534 matches
-
crustacee, din moluște sau alte nevertebrate acvatice; animale moarte încadrate la capitolul 3: - - - Deșeuri de pește - - - Altele Pește preparat sau conservat; caviar și înlocuitori ai caviarului preparați din icre de pește: - Pește, întreg sau bucăți, dar nu tocat - - Somoni - - Heringi - - Sardine, sardinele și șprot: - - - Altele - - Ton, ton dungat și bonite (Sarda spp.) - - Macrou - - Hamsii - - Altele - Alte tipuri de pește perparat sau conservat: - - Preparate din surimi - - Altele: - - - din somon - - - din salmonide, altele decât somon - - - din hamsii - - - din sardine, bonite, macrou din speciile
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
nu tocat - - Somoni - - Heringi - - Sardine, sardinele și șprot: - - - Altele - - Ton, ton dungat și bonite (Sarda spp.) - - Macrou - - Hamsii - - Altele - Alte tipuri de pește perparat sau conservat: - - Preparate din surimi - - Altele: - - - din somon - - - din salmonide, altele decât somon - - - din hamsii - - - din sardine, bonite, macrou din speciile Scomber scombrus și Scomber japonicus, pește din specia Orcynopsis unicolor - - - din ton, ton dungat sau alți pești din genul Euthynnus - - - din alți pești Caviar și înlocuitori ai caviarului: Crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, preparate sau
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
Ton roșu (Thunnus thynnus) - - - - Ton roșu din sud (Thunnus maccoyii) - - Altele - Hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Alți pești, cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Sardine (Sardina pilchardus, Sardinops spp.), sardinele (Sardinella spp.) și șprot (Sprattus sprattus) - - Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) - - Cod negru (Pollachius virens) - - Scombride (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - - Rechini pisică și alte specii de rechini: - - Altele - - Ficat, icre și lapți Pește congelat, cu excepția
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
roșu (Thunnus thynnus) - - - - Ton roșu din sud (Thunnus maccoyii) - - Altele - Hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Alți pești, cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Sardine (Sardina pilchardus, Sardinops spp.), sardinele (Sardinella spp.) și șprot (Sprattus sprattus) - - Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) - - Cod negru (Pollachius virens) - - Scombride (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - - Rechini pisică și alte specii de rechini: - - Altele - - Ficat, icre și lapți Pește congelat, cu excepția fileului
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
roșu din sud (Thunnus maccoyii) - - Altele - Hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Alți pești, cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Sardine (Sardina pilchardus, Sardinops spp.), sardinele (Sardinella spp.) și șprot (Sprattus sprattus) - - Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) - - Cod negru (Pollachius virens) - - Scombride (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - - Rechini pisică și alte specii de rechini: - - Altele - - Ficat, icre și lapți Pește congelat, cu excepția fileului de pește și a
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
Ton roșu (Thunnus thynnus) - - - - Ton roșu din sud (Thunnus maccoyii) - - Altele - Hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Alți pești, cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Sardine (Sardina pilchardus, Sardinops spp.), sardinele (Sardinella spp.) și șprot (Sprattus sprattus) - - Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) - - Cod negru (Pollachius virens) - - Scombride (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - - Rechini pisică și alte specii de rechini: - - Lavrac (Dicentrarchus labrax, Dicentrarchus punctatus) - - Merluciu (Merlucius spp
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
roșu (Thunnus thynnus) - - - - Ton roșu din sud (Thunnus maccoyii) - - Altele - Hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Alți pești, cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Sardine (Sardina pilchardus, Sardinops spp.), sardinele (Sardinella spp.) și șprot (Sprattus sprattus) - - Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) - - Cod negru (Pollachius virens) - - Scombride (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - - Rechini pisică și alte specii de rechini: - - Lavrac (Dicentrarchus labrax, Dicentrarchus punctatus) - - Merluciu (Merlucius spp., Urophycis
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
roșu din sud (Thunnus maccoyii) - - Altele - Hering (Clupea harengus, Clupea pallasii), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus), cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Alți pești, cu excepția ficatului, icrelor și lapților - Sardine (Sardina pilchardus, Sardinops spp.), sardinele (Sardinella spp.) și șprot (Sprattus sprattus) - - Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) - - Cod negru (Pollachius virens) - - Scombride (Scomber scombrus, Scomber australasicus, Scomber japonicus) - - Rechini pisică și alte specii de rechini: - - Lavrac (Dicentrarchus labrax, Dicentrarchus punctatus) - - Merluciu (Merlucius spp., Urophycis spp.) - - Altele - - Ficat, icre
22005A1010_01-ro () [Corola-website/Law/293357_a_294686]
-
REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) nr. 2825/98 din 22 decembrie 1998 privind scutirea de taxe vamale comune aplicabile preparatelor și conservelor de sardine importate din Maroc în cadrul Comunității Europene CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special art. 113, având în vedere propunerea Comisiei, întrucât Protocolul numărul 2 din Acordul euro-mediteranean de stabilire a unei asociații între
jrc3924as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89086_a_89873]
-
Acordul euro-mediteranean de stabilire a unei asociații între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Regatul Marocului, pe de altă parte, semnat la 26 februarie 1996, prevede că de la 1 ianuarie 1999, preparatele și conservele din sardine su codurile NC 1604 13 11, 1604 13 19 și ex 1604 20 50 și originare din Maroc sunt admise pentru importul în Comunitate cu scutire de taxe vamale; întrucât, în așteptarea concluziei și a intrării în vigoare a acestui
jrc3924as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89086_a_89873]
-
taxe vamale; întrucât, în așteptarea concluziei și a intrării în vigoare a acestui acord, este necesară instituirea de către Comunitate a acestui sistem prin adoptarea de măsuri autonome, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 În cadrul Comunității, importul de conserve și preparate din sardine din codurile NC 1604 13 11, 1604 13 19 și 1604 20 50 originare din Maroc sunt admise în Comunitate cu scutire de taxe vamale. Articolul 2 Prezentul regulament intră în vigoare din ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților
jrc3924as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89086_a_89873]
-
linoleic și acidul arahidonic. Raportul optim recomandat ca și consum de AG omega 6/omega 3 este 2:1 sau 3:1. Aportul recomandat de acid alfa-linolenic (AG omega-3) este de 1g/zi [45]. Surse de acizi omega-3: pește (somon, sardine, dorada, cod, hering, anșoa, păstrăv), ulei de pește, semințe de in, soia, nuci. Surse de acizi omega-6: ulei de soia, rapiță, porumb, floareasoarelui. Proteinele sunt substanțe complexe alcătuite din aminoacizi, fiind necesare ca substrat de sinteză pentru dezvoltarea fătului și
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
inhibarea preluării osoase de calciu și absorbția 15 eficientă de calciu. Aceste mecanisme permit dezvoltarea optimă a scheletului fetal [45]. Necesarul de calciu este de 1000 - 1300 mg/zi, sursele alimentare fiind reprezentate de lactate și produse lactate, pește (somon, sardine), vegetale verzi și legume uscate. Suplimentarea cu vitamina D este recomandată mai ales iarna, datorită expunerii insuficiente la soare. Magneziul: s-a demonstrat că unul din beneficiile administrării de magneziu în sarcină ar fi prevenirea preeclampsiei [45+, doza zilnică recomandată
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
mondială se remarcă generali care devin un pericol pentru echilibrul dintre pozițiile supreme din domeniul politic și militar. Prăzile bogate de război și aprecierea publică transformă arta războiului într-o afacere atractivă și aducătoare de profit. Sunt create provincile Sicilia, Sardina și Corsica ce presupune trimiterea unor administratori și magistrați care scapă de controlul Romei și conduc asemeni regilor, beneficiind de bogățile locale. În 218 î.en., regele cartaginez, Hannibal, inițiază o campanie spre peninsula italică, traversând Alpii cu armata sa
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba". Balenele se mai hrănec cu diferite specii de krill ("Thysanoessa", "Meganyctiphanes") și cu bancuri de peștișori. Dieta populațiilor nord-atlantice este alcătuită din pește. Speciile preferate sunt hering ("Clupea"), scrumbie ("Scomber scombrus"), sardine ("Sardinops", "Sardinella"), capelin ("Mallotus villosus"), eglefin ("Melanogrammus aeglefinus"), cod ("Gadus morhua"), "Eleginus gracilis", "Theragra chalcogramma", "Boreogadus saida", pești din genurile "Ammodytes", "Pollachius" și "Engraulis". Specia "Pleurogrammus monopterygius" și genul "Scomberesocidae" sunt preferatele balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
are suficientă vitamina D. Cea mai bună cale de a procura vitamina D este de a face plajă zilnic 10-15 minute. Somonul și peștii grași sunt de asemenea o bună sursă de vitamina D. Grăsimile din somon, păstrăv, ton, hering, sardine, macrou și ouăle de pui pot conține lanțuri lungi omega-3 (n-3) acizi grași necesari pentru a construi membranele neuronilor. Prin urmare, alimentația bogată în pești grași din timpul sarcinii poate asigura nutriția necesară pentru buna dezvoltare a creierului și
Sarcină (graviditate) () [Corola-website/Science/315070_a_316399]
-
a sa. Pe măsură ce jurnaliștii s-au strâns ca să îl asculte, Cantona a intrat în cameră, s-a așezat și a spus, cu ton lent și căutat : „Când pescărușii îl urmăresc pe năvodar, este pentru că își închipuie că vor fi aruncate sardine în mare.” S-a speculat mult atunci că Éric Cantona va părăsi fotbalul englez după terminarea suspendării, dar Alex Ferguson l-a convins să rămână la Manchester, și Cantona se va dovedi din nou decisiv. United vânduse mai mulți jucători-cheie
Eric Cantona () [Corola-website/Science/310336_a_311665]
-
crustacee. Cele mai frecvente sunt copepodele (picior în formă de râma), care se deplasează prin mișcări sacadate determinate de “bătaia” antenelor, perpendiculare pe corp. În bazinele oceanice copepodele constituie cea mai mare concentrare de proteine alimentare datorită populațiilor lor enorme. Sardinele și heringii se hranesc aproape numai cu aceste crustacee. Unele sunt erbivore (consumă diatomee) altele sunt carnivore (larve sau copepode minuscule) și au un ritm de creștere remarcabil. Speciile de Calanus, cu dimensiuni de câțiva mm, corp oval, transformă rapid
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda", heringul) erau uneori
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
apelor din adâncime. Ratele ridicate, ale lui Humboldt, de productivitate primară și secundară, susțin cea mai mare activitate de pescuit din lume. Aproximativ 18-20% din captura de pește din lume vine de la curentul Humboldt. Speciile sunt în mare parte pelagice: sardine, hamsii și macrou. Productivitatea înaltă a lui Humboldt sprijină alte resurse importante de pescuit, precum mamiferele marine. Apa rece, bogată în nutrienți este adusă la suprafață prin ascensiunea apelor de adâncime și duce la productivitatea extraordinară a sistemului. Periodic, ascensiunea
Curentul Humboldt () [Corola-website/Science/320835_a_322164]
-
productivitatea sistemului este perturbată de El Niño. Când se întâmplă acest lucru, abundența de pești și distribuția acestora este afectată în mod semnificativ, conducând adesea la un impact social și economic. Aceste evenimente au dus la modificări succesive, de exemplu sardinele și hamsiile s-au înlocuit, reciproc și periodic, ca specie dominantă în ecosistem. Aceste schimbări ale speciilor pot avea consecințe negative pentru industria de pescuit și economiile țărilor care pescuiesc în zona curentului. Curentul Humboldt are o influență considerabilă de
Curentul Humboldt () [Corola-website/Science/320835_a_322164]
-
cei mai mari și cei mai rapizi pești teleosteeni ai oceanelor și efectuează migrații considerabile, uneori transoceanice. Peștele călător ("Istiophorus platypterus") atinge pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Sunt răpitori redutabili și se hrănesc cu sardine, macrou, chefal, pălămidă, etc., pe care le urmăresc până în zonele temperate în timpul sezonului cald. Toate istioforidele au o valoare comercială mare în toată lumea (mai ales pe piață japoneză) și au o carne foarte apreciată, consumată de obicei în stare proaspătă
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
Bucătarul i-a convocat pe vițel, pe purcelul de lapte, pe struț, pe capră, pe cerb, pe pui, pe rață, pe iepure, pe potârniche, pe curcan, pe porumbel, pe fazan, pe merluciu, pe sardină, pe cod, pe ton, pe caracatiță, pe crevete, pe calamar, și în sfârșit pe rac și pe broasca țestoasă, care au ajuns ultimii. Și când se adunaseră toți, bucătarul a explicat: - V-am adunat ca să vă întreb cu ce sos
6 SEPTEMBRIE. COMUNITATEA INTERNAȚIONALĂ (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295986_a_297315]
-
o greutate de 650 kilograme. Carnea lor are un gust apreciat asemănător cu al tonului. Peștii adulți în afara perioadei de depunere a icrelor duc o viață solitară. Ei sunt pești iuți răpitori, hrana lor fiind constituită în special din sardele (Sardina pilchardus), scrumbii (Scomber scombrus) și cefalopode (Cephalopoda). Rolul spadei n-a fost până în prezent clarificat, s-ar putea să o folosească la vânarea peștilor aflati în roiuri (bancuri), la scufundare în caz de pericol în mâl, sau le ajută la
Xiphiidae () [Corola-website/Science/317728_a_319057]
-
ulei de culoare galben-deschisă, liposolubiltermostabil, dar sensibil la lumină solară. ... b) Vitamina K1 oxid (epoxid) (2-metil-3-fitil-1,4-naftochinona-2,3-oxid sau 2-metil-3-fitil-2,3epoxi-2,3-dihidro-1,4-naftochinona). ... c) Dihidrofilochinona (2-metil-3-dihirofitil-1,4-naftochinona). ... 2) Vitamina K(2) sau farnochinona (2-metil-3-difarnesil-1,4-naftochinona). Se extrage din făină de sardine în putrefacție. Este mai puțin activă decât vitamina K(1). Cristale galbene foarte sensibile la lumină. O. - VITAMINA PP ȘI DERIVAȚII SĂI UTILIZAȚI ÎN PRINCIPAL CĂ VITAMINE. Vitamina PP, este vitamina antipelagra. Ea joacă un rol în creștere, în arderi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]