1,415 matches
-
aștepta în poartă, alergând încă după fulgii strălucitori. I se lipi de picioare, cu ochii mari, nerăbdători. - Vino, chiar dacă suntem numai noi doi, Crăciunul înseamnă sarmale și cozonac. O să facem așa cum îi place lui Mihăiță. Cozonac cu mult rahat și sarmale cât pumnul de mari, ce zici? Poate vine Petrică la colindat dacă îi mai trece gâtul... În scurt timp, mirosurile începură să dea năvală prin casă, aburind ferestrele. Frământă aluatul cu mâinile tremurătoare și deformate de artrită, împături frunzele de
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
au știut că din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină! mă duc, mămucă, mă duc unde o-nțărcat mutu' iapa, mă duc la marginea pământului, să nu mai aud de tine! dar după revelion, mai stau să crăp niște sarmale, că tare bune sarmale mai faci matale și vreau să mă îmbăt pentru ultima dată, vreau să mă fac mangă, mamă dragă, muică țară, că, dacă rămân treaz și de revelion, uit să mai plec; mai stau să-l ascult
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină! mă duc, mămucă, mă duc unde o-nțărcat mutu' iapa, mă duc la marginea pământului, să nu mai aud de tine! dar după revelion, mai stau să crăp niște sarmale, că tare bune sarmale mai faci matale și vreau să mă îmbăt pentru ultima dată, vreau să mă fac mangă, mamă dragă, muică țară, că, dacă rămân treaz și de revelion, uit să mai plec; mai stau să-l ascult pe pleșuvul ăla cum
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > HAIDE-A UĂĂĂĂĂIIII! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului moș crăciun, jur, lu’ matale, că-ți fac un masaj pe șale și-ți dau și-o oală cu sarmale, dar numai scoală-i pe români, ce tot atâta îi amâni?! împinge-i tu, că poți, tataie, să ia tâlharii la bătaie! haide-a uăăăăăiiii! nu vreau, nici cârnați, nici chișcă, nu vreau nici un tort cu frișcă, adu-mi, moșule
HAIDE-A UĂĂĂĂĂIIII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363474_a_364803]
-
nici chișcă, nu vreau nici un tort cu frișcă, adu-mi, moșule, o brișcă, cu plăsele de aramă, ca să-mi fac cu ea o samă de nu vei dori, matale, să-ți fac un masaj la șale și să nu poftești... sarmale! Referință Bibliografică: haide-a uăăăăăiiii! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
HAIDE-A UĂĂĂĂĂIIII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363474_a_364803]
-
te faci că muncești, băutura și banii s-au terminat, precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum de țigară, se declară
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
de mândria de care se umflase. Avea motivele ei. Augustin, un om domol și calculat, era mai ponderat. Au început să se pregătească de nuntă. În a treia duminică din octombrie, când curcanii erau dolofani, vinul se limpezise, varza pentru sarmale se făcuse, iar porcul și tăurașul erau numai buni să le fie pusă cravata roșie la gât, au făcut nuntă, cum rar s-a văzut la noi în sat. Lume multă, muzică aleasă; daruri peste daruri... cum se duc după
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
de durata a trei zile. Arta populară și cultura României expuse cu stil la Washington D.C. Ca de fiecare dată, româncele din comunitate au preparat bucate tradiționale după rețete transmise din generație în generație. Din meniu nu au lipsit mititeii, sarmalele, ciorbele, prăjiturile, kurtos colacs, plăcinte și mule alte bunătăți tradiționale. S-au servit vinuri de Jidvei, Cotnari și Recaș, must, bere Timișoreana și Ciuc, dar și diferite sortimente de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
bor � �canelor cu bureți de fag care stăteau așezați precum peștii, iar din când în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de ceapă, ce le da o dulceață anume, ale pastramei nesărate, ciorbei de burtă și tuslamalei numai din mura stomacului de junincă. Deseori la comandă puteai degusta specificul domnișan: bulzul ciobănesc cu mămăliguță pripită și brânză
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
ești ruptă de foame!” Două săptămâni i-a făcut mama numai supică, grătărel de pui. Nu știa ce să-i mai facă, s-o vadă iar cum era înainte de a pleca din țară. „Mamă, te rog să-mi faci niște sarmale, din alea cum știi numai matale să-mi faci!” Sigur că i-a făcut. A mai făcut și o ciorbă de perișoare. Avea Mădălina o poftă de mâncare de parcă nu mai mâncase de când a plecat din țară. Și-a revenit
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
repede puteți) Stimată doamnă EVITA Mult iubită și priVITĂ De noroc fiind loVITĂ Ai noștri nu vă eVITĂ Și la cină vă inVITĂ Dacă ora-i potriVITĂ Și ocazia-i iVITĂ Masa poate fi serVITĂ Oferim ciorbă de VITĂ Și sarmale-n foi de VIȚĂ Iar la felul trei alVIȚĂ Vin, bere și șliboVIȚĂ Și orchestra lui IoVIȚĂ Pe-o vreme cu lapoVIȚĂ... (C)RIME Motto: „Si metrum non habet, non est poema” (recitați poezia în șoaptă cât de repede puteți
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
pentru puștile partizanilor și bagheta lui Voicu, pentru țepele lui Vlad și șevaletul lui Tăttărăscu, pentru Valea Prahovei, Tisa și Valea Cernei, pentru bucuria nevestelor și a copiilor când bărbații și tații lor se întorceau vii de la război și pentru sarmale, mititei și „poale-n brâu”, pentru Vasile Lupu, Vasile Lucaciu, Vasile Voiculescu, Vasile Conta și Vasile Șeicaru, pentru duba bătută pe ulițele satului, pentru „La mulți ani!” și „An nou fericit!”, pentru porcul ce se taie de Ignat, pentru toate
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi’n’c-așa-i de sărbători, Cu antreuri, cârnăciori, Măslinuțe gogonate, Șunci, bânzeturi asortate, Și sarmale, Bestiale, Și friptane, Barosane, Iar apoi, ce nebunie! Cum să uit eu de piftie!? Fără milă, fără silă, N-am lăsat nici de prăsilă, După toate, cum vă spui, Nici o aripă de pui, De-am ajuns, așa-ntr-un hal
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
Mama lor, azi, de șirete!Râgâind a usturoiși a doage de butoi,E un drum atât de lung,Nu e chip să mai ajung!Fi’n’c-așa-i de sărbători,Cu antreuri, cârnăciori,Măslinuțe gogonate,Șunci, bânzeturi asortate,Și sarmale,Bestiale,Și friptane,Barosane,Iar apoi, ce nebunie!Cum să uit eu de piftie!? Fără milă, fără silă,... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,Colegi în anul ultim de liceu,Când, dintre toți
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
mai ales, mâncarea din regiunea ei? Discutase, mai demult, în Algeria, cu Maria despre lucrul acesta iar ea s-a grăbit să-i gătească ceva din carne tocată și orez despre care i-a explicat mai apoi că se numește “sarmale” dar că nu e tocmai ca “la ea acasă” unde găsea toate ingredientele, mai ales varză galbenă și moale, nu cum se vinde în piațăla ei! Ce-i venise atunci să o mintă cum că el ar mânca orice doar
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
o zi, când am venit de la școală, mama mă aștepta pe hol, făcuse mâncare, pentru prima dată de când ne mutasem. Ai facut mâncare? Ce bine miroase! Da, hai să-ți pună mama, ți-o fi foame! Îmi este. Îmi pune sarmale. Da! Sunt cu carne de lebădă. ─ Lebădă? întreb și mintea îmi fuge la o sărmană lebădă albă. Ea nu mânca. Se uita la mine. Încep să mănânc. Erau foarte bune, mă intriga însă culoarea albă a cărnii de lebădă. Erau
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
Da! Sunt cu carne de lebădă. ─ Lebădă? întreb și mintea îmi fuge la o sărmană lebădă albă. Ea nu mânca. Se uita la mine. Încep să mănânc. Erau foarte bune, mă intriga însă culoarea albă a cărnii de lebădă. Erau sarmale în alb. De unde ai avut lebădă? Am făcut rost de undeva. A costat mult? Deci îți plac. Nu, mamă, știi din ce sunt? Din ce? mă opresc din mâncat. Eram curioasă. Da, mamă, din urdă. Atunci de ce ai zis că
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
cunoscut concern de produse petroliere, din care nea Mitică a învățat cât de important este să știi să-ți folosești voința pentru a-ți atinge scopul în viață. Paul Getty, renumitul magnat al petrolului era prieten cu Nițescu și adora sarmalele preparate de doamna Florica, soția acestuia; uneori venea în vizită la familia Nițescu pentru a le savura împreună, în tihnă, la masă. Cu prilejul unei astfel de vizite, Getty i-a dezvăluit gazdei cum a ajuns să renunțe la fumat
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
despre mine că sunt patrioata pentru că mă ghidez după roșu, galben și albastru. Susțin acest lucru în ideea că imnul mă fascinează, istoria noastră glorioasă mă fascinează și deasemenea obiceiurile noastre mă includ în povestea de mult uitată. Îmi plac sarmalele noastre unicate, îmi place mămăliguța cu tochitură și îmi place cum se distrează românul... cum nimeni altul nu o mai face. Suntem sute, mii care chiar putem schimba această concepție greșită. Nu trebuie să ne punem capul la contribuție, deoarece
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
de persoane care s-au delectat privind dansuri românești din toate zonele țării, demonstrații de gimnastică și degustare de mâncare tradițională românească. În fiecare zi mă întâlnesc cu studenți și profesori, în campus, care îmi amintesc cât de bune sunt sarmalele românești! Mara Circiu: Programul divers al „Year of România” include conferințe, prelegeri, spectacole, precum și numeroase accente legate de minoritățile existente în România. Care au fost criteriile de selecție în elaborarea programului? Darina Lepădatu: Înprimul rând, trebuie să mărturisesc că alcătuirea
ANUL ROMANIEI LA KENNESAW STATE UNIVERSITY de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349592_a_350921]
-
Dumnezeu în viața omului modern s-a împachetat în simboluri seci și reci, ori datini mai vechi și mai de pântec : bradul de Crăciun, steluțele multicolore, moșii de porțelan, de vată, de pluș, de ciocolată, săniuța, renii, iepurașii, nucile, colacii, sarmalele, cozonacii, surprize sub pomul de iarnă... Ați văzut desigur cum s-au împodobit piețele publice ale marilor orașe europene, ați sesizat cât de multicolore și sclipitoare-atrăgătoare sunt luminițele ghirlandelor din preajma marilor centre comerciale, cât de încărcate sunt magazinele cu cadouri
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
care localnicii câștigau bani frumoși. Ne-am întors la casa miresei unde începuseră să se adune nuntașii. Noi am fost invitați la masă împreună cu domnișoarele de onoare. S-a servit un meniu deosebit cu antreuri, fripturi de pasăre și porc, sarmale, deserturi variate și băutură la discreție. În afară de vinul și țuica care s-a servit la masă, o bună parte din nuntași se ridicau repetat de la masă pentru a gusta băutura din cele două butoaie din curte. La masă am avut
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
să o fac. El îi oferi gropita dreapta cu generozitate: - Poate, poate... Acestea fură ultimele cuvinte pe care reușiră să le mai schimbe înainte de catastrofalul fel principal, o farfurie plină ochi cu o mămăligă pleoștita peste care fuseseră aruncate trei sarmale înecate-n varză tocata. Andrada simți că-i dădeau lacrimile. Nu-l văzu pe Tudor decât atunci când acesta deja o apucase de un umăr: - Noi plecăm, copiii sunt obosiți! Fericiții! Ar fi plecat și ea, dar îi era jenă de
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
Acol', spinare-ncovoiată, / Un rob plătit să-și ducă ziua / În umilințe îngânată. // Ai mei mă rog să mă primească / Ca fiul cel rătăcitor, / Mă seacă dorul de-a mea casă, / Mă chem mirosuri de mohor. // M-aștepte mama cu sarmale / Și tata c-un ulcior de vin, / Mă ierte că n-am fost în stare / Să fac averi printre străini. // Mi-s om de sat și oi rămâne / Cea slugă la al meu pământ, / Că el mi-o da cea
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
participanții la aceste frumoase evenimente au fost artiștii noștri plastici: Diana Toma și Lucian Brener. Ambele festivaluri au fost însoțite de tradiționalul picnic din care nu au lipsit delicioasele mâncăruri românești pregătite cu dragoste și îndemânare de gospodinele noastre. Mititei, sarmale, frigărui, langoși, amandine și plăcinte, stropite din plin cu vin și voie-buna au deschis apetitul și pofta de voie bună pentru toți cei prezenți. Gazde și invitați, toți participanții la aceste frumoase evenimente au avut bucuria de a fi spectatorii
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]