemplul său, Părintele Nicolae Tănase a reușit să schimbe și mentalitatea oamenilor din zonă, să-i facă mai buni. În anii 90, sătenii din Valea Plopului și Valea Screzii au văzut ce face Părintele și au început să-l ajute. În casele lor au primit o parte din copii, Părintele Nicolae ajutându-i și aprovizionându-i cu alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte. Cine este
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
dintre ei sunt luați la un moment dat de familii acasă. Alții însă rămân aici, merg la școală, la studii. Până acum, opt copii din tabără au intrat la facultate. Încolonați, copiii pornesc către satul din deal, la școală. Pentru săteni sunt copii din tabără sau copiii Părintelui. Fără să-ți dai seama, se prind de mâna ta și merg alături de tine. Te fac sa înțelegi că așa este viața făcută: să mergem împreună și să ajutăm. În drumul spre școală
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
tristă perioadă a dubei negre care aresta noaptea pe opozanții comunismului, a cotelor obligatorii, precum și a inumanei colectivizări forțate. Mi-a rămas vie în memorie acea mirifica zona de la poalele dealului Siriei lui Ioan Slavici(citit cu dragoste de toți sătenii), pentru mine adevărată Arcadie, plină de nostalgii și de jucătoare miraje, pusta, Câmpia Tisei. Am urmat cursurile Liceului teoretic în Chișineul Crișului.În anii de liceu citeam Homer, Sapho, Ovidiu, Dante, Ronsard, Petrarca, Villon, Eminescu, Bacovia, Minulescu, Ștefan Petica, D.
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
cu înmormântarea, preotul se lăsa așteptat. Oamenii au pus mortul în căruță și au mers la preot acasă. - Părinte, te-așteptarăm șî nu mai viniș. - Apăi mă loai cu treaba șî-mi uitai. Las c-oi găta șî vin mediat. Sătenii au dat sicriul jos din căruță și i-au spus preotului: - Noa păi treabă avem șî noi. Lasăm mortu-aci șî-l îngropi metali când ei ave timp.
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta nu se îndurau să se mai dezlipească de la televizor, de filmul lor preferat cu desene animate. Pe drum începuseră să treacă sătenii cu coșurile către șetre, semn că la biserică slujba se sfârșise și în scurt timp, va apărea și preotul să binecuvânteze pomana. - E cazul să vă grăbiți să mergem, că deja trece lumea și preotul trebuie să sosească. - Eu sunt
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
regimentului trasă de păr de OTV. Luciu - leta, goliciune cu pușculiță și chibz. Bahmuțeanca - pricinașă cu logoree și pârțag fardat. Lavinia Șandru - figurantă în teatru de bâlci. Maculatura docilă trezește pofte, deșucheate, amintiri și manoperă ... Pofticioși, puțoi, pensinari, neveste negliiate, săteni fără căpătâi și pizmași privesc struguroii acri sau indecențe. Muc și sfârc. Pitiș fără ascunziș, card de silicon, agățătoare de nădragi, muieret cu târtițan vânj ... măciuci ... Andreșana, pântec franjurad de calapoade. Miha-elan-berg, de la escu la junior, cu elen în oțel
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bunghiala_de_vip_uri_in_tabaci_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359624_a_360953]
-
soarelui. Se știe că pe vremea aceea gălbenușurile aveau culoarea galben-portocaliu. Umplutura era unsă cu unsoare de porc și împănată cu slănină crestată și apoi introdusă în cuptor, după ce se scoteau pâinea și cozonacii. De obicei, înainte de Paști erau unii săteni care tăiau porci și vindeau carnea. Așa că făceam și flèchéne (grătare) de porc, în tèpșe (tavă), tot în cuptor. Nu lipseau piroșthile (sarmalele), fără de care nu putea să fie nicio sărbătoare lăsată de Domnul. De Paște nu se făceau atât
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
ASTRA 2009). În Delta Dunării, la Periprava, bătrânii mor, iar tradițiile se pierd. Comunitatea de lipoveni, alcătuită din credincioși de rit vechi, a rămas fără preot. Bătrânul preot e bolnav, țintuit de mult la pat, iar cel tânăr, ales de săteni, nu își poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat și nici nu se mai găsește o fată dispusă să devină preoteasă. Înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, și tot fără preot se țin slujbele de Paște sau de Crăciun
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei by http://uzp.org.ro/nomad-iff-cel-mai-in-voga-cinematograf-in-aer-liber-isi-deschide-portile-in-centrul-timisoarei/ [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
nu își poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat și nici nu se mai găsește o fată dispusă să devină preoteasă. Înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, și tot fără preot se țin slujbele de Paște sau de Crăciun. Sătenii își amintesc cum atunci când erau copii și se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinții îi mințeau că nu e nimic, doar țipătul păsărilor. (trailer Drumul păsărilor - https://www.youtube.com/watch?v=YzmUAmnuCOI) Sunt a ta (r. Iram Haq - film
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei by http://uzp.org.ro/nomad-iff-cel-mai-in-voga-cinematograf-in-aer-liber-isi-deschide-portile-in-centrul-timisoarei/ [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
musculară progresivă de tip Duchenne, timp de 29 de ani, și, așa, imobilizat în pat atâția ani, se considera ”un om normal” cum însuși afirma. A scris și publicat versuri de o rară sensibilitate sufletească. ...Lume și lume... Toți vecinii, sătenii, mai puțin doamna primar, Aurora Măgură, consilierii locali (rușine! mai au mulți Iloriani?), n-au catadicsit să fie prezenți, cel puțin să mulțumească prietenilor, colegi de breaslă: poeți, scriitori, artiști plastici etc. veniți din Vâlcea, Drăgășani, Slatina, Craiova, Tg. Jiu
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1473609797.html [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
fondurilor pentru a da clădirii o destinație personală, Nicolae Țandrău, care în tot acest timp a reprezentat locomotiva care a împins proiectul din ce în ce mai aproape de destinația finală, renunță la planuri, lăsând din mână frâiele lucrărilor pentru ca acestea să fie continuate de către săteni. Bineînțeles că, rămas fără suportul de bază, proiectul nu mai avea nici o șansă de reușită. Amenințată cu prăbușirea în cele din urmă, clădirea care a adunat atâtea eforturi a trezit în Nicolae Țandrău puterea de a trece peste orice fel
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
se cațără-n dudul lățos. Pe dâra de zare, pe tăișul ei, zdreanța de nor își rade barba și lăcrimează enigmatic la cântul de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu o rochiță de tablă galvanizată... Potecile dealurilor se scurg cu târnele goale agățate în cobilițele cocoșate de timpuri de aramă, spre satul desculț, cu călcâiele răgușite șiroind și el, fie spre cimitirul proaspăt, fie în Șasa, regina
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1429770644.html [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
mâncare și băutură fiind suficientă pentru toată lumea. Cheful se desfășura în sala de activități cultural - sportive din căminul cultural, iar ca muzică s-a mulțumit să-l cheme cu gromatica sa, pe Petrică Păun zis „Petrică Armonistul” cum îi spuneau sătenii, om din comună și fără pretenții să fie plătit. El se mulțumea cu masa și cu vinul servit, care îi plăcea al naibii de mult. Poate chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
stea câteva clipe la masă cu toți cei care mai erau prezenți, ca apoi, cât mai diplomat, să-i solicite lui Mircea să o însoțească până acasă, pentru că era noapte, putea să fie mușcată de câini sau acostată de vreun sătean băut. După câteva minute petrecute în sala de banchet, și-a așezat poșeta pe umăr și, luându-și la revedere de la cei prezenți în sală, a părăsit incinta căminului cultural, însoțită de Mircea, care locuia în gazdă cam în aceeași
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402326407.html [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
mult, chiar în zilele de sărbătoare el observandu-se tot mai rar la bărbați și atunci numai la cei bătrâni. Dacă aceasta este o influență în râu, Călimăneștiul influențează și în bine locuitorii satelor cu care vine în contact. Astfel, sătenii sunt obligați să știe carte nu numai pentru a face socoteli impuse de vânzarea produselor lor, ci și pentru a ști cum să vorbească și să se poarte cu vizitatorii” afirmă cf. Vintilă Mihăilescu în lucrarea ”Vlasia și Mostistea”, Buletinul
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
domnia ta ne-a pus Dumnezeu mâna pe cap! Boierul se dă un pas înapoi. BOIERUL: Gata că-mi murdărești încălțămintea!... E normal să-i ajut pe cei cu copii. Până acum făceați degeaba umbră pământului! De azi intrați în rândul sătenilor cu moștenitori!... Boierul se apleacă șimângâie copilul cu palma pe cap, iar acesta îi zâmbește. BABA:(uimită) Parcă v-ar cunoaște... BOIERUL : (cu duioșie) Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! Voi face din tine un viteaz de nădejde
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
și-i împinse ușor într-o parte. E normal să-i ajut pe cei cu copii. Așa voi reîntineri forța de muncă pe moșiile mele. Până acum făceați degeaba umbră pământului, dar de astăzi se schimbă situația! Intrați în rândul sătenilor ce lasă satului urmași!... Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! - adăugă privind pruncul cu admirație. Voi face din tine un viteaz de nădejde care să mă slujească cu credință și să-mi apere hotarele proprietăților! Cei doi amărâți
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
fi fost nevoie. „Un prost și un milog, băga-l-aș în p...a mă-sii de caraliu! Trebuie să-l învăț eu ce să spună șefilor? Nu există mașină cu numărul ăsta în comuna mea. Scurt! Nu există nici un sătean asemănător celui din poză. Scurt! Dar, bine că m-a avertizat, totuși. Trebuie să-i conving pe țigani că fata merită „educată”. E marfă bună și dacă ei se hotărăsc, de mâine am scăpat de ea. Iau banii și plec
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434910468.html [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
amândoi precum iepurele. În sfârșit, ajungem pe culmea muntelui. Ce spectacol! Ce frumuseți emoționante! Pretutindeni spinările munților, copacii pădurilor, casele din sat, stogurile cu fân, totul și toate erau acoperite din belșug cu zăpadă, albă și pufoasă, imaculată. Pe lângă casele sătenilor se vedeau oile și vitele hrănindu-se cu fânul smuls din căpițe. Se vedeau și cărările făcute de oameni ca să ajungă la izvoarele de apă. Iar pe vârful muntelui era un pâlc de pini roșcați, cu ramurile atârnând de poveri
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Diamante_in_zapada_viorel_darie_1387785289.html [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]