542 matches
-
să nu scape, sub nici o formă, vreo picătură de cerneală pe originale. Cand a primit manuscrisul intitulat “ Despre căsătoria salamandrei cu șerpoaica verde”, Serpentina, cea cu ochi albaștri, i s-a înfățișat și i-a povestit despre ce era vorba. Salamandra era Lindhorst iar șerpoaica verde era mama ei și a celor două surori ale sale, asupra cărora fusese rostita o vraja. Fiecare dintre ele trebuia să vrăjească pe cineva astfel încât să se îndrăgostească de ele și fiecare avea câte un
Urciorul de aur () [Corola-website/Science/313863_a_315192]
-
descoperit că nu era singur, ci erau lângă el mai mulți studenți închiși din același motiv. Dintr-un ceainic a apărut, dintr-o dată, vrăjitoarea, care a râs de nenorocirea lui; însă, după o luptă crâncena cu Lindhorst, acum sub identitatea Salamandrei, vrăjitoarea a fost ucisă iar Anselmus a sărit din sticlă ce-l ținea captiv direct în brațele Serpentinei. Deși Veronica era atrasă de student, ea a acceptat cererea în căsătorie a noului consilier aulic, domnul Heerbrand și le-a povestit
Urciorul de aur () [Corola-website/Science/313863_a_315192]
-
e un fel de pește, apoi că ar putea avea un fel de afinitate cu ornitorincul (animal recent descoperit pe atunci); în cele din urmă, în 1819, el a concluzionat că trebuie să fie un fel de formă intermediară între salamandre și șopârle, ceea ce l-a făcut să propună denumirea de „Proteo-Saurus”. Până atunci, Charles Konig, curator-asistent la British Museum, deja avansase denumirea de "Ichthyosaurus" (pește-șopârlă) pentru specimen și acel nume a rămas. Konig a achiziționat scheletul pentru muzeu în 1819
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), precum și un ortopter
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo angustior" și "Vertigo genesii"). La nivelul ierburilor au fost semnalată
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe lista roșie a IUCN că vulnerabilă). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe lista roșie a IUCN că vulnerabilă). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe lista roșie a IUCN că vulnerabilă). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
în manuscris o serie de proiecte și încercări literare: traducerea parțială a Infernului lui Dante, ciclul de poezii "Aur legendar", începutul unui roman cu elemente satirice ("Într-o vară, la moșie") și numeroase comedii, dintre care terminate sunt "Bucătarul de la Salamandra" (1946) și "Regele din Propontide" (1948-1950). În 1942, Dumitru Popovici a primit Premiul Academiei Române, pentru critică literară. Cu ocazia „Zilelor Dumitru Popovici”, manifestare culturală organizată de Primăria comunei Șerbănești, jud. Olt, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Olt și cu Colegiul
Dumitru Popovici (critic literar) () [Corola-website/Science/320850_a_322179]
-
de agrement, majoritatea construite în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Epoca sa de aur coincide cu domnia lui Francisc I, care a angajat constructori renascentiști italieni pentru a-i amenaja domeniile, drept pentru care emblema sa, o salamandră, se regăsește în majoritatea castelelor de pe Loara. Primii ani ai secolului XVI sunt marcați de construirea castelelor de pe Loara. Planurile acestora sunt încă impregnate de moștenirea castelelor-fortărețe. Începând însă cu 1515, sub influența de netăgăduit a lui François I, ia
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu specii aflate pe lista roșie a IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică, brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure). Reportaje
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
cap galben ("Regulus regulus"), țiclean ("Sitta europaea"), codobatură ("Motacilla alba"), corcodel ("Podiceps auritus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), ciocârlie ("Lullula arborea"); Reptile, amfibieni, batracieni și pești: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră ("Ambzstoma maculatum"), broasca cu burta galbenă ("Bombina veriegata"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis").
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai multe specii de arbori, arbuști, ierburi și flori; dintre care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul de munte ("Triturus alpestris") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a "Directivei Consiliului Europei" - 92/43/CEE) din specia "Tozzia carpathica", cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul de munte ("Triturus alpestris") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a "Directivei Consiliului Europei" - 92/43/CEE) din specia "Tozzia carpathica", cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul de munte ("Triturus alpestris") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a "Directivei Consiliului Europei" - 92/43/CEE) din specia "Tozzia carpathica", cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
lauri. Inițial, scutul Franței avea, în partea de sus, o coroană, uneori un coif în secolul al XV-lea, cu diferite motive, floare de crin, pete de hermină pe piesele bretone, emblema regelui (porcul-spinos al lui Ludovic al XII-lea, salamandra lui Francisc I, semiluna lui Henric al II-lea, atribute ale regalității (sceptrul și mâna justiției începând de la domnia lui Ludovic al XIV-lea, inițiala numelui regelui (de exemplu K în Evul Mediu, de la Karolus, latina medievală, apoi C, în
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau monumente naturale, precum și formațiuni geologice cu rol peisagistic
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau monumente naturale, precum și formațiuni geologice cu rol peisagistic. Reportaje
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau monumente naturale, precum și formațiuni geologice cu rol peisagistic. Reportaje Defrișări
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]