430 matches
-
comportă această dependență este complicat, de aceea practic se folosesc formule empirice. O astfel de formulă, suficient de simplă și de precisă, este cea propusă de Kenneth V. Mackenzie în 1981: unde "t" este temperatura în grade Celsius, "s" este salinitatea în părți la mie, iar "z" este adîncimea în metri. Cei nouă coeficienți "a", "a", ..., "a" sînt: Pentru parametrii "t" = 25 °C, "s" = 35‰ și "z" = 1000 m se obține valoarea vitezei "c" = 1550,744 m/s. Eroarea de calcul
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
climatice majore. Inelele coralilor sunt similare inelelor de creștere ale arborilor, exceptând faptul că își schimbă caracteristicile în funcție de alți factori precum temperatura apei și acțiunea valurilor. Din această sursă, cu ajutorul unui anumit echipament, se poate determina temperatura de suprafață și salinitatea apei oceanelor din ultimele secole. Indicatorul δ18O din algele roșii ale coralilor furnizează informații importante privind temperatura apei de suprafață la latitudini superioare - acolo unde majoritatea metodelor tradiționale sunt limitate. Straturile sedimentare studiate sunt în special cele găsite pe fundul
Paleoclimatologie () [Corola-website/Science/314004_a_315333]
-
care se varsă în dreptul localității Barta). În primăvară și toamnă, ploile și zăpezile produc o creștere a suprafeței lacului. Temperatura la suprafață a apei poate atinge vara un maxim de 24-25 °C. În sezonul de iarnă, lacul îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 1 la 1,5 g/litru. Din cauza faptului că lacul Ialpug este alimentat de apele din partea de sud a Republicii Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
cu Dunărea și cu limanul Ialpug. În primăvară și toamnă, ploile și zăpezile produc o creștere a suprafeței limanului. Temperatura la suprafață a apei poate atinge vara un maxim de 28-30 °C. Iarna, limanul, maritim în preistorie, îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,8 la 1,5 g/litru. În ultimii 25 de ani ai secolului al XX-lea, s-a constatat o creștere a numărului de substanțe chimice toxice, care poluează apele limanelor Covurlui și
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
verbal. Articolul 6 Indicatorii de calitate ai apelor care se analizează Indicatorii de determinat în apele de frontieră sunt cuprinși în anexa nr. 3 în următoarea grupare: A - Indicatorii regimului de oxigen B - Indicatorii regimului de nutrienți C - Indicatori de salinitate D - Alți indicatori fizico-chimici generali E - Metale grele și cianuri totale F - Substanțe prioritare și alte substanțe periculoase G - Indicatori biologici H - Debitul cursului de apă Articolul 7 Modul de prelevare, conservare, pregătire Laboratoarele participante efectuează prelevarea, conservarea, transportul și
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
minositesenel alkalmazott hatarertekrendszer*1) Indicator de calitatea apei/Vizminosegi jellemzo A Indicatorii regimului de oxigen / A Oxigenhaztartas jellemzoi B Indicatorii regimului de nutrienți / B Tapanyaghaztartas jellemzoi Azot total / Osszes nitrogen (N tot.) │ mg/l │ 4,0 Ortofosfat-P / C Indicatorii de salinitate / C Sohaztartas jellemzoi E Metale grele și cianuri totale / G Indicatori biologici / G Biologiai jellemzok Clorofila-a / Anexa 7.2/7.2. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabalyzat a
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
celelalte bazine hidrografice care se deversează în același estuar sunt declarate indemne (22) (23) de G. salaris, și] fie (1) [provin din următoarea exploatație de coastă:................................, care este situată într-o zonă de coastă în care apa mării are o salinitate de sub 25 de părți de sare dizolvate la mia de părți de apă și în care toate celelalte bazine hidrografice care se deversează în același estuar sunt declarate indemne (22) (23) de G. salaris, și] fie (1) [provin din următoarea
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
celelalte bazine hidrografice care se deversează în același estuar sunt declarate indemne (22) (23) de G. salaris, și] fie (1) [provin din următoarea exploatație de coastă:................................, care este situată într-o zonă de coastă în care apa mării are o salinitate de peste 25 de părți de sare dizolvate la mia de părți de apă și în care nu a fost introdus nici un pește viu aparținând speciilor sensibile (6) în ultimele 14 zile, și] fie (1) [provin din următoarea exploatație:........................................., în care
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
B din Decizia 2004/453/CE. (23) În momentul declarării zonelor continentale indemne de Gyrodactylus salaris, trebuie să se ia în considerare faptul că boala poate fi răspândită de către peștii care migrează între diferite zone continentale în cazul în care salinitatea acestora este redusă sau medie (sub 25 de părți de sare dizolvate la mia de părți de apă). Prin urmare, o zonă continentală individuală nu poate fi declarată indemnă în cazul în care o altă zonă continentală care se varsă
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
fi declarată indemnă în cazul în care o altă zonă continentală care se varsă în aceeași zonă de coastă este infectată sau are un statut necunoscut, cu condiția ca acestea să nu fie separate prin apă de mare cu o salinitate de peste 25 de părți de sare dizolvate la mia de părți de apă. (24) Țara și teritoriul de origine (codul) și de destinație; numele și numărul de telefon al expeditorului și al destinatarului. În cazul unui transport cu viviera, a
32004D0914-ro () [Corola-website/Law/292592_a_293921]
-
16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit "euxinism"), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. În zona litoralului românesc salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie. Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află la 2211 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
vedere al debitului.. Scurgerea are loc la o adâncime de 35 de metri și pe o lărgime de peste 800 de metri, iar viteza apei ajunge la 6,5 kilometri pe oră. Apa oxigenată din straturile superioare ale mării are o salinitate relativ mică: circa 17 la mie, datorată revărsării fluviilor, cu circa 600 km³ de apă dulce pe an. În straturile mai adânci, mai jos de 150 de metri, conținutul de sare este mult mai ridicat, deoarece aceste ape provin, prin
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare variabilitate a salinității totale în corelație cu suprafața, adâncimea și sezonul, o puternică variabilitate ionică, nu numai față de Mediterana, dar și de diferitele sale părți. Ecosistemul depinde de aceste condiții hidrologice. Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
corelație cu suprafața, adâncimea și sezonul, o puternică variabilitate ionică, nu numai față de Mediterana, dar și de diferitele sale părți. Ecosistemul depinde de aceste condiții hidrologice. Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră se împarte în: Sub aspect biocenotic găsim trei zone: Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși. Biotopul pontic poate fi împărțit în 4
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
platforma continentală. Analizele concordă : cochillile respective au circa 7000 de ani. Cercetătorii români, bulgari și ruși conclud că acum 7000 de ani, Marea Neagră a cunoscut, cel puțin în straturile de ape superficiale, un episod ligohalin (adică de mare scădere a salinității), datorat, poate, scurgerii spre bazinul pontic a unei mase de apă de topire postglaciară prin fluviile rusești. Dar Ryan și Pitman emit altă ipoteză, bazându-se pe legenda Potopului din Biblie, ea însăși moștenită din mitologia Sumeriană, anume din legenda
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau de obicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Ocna Sibiului are 14 lacuri mai importante: O trăsătură specifică lacurilor sărate este stratificația apei, salinității și temperaturii. La suprafața lacului se găsește o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt populate de o faună specifică mediului salin, iar pe mal se dezvoltă o
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt populate de o faună specifică mediului salin, iar pe mal se dezvoltă o floră halofită bogată. Diferența de temperatură și salinitate este folosită în scopuri terapeutice. În Ocna Sibiului funcționează ca structură turistică permanentă Complexul Balnear Ocna Sibiului, alcătuit din două hoteluri, un restaurant, o bază de tratament și o bază de agrement. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ocna
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
Enica (care se varsă în dreptul localității Hasan-Aspaga). În sezoanele ploioase, ploile și zăpezile produc o creștere a suprafeței lacului. Temperatura la suprafață a apei poate atinge vara un maxim de 24-26°C. În sezonul de iarnă, lacul îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 1 la 1,6 g/litru. În prezent, o parte dintre canalele de legătură cu Dunărea au fost betonate și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere, unde au fost amenajate
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
lățimea medie de 0,5 km, care a fost inițial tăiată de o portiță. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogălnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie. Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,7 la 3,0 g/litru. Predomină sărurile de sulfat de magneziu (MgSO), clorură de sodiu (NaCl) și clorură de magneziu (MgCl). În anul 1978, în cadrul planului de irigații Dunăre-Nipru, a fost construit
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
planului de irigații Dunăre-Nipru, a fost construit un dig de nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km), care separă complet limanul de mare, preschimbândul în lac cu apă dulce. Barajul existent în dig este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți), devenind
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de pești marini, cu atât mai mult cu cât râurile din Bugeac sunt intermitente, cel mai adesea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Lacul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe 17 km, fiind singurul liman basarabean paralel și nu perpendicular cu țărmul. Lățimea medie este de 1.5 km, adâncimea maximă de 2.4 m, suprafața de 30 km². Salinitatea sa este extrem de variabilă (între 2 și 32‰) deoarece bazinul de evaporare naturală concentrează sărurile, dar canalele artificiale săpate pentru a-l lega de Limanul Nistrului permit primenirea apelor. În nord-est unde se găsesc aceste canale este slabă (între 2
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]