1,572 matches
-
dacă ai norocul să nu te fi ostenit în zadar. Vecinul nostru, om nevoiaș ca toți cei de pe aici, ademeniți de voluptatea masochistă de a ne căuta fericirea tocmai în disperarea noastră tradițională (săraci, dar cinstiți!), a pus mîna pe sapă și s-a străduit să coboare cît mai mult în adîncul pămîntului, cu o pasiune julverniană emoționantă, ajutat de cei trei copii ai lui și de nevastă. În acest efort singuratec, de parcă s-ar fi străduit să se îngroape pe
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
duc la oraș, atunci de ce să mai merg la școală? Șia așa erau7 kilometri până la școală. Iarna ne înghețau picioarele în opinci, iar vara vroiam să ne jucăm. Și apoi nu vedeam în ruptul capului nici o legătură între radicali și sapă, sau între fracții și sapă. Ce nevoie aveam de școală? Așa că am hotărât, împreună cu altă fată din sat, să nu ne mai ducem la școală. Plecam de dimineață la școală dar nu ajungeam acolo. Plecam pentru că mama atât știa: să
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
să mai merg la școală? Șia așa erau7 kilometri până la școală. Iarna ne înghețau picioarele în opinci, iar vara vroiam să ne jucăm. Și apoi nu vedeam în ruptul capului nici o legătură între radicali și sapă, sau între fracții și sapă. Ce nevoie aveam de școală? Așa că am hotărât, împreună cu altă fată din sat, să nu ne mai ducem la școală. Plecam de dimineață la școală dar nu ajungeam acolo. Plecam pentru că mama atât știa: să mă duc la școală, iar
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
aveam de școală? Așa că am hotărât, împreună cu altă fată din sat, să nu ne mai ducem la școală. Plecam de dimineață la școală dar nu ajungeam acolo. Plecam pentru că mama atât știa: să mă duc la școală, iar ea la sapă. Ne opream sub podul din Beica până treceau la școală toți copiii. Apoi ieșeam de acolo. Soarele strălucea puternic, apa clipocea, iar în zăvoiul de pe mal înfloriseră viorelele, cânta cucul, așa că era mult mai frumos ca la școală, unde profesorii
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
Dadeșu toată ziua. Așteptam să vină acasă tata, că știam că el nu o lasă pe mama să mă bată. Tata, când a auzit, mi-a zis:”Ai făcut o boacănă cât casa. Ce vrei tu să faci, că de sapă nu ești bună, că ești denevoie. Învață carte, ca să nu muncești. Din carte vine lumina. Și nu înveți pentru profesori sau pentru părinți, înveți pentru tine. “ Din aceste fraze ale lui tata am înțeles cât nu înțelesesem în șase ani
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și să le sporească rodnicia
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
Cine iubește, iartă Dimineață însorită și plină de viață. Am neglijat destul de mult grădina. Îmi cumpăr răsad de roșii pe care îl plantez pe trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La dracu, mândruțî, di țarî, cî tari-i mai pasî di noi! nu vezi c-au agiuns di ocarî, ai patriei-mumi, eroi? Hai, mândrulițî, la tata, cu sapa prin păpușoaie, cî pălănida-i cât poarta șî tăț știulețâi sî-ndoaie! La dracu, mândruțî, di țarnî, cum gemi pământu’ di ploi! di pârcî din șer sî răstoarnî, sub tălchili noastri, noroi. Munșești tătuca șî mama pânî la iarnî disculți; sî vez
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
streașina - doi brazi la poartă Locul III - Corneliu Beldiman Soare de toamnă - pe capota mașinii toarce pisica Mențiune - Monica Trif Seară de Crăciun - printre crengile de brad cade câte-o stea Mențiune - Corneliu Beldiman Într-un colț de beci o sapă și coșul gol - plin de mucegai Mențiune - Ion Marinescu-Puiu Noapte de iarnă - disperate aleargă stele pe drumuri Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Gară în noapte vine trenul cu vise urcați-vă-n el! Mențiune - Virginia Popescu noapte senină - pe cer Lira îngână
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ACESTA E POETUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 435 din 10 martie 2012 Toate Articolele Autorului ACESTA E POETUL Acesta e poetul ce-l vedeți Mâna lui scrie cu condeiul și cu sapa, Nu are plete lungi și nici pomeți Dar știe cei lopata, dar și mapa. Am o inimă în piept Ca orice muritor de rând, Sfârșitul vieții mi-l aștept Care sigur va veni curând. Cum te neglijăm, Mărite Timp Care
ACESTA E POETUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354795_a_356124]
-
va scrie despre tine. Când te vei retrage din politică, preferă liniștea, că ar fi păcat să pierzi totul numai datorită gurii care te-a ajutat să fii ce ești. Nu lăsa gura să fie „slobodă”, te poate aduce în sapă de lemn. Să nu uiți niciodată locul de unde ai plecat, este un avertisment pentru orice politician. Dacă ai să cazi din vârful piramidei, ar fi o fericire pentru tine să trăiești din nou în sărăcie, dar de cele mai multe ori poți
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
familie și copii, calcă aproape în fiecare zi pragul casei părintești și se bucură de atenția și sprijinul lor în continuare. Zilnic, de cum se crapă de ziuă, Michalis parcurge cei aproximativ 35 de kilometri până la proprietatea de la Doros unde irigă, sapă, curăță, se ocupă de grădina ale cărei roade le valorifică aprovizionând uneori magazinele din aria în care locuiesc cu fructe și legume. Ori de câte ori aduce produse proaspete, nu uită să sune și să ne dea și nouă din roadele muncii lor
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
pe îndelete timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea în suflet
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
că vulpoiul scăpat la găini nu o să mai țină niciodată seama de cotcodăcitul găinilor și de nechezatul iepelor la trecerea armăsarului! Sigur că teamă ne intra în ochi, oamenii se amăgeau căutînd uneltele de războiu pe unde nu le puseseră: sapele și lopețile, furcile și ciomegele ... arme absolut tradiționale în marile noastre războiaie de de-a lungul istoriei, cum ar fi Posada, Mesada, Monada și Fațadă! Că doar nu erau să facă fețe-fețe în loc să facă față în aceste confruntări din interiorul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
pline cu lapte crud și fierbinte, din care poți să faci brînză și unt, da' ce mare scofală faci, dacă nu pui și tu mîna la aia și la ailaltă, că așa se vede omul gospodar în curtea lui, cu sapa și cu hîrlețul în mînă și spre amiază pe deal, după uscături, că iarna e aproape și odată îți bate la ușă și vaca zbiară în grajd de foame, că lapte vrei tu, boule! răgea el, amenințător, da' fîn, canci
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă ne-ar iubi americanii, Ar mai scade din dolar la bursă Că le-am fost atâta vreme fanii Când n-aveam pentru trai o altă sursă Ne-au adus în sapă de lemn banii Până când căzurăm într-o cursă: Dacă ne-ar iubi americanii, Ar mai scade din dolar la bursă Ne-arată toți cu degetul: - Golanii! Ne dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i
DACĂ NE-AR IUBI AMERICANII de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356962_a_358291]
-
tată? Pluguri nu mai avem, grapă și rariță, nici atât. N‑avem car și nici căruță. Nu mai avem boii de care ne‑ai povestit matale și nici caii lui tataie. Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și cazmale și o coasă. Atât! Cu ce muncim pământul pe care‑l vom primi? - Ha! De aia te vaieți tu, muiere ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă‑ta. Și mai
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
la București să vină acasă că Dinu, primarul, ne-a băgat beleaua în casă. Și chiar belea era căci brandabură ăla repară gardurile, ară mândrețea de țelină pe unde pășteam vacile, își aliniase droaia de copii și-i puse la sapă și o semănă cu pepeni. Nouă, tuturor, ai casei, ne interzise să mai dăm pe acolo; dacă avem ceva de luat, să cerem la el, altfel o pățim! Într-una din seri mă chemă la gard Ioniță, vecinul, și-mi
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin Țene Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
pe care fata ei de peste mări le-a adus. „Ce te-ai nealcoșit așe'? Doară n-oi merge la nuntă!” Nisia n-a fost măritată niciodată. Ea s-a măritat cu Domnul, spunea când era întrebată. Toata ziua era cu sapa în mână, gârbovă și înceată, părea a se fi făcut una cu sapa și cu glia. Anul acesta s-a uscat totul, cartofii erau mici ca ouăle de vrabie și porumbul nu crescuse mai mult de un cot și s-
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
așe'? Doară n-oi merge la nuntă!” Nisia n-a fost măritată niciodată. Ea s-a măritat cu Domnul, spunea când era întrebată. Toata ziua era cu sapa în mână, gârbovă și înceată, părea a se fi făcut una cu sapa și cu glia. Anul acesta s-a uscat totul, cartofii erau mici ca ouăle de vrabie și porumbul nu crescuse mai mult de un cot și s-a uscat de tot. „Ne bate Domnul, Floriță, ne bate de răi ce
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
de patosul luptei pentru apărarea limbii române. Ele îi vor fixa numele în galeria marilor patrioți români din Basarabia”. (Valentin Mândâcanu) „Vlad Pohilă e un voievod, dar unul de travaliu asiduu, de efort continuu, e un latifundiar, dar unul cu sapa mereu în mână (...) pentru a stârpi buruienile de pe ogorul românismului”. (Valentin Mândâcanu) „Vlad Pohilă este un remarcabil lingvist, dar și un strălucit publicist, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnite la noi...”(Grigore Vieru) CARTEA ( Se dedică
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
ca de foc să treacă peste linia morală de demarcație dintre uz și abuz. Statul român postdecembrist, democratic doar pe hârtie, este deodată tâlhăresc și abuziv, ca atare nelegiuit și anticonstituțional: tâlhăresc prin maniera primitivă în care-și aduce la sapă de lemn cetățenii onești (România, țara cea mai săracă din Uniunea Europeană, are cel mai împovărător sistem de taxe și impozite din partea asta de lume), doar în acest netrebnic fel menținând cutremurătorul raport de 1 la 50 și chiar mai bine
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA PROGRESULUI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Agricultura a ajuns în fine la sapă de lemn iar industria la fier vechi Ba avem ba nu avem țară de vân zare Așa că mai bine ne vindem zilnic unul pe altul sau pe alta Troc universal Dăm totul pe nimic Cum părăm nimicul pentru toți și
EREZIA PROGRESULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371039_a_372368]