648 matches
-
într-un mod continuu și coerent, pentru a constitui, ca să zicem așa, "versiuni canonice". Prin urmare, suntem obligați să le reconstituim plecând de la episoade și aluzii aflate în cele mai vechi culegeri, în special în Textele Piramidelor (~ 2500-2300), în Textele Sarcofagelor (cea 2300-2000) și în Cartea Morților (după 1500). 5 Cf. Rundle Clark, op. Cit., p. 36. Hermopolis era celebru pentru lacul său din care a răsărit Lotusul cosmogonic. Dar și alte localități își revendicau același privilegiu 6, într-adevăr, fiecare oraș
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
oraș, fiecare sanctuar era considerat un "Centru al Lumii", locul unde începuse Creația. Movila inițială devenea adeseori Muntele cosmic pe care Faraonul urca pentru a se întâlni cu Zeul-Soare. Alte versiuni vorbesc despre Oul Primordial care conține "Pasărea luminii" (Textele Sarcofagelor IV, 181 sq.) sau despre Lotusul originar purtând Soarele copil 7 sau, în fine, despre Șarpele primitiv, prima și ultima imagine a zeului Atum. (într-adevăr, capitolul 175 din Cartea Morților arată că atunci când lumea se va reîntoarce la starea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care a fost descris drept "democratizarea lui Osiris". Într-adevăr, alături de faraoni, mulți alții își declară participarea rituală la drama și apoteoza lui Osiris. Textele înscrise cândva pe pereții cavourilor ascunse în piramidele ridicate pentru faraoni sunt reproduse acum în interiorul sarcofagelor nobililor și chiar ale oamenilor lipsiți de privilegii. Osiris devine modelul tuturor celor care speră să înfrângă moartea. Un Text al Sarcofagelor (IV, 276 sq.) proclamă: "Tu ești acum fiul unui Rege, un prinț, atâta vreme cât inima ta (i. E. spiritul) va
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Osiris. Textele înscrise cândva pe pereții cavourilor ascunse în piramidele ridicate pentru faraoni sunt reproduse acum în interiorul sarcofagelor nobililor și chiar ale oamenilor lipsiți de privilegii. Osiris devine modelul tuturor celor care speră să înfrângă moartea. Un Text al Sarcofagelor (IV, 276 sq.) proclamă: "Tu ești acum fiul unui Rege, un prinț, atâta vreme cât inima ta (i. E. spiritul) va fi cu tine". Urmând exemplul lui Osiris, și cu ajutorul său, răposații reușesc să se transforme în "suflete", adică în ființe spirituale perfect
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de istorici prima Perioadă Intermediară (sau primul Interregn), a luat sfârșit în ~ 2050 cu venirea Dinastiei a XH-a. Restaurarea puterii centrale a marcat începerea unei adevărate renașteri. În timpul Perioadei Intermediare s-a produs "democratizarea" existenței post-mortem: nobilii recopiau pe sarcofagele lor Textele Piramidelor, redactate exclusiv pentru faraoni. Este singura epocă din istoria egipteană în care faraonul a fost acuzat de slăbiciune și chiar de imoralitate. Grație mai multor compoziții literare de un foarte mare interes se pot urmări profundele transformări
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vorbit chiar de caracterul "monoteist" al reformei lui Akhenaton. Originalitatea și importanța celui ce a fost "primul individ ai istoriei", cum îl caracteriza Breasted, sunt încă mult discutate. Dar nu ne putem îndoi de fervoarea sa religioasă. Rugăciunea găsită în sarcofagul său conținea aceste rânduri; "O să respir dulcea răsuflare a gurii tale. In fiecare zi îți voi contempla frumusețea. Dă-mi mâinile tale, pline de spiritul tău, ca să te primesc și să trăiesc prin el. Cheamă numele meu de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Triumful zeului asasinat era total încă de la începutul Imperiului Mijlociu, începând cu Dinastia a XVIII-a. Osiris devine Judecătorul morților. Cele două acte ale dramei de dincolo de mormânt - "procesul" și "cântărirea inimii" - se desfășurau înaintea lui Osiris. Distincte în Textele Sarcofagelor, "procesul" și "cântărirea inimii" tind să se confunde în Cartea Morților 64. Aceste texte funerare editate în timpul Noului Imperiu, dar conținând materiale mai vechi, se vor bucura de o popularitate neegalată până la finele civilizației egiptene. Cartea Morților este ghidul prin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
încă și mai mare. Ceea ce justifică că o credință asemănătoare a fost răspândită în întreg bazinul mediteranean și în Europa Occidentală" (J. Maringer, L'homme prehistorique et șes dieux, p. 245). Cari Schuchhardt interpreta în același sens obeliscurile pictate pe sarcofagul găsit la Hagia Triada (§ 41), pe care stau păsări. Dar a se vedea critica lui Horst Kirchner, op. Cit., p. 706 (= 98). În culturile megalitice din Asia sud-orientală, menhirul servește drept "lăcaș" pentru suflete (cf. § 36). 1 Totuși, chiar un tratat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în albastru deschis reprezenta bolta cerească; dedesubt se ridicase o capelă semănând cu sanctuarele palatinale ale Zeițci-Mamă^5. Documentul cel mai prețios, dar și cel mai enigmatic asupra religiei din Creta, este constituit din cele două panouri decorate de pe un sarcofag exhumat la Haghia Triada. Acest document reflectă, desigur, ideile religioase ale epocii sale (secolele XIII, XII), când miccnienii erau stabiliți deja în Creta. Totuși, în măsura în care scenele pictate pe panouri sunt susceptibile de o interpretare coerentă, ele evocă obiceiuri și credințe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
valiză mare. "Cât de mare?" l-am întrebat. "Cea mai mare din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mamei, mătușilor, verișoarelor, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o punte între țări și popoare! Vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
valiză mare. "Cât de mare?" l-am întrebat. "Cea mai mare din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mătușilor, verișoarelor, mamei, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o punte între țări și popoare! vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
neasfaltată. Revin la Muzeul din Cairo. Dacă n-aș fi fost în muzeele grecești sau în cele spaniole care sclipesc de curățenie și de mândrie, n-aș fi realizat imensa diferență. Acest muzeu este sumbru nu pentru că-i încărcat de sarcofage și obiecte găsite în morminte, care sunt superbe și vioaie - dacă se poate spune așa, tocmai știind filosofia egipteanului care nu se temea de moarte. Sunt sumbre din cauza prafului neșters din vitrine, din cauza galeriilor neamenajate la standard internațional. Parcă cineva
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică, din Țărm pierdut, ci o Helladă turcită, în care încape și Iudeea. Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă asini cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
accesorii de scenă cu care vă farmecă, în jurul Mediteranei, orașele-teatre din lumea bună. Odeoane, lacuri acoperite cu nuferi, peristiluri, statui ecvestre, obeliscuri, colonade, amfiteatre, palate, forumuri luați-vă gândul de la astfel de titluri de noblețe! Nici cavea, nici marmuri. Nici sarcofage, nici porfir (doar, câte ceva, la muzeul Rockefeller, numit odinioară "al Palestinei", din Ierusalimul de Răsărit, în sălile cu puțini vizitatori, și care, în ciuda unuia sau a două mozaicuri de sinagogă, se limitează la niște ruine precreștine și post-ebraice). Nici vorbă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
De Chirico, presărată cu arcuri de triumf, coloane decapitate și mozaicuri rămase în părăsire. Poate că Isus n-a asistat la cursele de care de luptă, dar va fi urcat treptele templului zeiței Astarté și va fi mângâiat cu mâna sarcofagele de marmoră sculptată. Pe Ahile în haremul regelui Lycomedas, de exemplu, ori pe Priam sosind în tabăra aheilor. Va fi cumpărat de la piață niște murex brandaris, cochilii căutate de vopsitorii din port care confecționau acele frumoase mantouri de purpură, dintre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plaiurile în care sunt așezate. Mormintele, precum cel a lui Ștefan cel Mare și alți domnitori, după felul de așezare și ornamente, sunt mult mai majestuoase și atractive, mai pioase decât cele pe care le-am văzut în apus, niște sarcofage uriașe, așezate în camere tip magazie sau beci care-ți produc o senzație de răceală și frică, distanțându-te... Călătoria a fost într-adevăr interesantă peste tot, cu toate că înghesuiala de trafic ne-a impus o încetineală care a furat din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ani tot irumpe din acel subconștient păstrător în care s-a retras și stă ascuns. În 1987 mă aflam, împreună cu colega mea, fotoreportera Elena Ghera, într-un muzeu din Berlin (Bodemuzeum). Sunt expuse aici mai multe mumii egiptene: unele în sarcofagele lor, altele în sarcofage din sticlă. M-am oprit parcă sedus lângă sarcofagul unei tinere, probabil din suita faraonului. Am privit-o îndelung. Eram parcă teleportat în lumea ei din acea odinioară milenară, o vedeam vie, strălucitoare la curtea faraonului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acel subconștient păstrător în care s-a retras și stă ascuns. În 1987 mă aflam, împreună cu colega mea, fotoreportera Elena Ghera, într-un muzeu din Berlin (Bodemuzeum). Sunt expuse aici mai multe mumii egiptene: unele în sarcofagele lor, altele în sarcofage din sticlă. M-am oprit parcă sedus lângă sarcofagul unei tinere, probabil din suita faraonului. Am privit-o îndelung. Eram parcă teleportat în lumea ei din acea odinioară milenară, o vedeam vie, strălucitoare la curtea faraonului. Nu știu cât timp am stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
stă ascuns. În 1987 mă aflam, împreună cu colega mea, fotoreportera Elena Ghera, într-un muzeu din Berlin (Bodemuzeum). Sunt expuse aici mai multe mumii egiptene: unele în sarcofagele lor, altele în sarcofage din sticlă. M-am oprit parcă sedus lângă sarcofagul unei tinere, probabil din suita faraonului. Am privit-o îndelung. Eram parcă teleportat în lumea ei din acea odinioară milenară, o vedeam vie, strălucitoare la curtea faraonului. Nu știu cât timp am stat așa, dus; știu doar că am revenit în muzeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
edita sau eluda o carte, pentru a salva o colecție, pentru a da chip și nume unui necunoscut, totul cu sinceritatea necruțătoare și cu reflexele dintr-un ring de box... Ei bine, pare de necrezut, nu am mai deschis niciodată sarcofagul cu stenograma acestor 12 ani, ani de galeră pe submarinul Albatros. E un film pe care nu sunt pregătit să-l revăd încă și cu atât mai mult să-l montez! Totul mi se pare pe cât de grotesc, pe atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost îmbarcat pe o corabie, care l-a dus în orașul Kition. Aici el s-ar fi întâlnit cu apostolii, a fost evanghelizat și canonizat. Rămășițele sfântului Lazăr, se spune, au fost descoperite și curățate în anul 890. De atunci, sarcofagul său a fost venerat de grecii ciprioți. După alte surse, osemintele sfântului Lazăr au fost luate de împăratul Leo I în anul 900 și duse la Marsilia, unde sfântul este de asemenea venerat; o altă variantă ar fi, că, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Camera funerară este inundată, la suprafață fiind vizibilă doar poarta de piatră a acesteia. Ciudat este faptul că apa din interior nu poate fi evacuată în întregime. Experții consideră că apa care l-a acoperit în permanență a făcut ca sarcofagul să se păstreze în condiții optime. După puternica secetă din 1963, în zona lacului Hongze au avut loc altele la fel de drastice, în 1993 și 2001. Ca urmare, zidul exterior al complexului funerar Mingzu cu o lungime de 1.178 m
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
față, alta în mijloc, o sală în spate, una în stânga și alta în dreapta. În sala din mijloc sunt trei tronuri din marmură. Cea mai importantă componentă a palatului subteran este sala din spate. Aici, pe o platformă sunt așezate trei sarcofage. Cel din mijloc, de dimensiuni impresionante, este al împăratului Zhu Yijun. Celelalte două, una din dreapta și una din stânga, sunt ale împărăteselor. De jur împrejurul acestora au fost așezate 26 de cufere, obiecte din jad și vase din porțelan. În timpul săpăturilor, au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fac uz de criptele bisericești. Unii speră să urce mai grabnic la cer, dată fiind vecinătatea cu relicvele martirilor și ale sfinților; alții, mai practici, cred că, în subterane, corpul se mumifică pe cale naturală. În ceea ce mă privește, aș prefera sarcofagul, dacă voi putea să mi-l îngădui. Dar nu e rău nici direct în pământ, numai să fie locul onorabil. În ambele îngropăciuni, rămășițele pământești devin simple amintiri pentru cei în viață, fiind menite tăinuirii. Teja a luat de pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
După ce Ariald a dat o seamă de porunci, și Gundo a pocnit cel puțin zece servitori puturoși, ne-am dus spre casa tatălui meu. Am trecut prin fața bazilicilor, a baptisteriului și a episcopatului, toate înconjurate de un mare număr de sarcofage. Casa tatălui meu se afla pe malul drept al râului, în zona negustorilor. M-am oprit să sărut piatra tombală de la mormântul maică-mii, și Rotari a binevoit să-mi fie tovarăș. Am ieșit apoi pe poarta de răsărit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]