3,569 matches
-
acum, din 1838, școlile de la sate intrau în preocuparea inclusivă a Eforiei statului, instituție nou creată, care a avut în vedere, pe lângă problemele organizatorice și pe cele legate de conțnutul propriu-zis, caracteristic zonei rurale și anume : - Pregătirea învățătorului - Localul școlii sătești - Mobilierul școli - Manualele didactice - Îndrumarea și controlul școlilor Să vedem cum au fost rezolvate aceste probleme pe plan local. Pregătirea învățătorilor din județ s-a făcut în cadrul școlii naționale din orașul de reședință, adică la Câmpulung, când școala națională a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
fiind frecventate de către un număr mult mai mic de școlari. Catagrafia satului Rucăr din anul 1838 cuprindea 375 de familii, intrând, în privința localului de școală, în prima categorie. Ea a fost construită din bârne și acoperită cu șindrilă. Majoritatea școlilor sătești din județul Muscel au fost construite din nuiele lipite cu pământ. Dintru început Eforia Școalelor a sperat că, pentru construirea localurilor de școală, proprietarii vor sprijini ridicarea unor astfel de școli; dar aceștia nu au avut o atitudine binevoitoare privind
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
sistemul lancasterian preconiza învățmântul prin monitori, urmărindu-se ca un singur învățător să învețe un număr mare de elevi cu ajutorul monitorilor, adică a celor mai buni la învățătură din clasă. După raportul Eforiei școlilor adresat Departamentului din Lăuntru, o școală sătească avea următorul mobilier: bănci, semicercuri, o tablă în mărime de 4 palme (circa un metru) lungime și 3 palme (0,73 m) lățime, o tablă mai mică pentru litere (3 palme lungime și 2 palme lățime), un dulap pentru păstrarea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
de mucava (carton) pe care se lipeau tablele lancasteriene de citire, catehism, religie, istorie, geografie, aritmetică, precum și o putină pentru apă de băut. Manualele didactice. Prin grija Eforiei școlilor s-au tipărit table lancasteriene, care s-au trimis tuturor școlilor sătești. Erau table de citire, table pentru catehism, istorie sfântă, aritmetică, istorie, etc., toate de dimensiunile unei coli de hârtie de scris. Acestea se lipeau pe cartoane pentru a nu se strica. În general, la semicerc se fixa într-un cui
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
în anul 1836, Dimitrie Jianu, conducătorul școlii naționale din Câmpulung din 1832, până în anul 1842, când a fost numit revizor școlar peste școlile din Țara Românească. Pentru pregătirea învățătorilor, Ioan Brezoianu, care a condus școala națională din Câmpulung și școlile sătești din Muscel în etapa 1842-1848, a elaborat și pus în practică la școala din Câmpulung cartea numită Manual complet de învățătură mutuală. Încă din 1785, se tipărise la Viena, Carte trebuincioasă pentru dascăli, iar în anul 1796 apăruse la București
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
precum și Învățături pentru măsura cotului, tipărită la București în 1795. Prin școli circulau și cărți populare ca: Archirie și Anadan, Pildele și Viața lui Esop, Floarea darurilor, Varlaam și Ioasaf, Alexandria sau Istoria lui Alexandru Macedon. Programa învățăturilor din școala sătească cuprindea: Despărțirea I. Silabisirea și citirea după tablele lancasteriene și după manualele corespunzătoare. Învățarea rugăciunilor cuprinse în 16 table. Deprinderea la scriere și însemnarea numerelor aritmetice. Despărțirea a II a: Citirea pe extrase din Sf.Scriptură și pe Prescurtarea din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
școlari la învățătură, dacă materialul este ținut în bună stare de funcționare și dacă învățătorul își primește la timp și pe deplin drepturile salariale. În sarcina lui intra și strângerea învățătorilor din plasă la cursurile de pregătire. Examenele din școlile sătești aveau loc, de obicei, în luna aprilie și era însoțit de o zi de Sărbătoare(Sf. Gheorghe). La examen participa și subcîrmuitorul plaiului, autoritățile comunei și părinții școlarilor. În anul 1847 de pildă, examenul de la școala din Rucăr s-a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
spune nea Mitică - nimeni nu avea o vorbă rea de spus de el și de doamna Eudochia. Nu exista sătean care să fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul său, să nu-l primească! Era trup și suflet pentru obștea sătească, doar era fiu de primar! Îmi aduc aminte cum doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și multe lucruri folositoare în viață. Era o femeie de excepție, care punea mult suflet în profesia ei. A adus războiul de
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
aniversat pe 6 aprilie, arhivate prin condeiele consacrate ale doi cărturari de statura Sărbătoritului. Voi rândui asta, însă, imediat după ce voi face scurta urare, cu toată însuflețirea de care e în stare firava-mi ființă, de aici, din mediul meu sătesc - care, probabil, e unic prin aceea că un Cărturar de talia respectabilului Vlad Pohilă a moderat, în modestul ambient rural, lansări de carte basarabeană. Așadar, vă urez, Distinse Prieten al nostru, al mirosloveștenilor - cu drag și de bunăvoie supuși ai
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
Articolele Autorului În pitorescul nostru drum ne-a însoțit Doina Gugulan cu car cu mere dar și dorința de a lua o gură de aer curat de pe Cheile Nerei Cascadă Bigăr ori Rezervatia Mulinologică Rudăria. Am participat la Sărbătoarea Muzeelor Sătești Șopotu Dalboșeț alături de expozanți din Ungaria Șerbia Caras,Timiș, Arad, Bozovici, Prigor, Turnu Severin, Prigor, pe o temă impuls Muzeul Sătesc-comoara comunității.Un cuvânt de laudă Muzeului Almăjul se cuvine . Delegația arădeana a fost așteptată de arădeanul cu nume de
DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ŢARA GUGULANILOR de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368890_a_370219]
-
în zonă de podiș, nu știu dacă erau în el câteva sute de locuitori, exista un stadion de fotbal cu nocturnă. Nu era ea la standardele impuse de FIFA, dar se putea juca fotbal de agrement sau competițional la nivel sătesc, la orice oră din noapte, fără nicio problemă. Venind spre Tongrinne, trebuia să trecem printr-un oraș din gara căruia a doua zi luam trenul spre Bruxelles. Cel mai mult m-a distrat când nepotul domnului Bonte, un flăcău de
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
de școlile de limba română conduse de Barbu Marinescu, Ion Spiroiu, Gheorghe Căciulă; de școlile deschise de Eugenia Lebrun și de Valcar cu învățături în limba franceză, precum și de școala de fete de sub conducerea Elenei Cernavodeanu. Bogat reprezentat este învățământul sătesc din județul Muscel după anul 1857, cu învățătorii pregătiți pentru cursurle organizate de Procopie Constantinescu, institutorul superior al școlii și de revizorul Marin Florentie și inspectorul Ioan D. Petrescu, fost comisar de propagandă în revoluția de la 1848 și cu stagiu
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
Mihai LEONTE: Mulțumesc, dragul meu, pentru cuvinte prea mari..! Denumirea uliței pe care am copilărit a primit numele de Mihai LEONTE cu ceva ani în urmă printr-o hotărâre a Consiliului Local al comunei Bunești - Suceava. De asemenea numele bibliotecii sătești din Petia a primit numele de: Biblioteca Mihai LEONTE tot printr-o hotărâre a Consiliului Local, com. Bunești. Dintr-un consiliu local fac parte aleșii mai multor partide care analizează mai multe propuneri, după care iau o decizie finală. Nu
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
unice pentru fiecare artist unit în aproape toate cazurile cu particularitățile locale ale așezării natale, Traian Ilea? Sunt născut pe 8 octombrie 1959, la poalele munților Apuseni, mai precis în satul Hășdate, comuna Săvădisla, județul Cluj. Provin dintr-o familie sătească de oameni simpli cu cinci copii, eu fiind al treilea născut al ei. Sub ce sorți vi s-au țesut anii copilăriei, prefăcuți cu timpul în fir de aur și de mătase, depănat de pe mosorul amintirilor? Am avut o copilărie
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
anii copilăriei noastre neuitate, însoțite de florile dragostei părintești și ai primei noastre învățătoare. Vom duce cu noi în inimă dragostea față de ei și de școală. Să nu uităm nicicând: - Părinții ne-au dat viață, iar școala- lumină. *selsovet - sovetul sătesc în frunte cu un președinte, azi primărie *hrușciovschii hleb- pâine hrușciovistă Referință Bibliografică: COPILĂRIE - FLORĂRIE / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
cernăuțene, azi locuri ucrainene, spunea însăși artista aceasta, iar spiritul ei avea origine universal umană. Cânta despre și pentru arderea lăuntrică a omului și se inspira numai de la izvorul natural al vieții în unire inseparabilă cu tradițiile, cultura și arta sătească a așezămintelor din bătrâna Bucovină de poveste și-n armonie cu natura, ce ține în echilibru, sub legi nestrămutabile, viața și civilizația din timpuri dacice în continuitate până azi! Această artistă a fost prima ce-a interpretat o doină din
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece. Îmi era foarte dragă și vizita la ea, o mare bucurie. Cu gândul încă salivând de poftă la dulceața preotesei, plec mai departe, trecând prin fața magazinului unde, cândva, era cooperativa sătească și de unde, cu un leu, îmi cumpăram unsprezece biscuiți obișnuiți; oare acum câți mai primești tot cu un leu? Tot aici veneam să-i cumpăr mamei mele cadou de opt martie sau de ziua ei, din economiile mele strânse la
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce ținea de punctul Câmpul Mare. Acolo funcționa și o moară cu motor și o brutărie. Mai sus de locul acesta, spre
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieții în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund caracter științific, rod al unei cercetări minuțioase, de confruntare a documentelor, de comparare a diferitelor surse de informație, de descifrare a unor texte nu o dată criptice. Toate
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
este exclus nici existența unui mormânt. Bătrânii satului și-amintesc de vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiștea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau acești cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! De începuturile învățământului sătesc de la Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era susținută financiar și de proprietari pe lângă moșnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ținut în aprilie 1857 la școala din Băești
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiștea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau acești cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! De începuturile învățământului sătesc de la Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era susținută financiar și de proprietari pe lângă moșnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ținut în aprilie 1857 la școala din Băești. Aici învățătorul școlii, Preda Barbu Mazilu a primit, pentru activitatea desfășurată
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți , reviste ) cât si
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
satului, înainte de 1 Decembrie, Ziua națională a DacoRomâniei, acolo unde copil fiind, am recitat primele poezii, am primit primele încurajări, premii la serbări școlare pe scenă, am văzut primele filme (primul a fost ”Ciulinii Bărăganului”), spectacole, alte acțiuni de interes sătesc - am fost la nunți, baluri etc. Țin minte clădirea aceea de la primele cărămizi zidite, am fost acolo, casa culturii s-a zidit sub ochii mei... A fost ceva din lăuntrul meu, ceva ce vine, de la părinții din părinți, cum zicea
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
să se înfăptuiască în zbaterea mea de atîtea zeci de ani... A fost obsesia timpului, a vremurilor învolburate din anii 60 -70 -80-90. Inițial, am dorit un fel de reuniune periodică a conțăranilor mei, a fiilor satului, apoi, din fundație sătească am ridicat programul spre un orizont județean, al ținutului de la izvoarele Ialomiței la Dunăre și Moștiștea, apoi unul național și, în fine, al dacoromânității de aici dintre granițele politice actuale și, în fine, cu vocația internațională a întregii dacoromânități pentru că
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
ca urmaș al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” fondată la 1 octombrie 1949 la Sarmisegetuza și a Cercului de studii ”Deceneu” din anii 60-70, apoi transformat, în fine, în Academia DacoRomână la 9 mai 1995), ea a devenit dintr-o fundație sătească, una cu vocație națională, europeană și chiar globală, rămînînd cu rădăcinile la Traian-Ialomița, alături de membrii fondatori din România și activînd prin membrii săi - oameni de valoare pe mai multe continente. ACADEMIA DACOROMÂNĂ (A.D.R.) este principala parte componentă autonomă a
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]