460 matches
-
66) , formare examinatori 2001 FB · publicații în specialitate (cărți) Coautor -Teste pregătitoare pentru admiterea în clasa a V-a (catedrele de română și matematică) Editură “FAIR PARTNERS JUNIOR” participare la programe internaționale: Să învățăm despre pădure (LEAF)-“Pădurea în opera sadoveniana” b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolvirii:2004 - clasa a XII-a, anul absolvirii:1987 , 1991 , 1995, 1999 - îndrumare elevi la faza județeană și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
de Bucovina, plecat din țară. Atât. Din nou la Neamț, după mai bine de un sfert de veac. Înainte de a ajunge la mănăstire, un panou te Îndeamnă să vizitezi Casa Memorială Visarion Puiu și Muzeul Mihail Sadoveanu. Găsești Întreaga atmosferă sadoveniană, știută de mult, dar o cameră, În față, e dedicată și ctitorului și proprietarului de drept al falnicei reședințe: Visarion Puiu, coleg de școală primară cu Sadoveanu, la Pașcani (au fost amândoi, probabil, elevii lui Mihai Busuioc, vestitul „Domnu trandafir
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
le stătea la bază cu modul efectiv de comportare a românilor în societate, căci printr-o astfel de raportare s-ar putea afla, în multe cazuri, o discrepanță între constatările sau stipulațiile teoretice și manifestarea practică. De aceea, un personaj sadovenian (un intelectual rus !) se putea exprima: "în țara asta aud zicători foarte înțelepte; însă nimeni nu le urmează". Lipsa forței de a se impune Europei prin propriile resur-se i-a făcut pe români, în momentele în care au tins să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru că produsele din această categorie erau destinate marelui public și tineretului. Toate scrierile, conferințele și emisiunile radiofonice se caracterizează printr-un limbaj moldovenesc, cu multe cuvinte arhaice, și o expresivitate asemănătoare operelor lui Ion Creangă. Peisajele sunt evocate în stil sadovenian iar conținutul destinat popularizării științei și informării publicului în diverse domenii practice, îl apropie de Ion Simionescu. În stufoasa tematică, ce constituie obiectul lucrărilor din această categorie, se observă preferința autorului pentru subiecte de interes larg în rândul cititorilor (ascultătoriloră
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
e de nuanță temporală, cu tendință de reintegrare în timpul mitic. Copacul și omul au corespondențe tainice. De la vizual și auditiv sufletul transgresează în imaterial și invizibil, dar căile luminate se arată numai celor care surprind metamorfoze și miraje precum în sadoveniana "feerie a codrului, sub luna albă de iarnă". Omul și natura se întrepătrund, au clipe când "își spun ceva neînțeles, ceva foarte vechi și foarte trist", săvârșesc în fapt un act de comuniune înscris în arhitectura cosmică. Iată și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
materie de eternism, Blaga e mult mai apropiat de mai vârstnicul Sadoveanu decât de alții din propria-i generație; reperele psihosenzoriale ale lui Blaga lumina, stihialul, zariștea cosmică, misterul nepătruns, orizontul abisal și întoarcerea spre sine coincid surprinzător cu cele sadoveniene. De o parte, muntele sacru sadovenian și "țara de dincolo de negură"; de alta, la Blaga, muntele mitic, nu mai puțin impregnat de taine. La capătul vederii muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai apropiat de mai vârstnicul Sadoveanu decât de alții din propria-i generație; reperele psihosenzoriale ale lui Blaga lumina, stihialul, zariștea cosmică, misterul nepătruns, orizontul abisal și întoarcerea spre sine coincid surprinzător cu cele sadoveniene. De o parte, muntele sacru sadovenian și "țara de dincolo de negură"; de alta, la Blaga, muntele mitic, nu mai puțin impregnat de taine. La capătul vederii muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
singură mișcare a mâinii, Încercând să „re-Înodăm” istoria națională de la ’38, anul primei dictaturi, cea regală?!... Sau o integrăm, această perioadă nu numai sângeroasă, „absurdă”, dar și dificil de „catalogat”, În șirul marilor evenimente naționale, noi, cei care avem reflexul sadovenian al istoriei sau pe cel al lui Octavian Goga; sau, poate, al lui Tudor din Vladimiri, care, cu amicii săi, Grecii Eteriști, voia să ne salveze de Turci; trădat de ei, dar și „Îmbolnăvindu-se de ei” și de ticurile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
titlul; Olanda, impresii de călătorie, Împărăția apelor, nuvele pescărești; toate vor apărea la Cartea Românească." Dezvăluiri de atelier provenind de la André Gide și Rebreanu, ori de la Camus, indică traseul dificultuos de la materia primă la opera finită. Există în masiva creație sadoveniană scrieri lejere, dar a generaliza că totdeauna el redacta cu ușurință ar fi o eroare. Debutul său literar neobișnuit (din 1904), cu patru cărți, fusese produsul a patru-cinci ani de exerciții juvenile; în 1905 li se adăugau alte volume, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
capodopere ale literaturii universale. Când după o întâlnire în redacția Adevărului literar (la 31 ianuarie 1937), G. Călinescu conchidea pripit; Îl cred foarte necultivat" criticul era în necunoștință de cauză... Ne-am referit altădată (în Propilee, 1984) la procedeele citaționale sadoveniene din scriitori sau gânditori români și străini, citate ducând de la Miron Costin, Neculce și Eminescu la Rabelais, la Voltaire, Hugo, Balzac și Maeterlinck, de la Dante la Schiller și Georoge Eliot, de la Dostoievski la Cehov și Korolenko. Declarație semnificativă: în Rampa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cuvântarea Marelui Maestru al Francmasoneriei române unite M. Sadoveanu rostită la "Primul Convent federal, în București, la 15 aprilie 1934." Concluzie logică: în totul, fragmentele inedite proiectează lumini întregitoare asupra unui Sadoveanu necunoscut. Constantin Ciopraga SCURT CUVÂNT DESPRE EDIȚIE Textele sadoveniene încorporate în acest volum, până acum inedite, au fost păstrate în familia scriitorului iar peste ani oferite "Bibliotecii Centrale Universitare" din București. Dactilograma după manuscrise aparține regretatului Constantin Mitru, fost secretar (și cumnat) al lui Mihail Sadoveanu. Cum numeroase manuscrise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea, specifice modului de comunicare sadovenian. Constantin Ciopraga DESPRE "CARNETE" ȘI ALTE MANUSCRISE Caietele și carnetele aparținând lui M. Sadoveanu și care alcătuiesc volumul de față, au trecut, după dispariția lui C. Mitru, secretarul particular al scriitorului M. Sadoveanu, în posesia soției sale, Maia Mitru. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prozatorului. A publicat volume despre acesta: Aspecte din viața și opera lui Mihail Sadoveanu (Album, ilustrat cu fotografii de Dan Grigorescu 1958); Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu (1973); Corespondența debutului (1898-1904) în colaborare, (1977); Sadoveanu despre Sadoveanu (1977); antologia Sadoveniana, Editura Ion Creangă (1977). 5. Sévigné, Marie de Rabutin-Chantal, marchiză de (1626-1696), literată franceză. 6. Valeria Sadoveanu (n. Mitru) (1907-1985), a doua soție a scriitorului, publicistă și traducătoare. 7. Ilie Bărbulescu (1873-1945), lingvist și filolog, slavist, profesor la Universitatea ieșeană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mea despre naveta inesențială. Așa, bunăoară, dacă domnul, critic literar pendulează între Universitate și jurnalistică, Geluțu Voican între Metafizică și clitoris, apoi Primarele Simirad unduiește și el între două extremități, carele sunt administrația municipală, pe de o parte, și epicul sadovenian, pe de alta. Rivalitatea mimetică dintre activi și contemplativi e veche de când lumea. Nu e un semn de schizo alunecarea noastră conversațională din profesional în politichia de mărgăritar. Mai degrabă de paranoia: când îmbracă discuțiile noastre aparențele unui delir hermeneutic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă” a cârciumarului Neumann din romanul Ion, publicat de Rebreanu În 1920, sau hangița Nehe, „o femeiușcă oacheșă și simpatică”, din romanul Stele rătăcitoare, scris de Șalom Alehem prin 1909
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban și prin gazetă” că a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dezamăgirilor care tind să îl transforme într-un om dur. Din nou, o prezență feminină e încărcată cu toate defectele posibile: calculată, perversă, crudă etc. Pe un plan antagonic destul de simplist se situează figurile lui ,,tataki” (Mitrel Lambru) și ale sadovenianului rabi ,,Socrate” (Izu Vainștain), construcția secvențelor provinciale recuperând din încrâncenarea conflictului bine - rău, care antrenează aspirația auctorială de a fixa repere morale autentice. Volumul de eseuri, reportaje și tablete Istorie vie (1989) este scris în maniera și cu poncifele dogmatice
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee cu accente naționaliste. Uneori reminiscențele sadoveniene sunt evidente, referințele putând duce însă și la surse de tipul Walter Scott, Herman Melville, Al. Dumas, Michel Zévaco, Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele autohtone - Petre Sălcudeanu, Dan Tărchilă, Ion Lăncrănjan, Titus Popovici. Criticii au remarcat atât calitățile
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de acasă. Astfel, atmosfera
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Eupoteca, devenit șeful unei echipe de lucrători ai primăriei, pare o replică parodică a lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda. De altfel, posibile relații intertextuale sunt frecvente: două Pachițe trimit la cele două Ancuțe sadoveniene, pasărea apocaliptică la Balaurul lui Sadoveanu, iar numele multor personaje se înrudesc cu cele din proza lui Dan Giosu etc. Romanul Milionar la marginea Imperiului (1998) se desparte de primele exerciții narative în mai multe privințe. Este un roman politic
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
operă. În acest efort teoretic, criticul uzează de mijloacele tradiționale, evidențiind teme, motive, tipuri de personaj, tipuri epice, dar și de armele naratologiei moderne. Demersul analitic e dublat de acela comparativist, în încercarea de a reflecta unicitatea, originalitatea paradigmei narative sadoveniene. Devenirea romanului. Începuturi (2003) are ca finalitate schița unui traseu în evoluția romanului, între marile teme care sunt erosul și condiția umană, în complementaritate cu moartea și creația. În această întreprindere teoretică, D. alege nouă texte, considerate reprezentative pentru vârstele
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
înscenarea este axată pe metempsihoză. În jurul eroului, vlăstar al unei vechi familii țărănești din Munții Bucegi, se țese o mișcare epică încâlcită, cu multe elemente fantastice, onirice, ducând până la începuturile daco-romane. Ceva din viziunea eminesciană a etnogenezei ori din atmosfera sadoveniană prezentă în Creanga de aur pare, totuși, prefigurat în acest roman. Note de drum în munții Moldovei, alte narațiuni fantastice, care urmau să alcătuiască volumele Legende și novele sau Carpații și Balcanii, se află în periodice, ca și prelucrările după
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare eronate, deseori nedrepte, „certate” cu realitatea estetică și obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei la Walter Scott și Mihail Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de surprinzătoare, pe atât de fin identificate și argumentate), filiații spirituale și afinități
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de surprinzătoare, pe atât de fin identificate și argumentate), filiații spirituale și afinități, în proiecții critice remarcabile prin erudiție și forță analitică. Eseul Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă preludează o altă lucrare de pionierat în critica și teoria literară românească, Povestirile în ramă. Ipostaze universale și românești ale unei structuri (2002), la origine curs universitar ținut la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. SCRIERI: Proza
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
spiritual. În linii mari (uneori schematice), cititorul poate urmări „pașii istoriei” pornind de la izvoare (greco-romane, bizantine, autohtone) și ajungând până la panteonul civilizației române moderne, pentru a surprinde „trăsăturile ce-o singularizează” într-un vast context de valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman în spiritualitatea românească, 1994; Bizanțul, postfață Eugen Todoran, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Traian Cantemir, „Sinteza sadoveniană”, ATN, 1983, 2; Mircea
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]