1,540 matches
-
alte gânduri răzvrătite de dureri Ne-mbrățișăm tăcerile-n trecut Prezentu-i îngropat și stins în ieri... Saharele-au crescut în asfințit Nici ploi, nici uragane nu ne-adapă Cascade din izvoare de argint Nu-s de ajuns și-n noi tristețea sapă... Nu ne găsim nici pașii nici chemarea Au asurzit potecile-n amurg Doar umbre mai adună înserarea Când peste noi atâtea nopți mai curg... Popas să facem, gândul să ne-adune Într-un buchet de lacrimă târzie Iertare să-ți
RUG DE IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rug_de_iasomie_violetta_petre_1361628143.html [Corola-blog/BlogPost/351830_a_353159]
-
nu se duc ei după apă. Bătrâna: Aș bea puțină apă. Nu e o fântână în apropiere să-mi aduci apă? Femeia tânără: Oamenii de la oraș nu au fântâni. Ei nu cunosc darurile pământului și nu-l mângâie primăvara cu sapa și plugul ca acesta să dea rod. O să cumpăr apă din apropiere. Mă întorc imediat Bătrâna: Nu pleca! Nu-mi mai este sete. Rămâi cu mine! Poate mor. Femeia tânără: Nu mai vorbi așa. O să ne descurcăm noi și printre
INDIFERENȚĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1465133896.html [Corola-blog/BlogPost/382152_a_383481]
-
turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata de plecare. Dii, se aude îndemnul hotarât și caii se pun în mișcare. În
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
vecinatate cu pădurea de foioase. Pământul reavăn, proaspăt arat și grăpat, pare mai negru din cauza umezelii. Bobițe minuscule de rouă, în lumina Soarelui, par mici nestemate și mă minunez cum dispar îndată ce le ating cu degetul arătător. Bunicul face cu sapa primele gropițe, marcând astfel rândurile, în care vor fi puse câte doua semințe de porumb și fasole, la un pas distanță și doi pași între rânduri. La fiecare trei rânduri pun și eu două semințe de dovleac. Îmi este foame
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul din vâsle în vâsle. Bărcile au adormit
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fluviu_cuvintelor_0.html [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
pe taică-meu cu „Hai, Măriene, că acuș’ să face sară șî nu gătăm!”, „Hai, Măriene, că vine ploaia șî să strică pologu’!”, „Hai, Măriene, să facem!”, „Hai, Măriene, să dregem!”... Acum, parcă înnebunise! Dădea cu sete în pământ cu sapa, la fel - cu toporul în lemne; ridica cu fur- ca sau cu țăpoiul maldăre uriașe de fân, pe ca- re le căra apoi în spate sau le dădea pe claie; căra pe umăr cele mai grele țăndări de lemn; umplea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477081861.html [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
ci una cultivată. - O veche prietenă de-a mea avea o verișoară care lucra aici de vreo doi ani și m-a determinat să-mi părăsesc serviciul din țară, unde câștigam până în 250 euro pe luna, dar nu dădeam cu sapa, ca să vin aici să câștig măcar o mie. Când te gândești ce ar putea reprezenta ei în țară, devine tentant al naibii, mai ales că ți se asigură masă și casă gratuit, cum îmi tot spunea ea. - Și ați plecat
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424508779.html [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivată cu sapa și cu calul, de oameni care s-au chinuit să-și dea un rost propriei vieți. Purtăm cu noi veacul frumuseții, a dorului de drumeții, a muncii obositoare de la câmp care, nu?, curge parcă prin vene deși glasul biroului și
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_eleva_de_moda_veche_cum_nu_credea_violeta_deminescu_1341943002.html [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde vitejii se botezau sorbindu-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de mare Încât Poezia e în largul ei Când împreună contemplăm femei. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pe malul tăcutului Olt / Al Florin Țene : Confluențe Literare
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_malul_tacutului_olt.html [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]
-
luat banii și ia băut. Am și martori. Zilele au trecut, la percheziție șeful de post nu a găsit nimic. Declarațiile inculpaților erau cât se poate de limpezi: în ziua cu pricina am avut oameni la prășit, am dat cu sapa-n Valea Popii până-n noapte. Încet, încet, nici martorii, unii dintre ei rude prin alianță, nu-și mai aminteau ce-au văzut. De tristețe, de durere, de revoltă, bătrâna a mers săptămâni la rând cu ochii-n pământ prin sat
O prietenie înmuiată în lacrimi by http://balabanesti.net/2012/09/30/o-prietenie-inmuiata-in-lacrimi/ [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
să mă apropii de ea, am văzut că se oprise lângă un șarpe încolăcit și mi-a înghețat sângele în vine. Am strigat la vărul Gică, era cu vreo cinci ani mai în vârstă decât mine, a venit cu o sapă, șarpele părea mai degrabă plictisit decât speriat, a pornit agale să treacă pe sub gard, ceea ce i-a dat posibilitatea vărului să-l taie cu sapa iar coada lui a mișcat până la apusul soarelui. O fetiță lăsată în bătătură să mănânce
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Gică, era cu vreo cinci ani mai în vârstă decât mine, a venit cu o sapă, șarpele părea mai degrabă plictisit decât speriat, a pornit agale să treacă pe sub gard, ceea ce i-a dat posibilitatea vărului să-l taie cu sapa iar coada lui a mișcat până la apusul soarelui. O fetiță lăsată în bătătură să mănânce lapte fiert cu mămăligă, a auzit-o mama ei care avea alte treburi: Mâncă și micați, mâncă și micați - dumicați evident. S-a apropiat mama
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata de plecare. Dii, se aude îndemnul hotarât și caii se pun în mișcare. În
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata de plecare. Dii, se aude îndemnul hotarât și caii se pun în mișcare.În
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
peste ani și ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele” pentru a-i condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare șansă de afirmare și bunăstare și să fie adusă la sapă de lemn. Dar clasa politică nu și-ar fi putut desfășura „opera” nefastă dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistența hotărâtă a opiniei publice, manifestarea viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de țărani - spiritul civic
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” by http://uzp.org.ro/acad-florin-constantiniu-politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii/ [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
ore. M-am întors acasă cu imaginea bătrânilor care veneau să voteze, sprijiniți unul de altul sau doar într-un singur baston de lemn noduros. Acești bătrâni bolnavi, abia mișcându-și picioarele rigidizate de artrită, cu mâinile deformate de coada sapei, cu privirile goale și deznădăjduite ne-au demonstrat încă o dată că votul e important. Acești bătrâni a căror singură încălțăminte acum, în pragul iernii, era câte o pereche de papuci din cauciuc sparți de atâta mers prin brazdă, ar trebui
România, între tablete și toalete. Am fost observator la alegeri și mi-au trecut toate prejudecățile despre „mocirlă” by https://republica.ro/romania-intre-tablete-si-toalete-am-fost-observator-la-alegeri-si-mi-au-trecut-toate-prejudecatile-despre [Corola-blog/BlogPost/339099_a_340428]
-
semnul excelenței, de nivelul pe care cultura poate să-l impună. Vorbim de o cultură a banului. Vorbim de o cultură a afacerilor. Vorbim de o cultură a educației. Vorbim de o cultură a politicului, care din păcate este la sapa de lemn la nivelul României. În clipa în care vom încerca să impunem aceste excelențe vom putea ține fruntea sus cu mândrie.
Interviu cu Constantin Chiriac, directorul FITS 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2603/interviu-cu-constantin-chiriac-directorul-fits-2012 [Corola-blog/BlogPost/97246_a_98538]
-
hoți... Omule, om drag, frumos, te-am știut om sănătos, dar te-ai dus prea timpuriu și te-ai dus atât de viu...! Te-ai dus poate ca să-i dai Domnului tot ce știai, că aicea, pe pământ, un secret sapă mormânt...! Să te ierte Domnul tău, să te ia la sânul Său, să-ți dea veșnică odihnă în cea mult dorita tihnă! Referință Bibliografică: GÂNDURI DE ADIO / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie
GÂNDURI DE ADIO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_adio_marian_malciu_1333318510.html [Corola-blog/BlogPost/358760_a_360089]
-
crescând iarbă, botezând- o, În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o. Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu, Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu, Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor, Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor. Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă, Și la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta, C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori- Ea așterne câte- o ploaie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
crescând iarbă, botezând- o,În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o.Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu,Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu,Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor,Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor.Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă,Si la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta,C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori-Ea așterne câte- o ploaie, singura
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
mă predau mușchiului. Verde de foc în flacăra pantofilor mei, incendiat zvon în lacrima mea subterană. Rugul ascuns este jăratecul jertfit, iarna rece a absolutului. Știu că pe buza vegetală a cuvintelor, pielea și șoaptele sale ; la ultima oprire a sapelor, am uitat jubilația. ( În tot numele există umbre ce propagă efemeritatea până dizolva praful halucinațiilor.) Într-o zi, pe pământ, eu nu voi mai fi, ci doar acea suprafață de uitare pe unde toată lumea trece fără să își dea seama
MUSGO [MUŞCHI] POEM DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUS IN LIMBA ROMÂNĂ, DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Musgo_muschi_poem_de_andre_maria_roibu_1377007923.html [Corola-blog/BlogPost/364996_a_366325]
-
rațional. Niște mancurți. Vreți să vedeți un caraghios militant? Vreți să vedeți cum îi este rușine de banii părinților săi, obținuți prin “exploatarea sclavilor”, dar se bucură de toate avantajele aduse de acești bani, în loc să culeagă mere, să dea la sapă, să muncească la asfaltarea drumurilor? Apăsați AICI. Rețineți numele acestui mancurt — Daniel Vogel — fiindcă există toate șansele ca peste zece, cinsprezece ani să-l regăsiți printre numele membrilor Congresului. Cum ar putea fi altfel? În limba română o asemenea stare
Arderea steagului și țara care își pune singură ștreangul de gât by https://republica.ro/arderea-steagului-si-tara-care-isi-pune-singura-streangul-de-gat [Corola-blog/BlogPost/338111_a_339440]
-
se cam au între ei conducătorii. Conducătorul însăși are o comună natală. Din firea lucrurilor își iubește această comună și ea iese singular din nevoi peste noapte. Dar ȚARA și-o iubește acest conducător? Într-atât încât o aduce în sapă de lemn. Să-l mai votăm? Meseria de conducător este spinoasă. Omul care o îndeplinește nu mai are mamă, tată, familie, comună natală, chiar ȚARĂ. Această meseria mult dorită, odată dobândită, nu mai lasă loc iubirii. Poate doar a banului
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410696457.html [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
au fost văzute, dar guvernele neagă acest fapt. De ce oare!? Și controverse...! URSS-ul a fost cel mai teribil inamic al occidentului în războiul rece, dar acum rușii sunt luați în brațe, iar țările vândute la Yalta, sunt aduse la sapă de lemn sau muștruluite cu indexul de către conducătorii mai-marilor puteri și de Fondul Monetar Internațional. Cortina de Fier” s-a mutat pe partea vestului ... Înainte nu primeam pașapoarte de la comuniști, acum nu primim vize de la capitaliști, așa că bieții românași de
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_1_c_george_roca_1356608670.html [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]