3,304 matches
-
este de o mărime variabilă, creând premisele de bază ale astrofizicii moderne. Mai putem semnala existența unor personalități, adevăratele „vârfuri de talie universală" apărute dintre minoritățile din România, în toate domeniile. Un exemplu de prim rang: prof. Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat „părintele navigației spațiale" și, de asemenea, profesorul lui Werner von Braun, șeful programului rachetelor americane "Saturn". O altă idee propagată destul de puternic în societatea românească de astăzi este că, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
lor în ritul ortodox (bizantin). Autorul arată etapele cuceririi Transilvaniei de către unguri arătând că prezența românilor în Transilvania a fost în mod continuu constantă, iar ponderea lor numerică - în comparație cu celelalte etnii - a fost neîntrerupt recunoscută. După ce se amintește de așezarea sașilor în Transilvania (secolul XII), autorul prezintă și situația religioasă a românilor din această zonă și lupta dusă de aceștia în vederea păstrării ortodoxiei în fața prozelitismului catolic, calvin și greco-catolic. Toți aceștia urmăreau să-i rupă pe românii ortodocși din Transilvania de
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
redactorilor și ziariștilor români din această zonă. Autorul prezintă și situația publicațiilor în timpul perioadei comuniste și după decembrie 1989. Menuț Maximinian prezintă și istoria interferențelor etno-culturale româno-maghiare și evoluția acestora, arătând că românii și maghiarii din această zonă conviețuind cu sașii au preluat de la aceștia unele obiceiuri, practici familiale, tehnici privind gospodăria agricolă etc. Autorul vorbește și despre obsesia segregaționismului în mentalitatea maghiară care are ca punct de plecare situația dintre anii 1952-1968 când în zonă a existat Regiunea Autonomă Maghiară
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
nu-l Vor uita pe Sfântul Verde? Nu aveți spaimă de vestea Celui care vine, vine Pentru țara ce nu este-a Voastră, scrofi(!) fără rușine...? N-am nimic cu unguretul N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
Mult mai târziu, după evenimentele din decembrie 1989, care au început la Timișoara, când l-am vizitat, pentru prima dată, cu ocazia explicată mai sus, am început să studiez istoria orașului, numit de germani Temeschwar, dar, neuitând, de soarta deportaților sași din Banat din perioada regimului criminal comunist. Despre drama lor aflasem prin anii `50, din secolul trecut, ascultând cu părinții Radio Europa Liberă și Vocea Americii, la radioul nostru...marca Siemens (sic!). Când am venit a doua oară la Timișoara
TIMIŞOARA, ORAŞUL MULTICULTURAL ŞI LIANTUL CONVIEŢUIRII PAŞNICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349406_a_350735]
-
care mulțumeam și pretențiile soacrei care, deîndată, începuse să pună piciorul în prag. Cum nu am înțeles atunci cuvintele ei care nu sugerau ci impuneau să NE fie bine? O fi fost bine pentru vietatea zămislită din ea dar eu, sas de meserie ca Johanes, aveam alte noțiuni despre bine, gospodărire și economii. Și așa, unul după altul, tabieturile mele s-au dus. Nu tu aperitivul cu colegii, așa după ziua de muncă petrecută împreună. Nu tu întâlnirea de la cafenea cu
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
pe care, nici în ziua de azi, postdecembriștii noștri „democrați” nu au declarat-o zi națională. Adevărata noastră ZI NAȚIONALĂ! Cu ai noștri, la vârf de țară, virusați pe capete, m-am lămurit! Voi merge pe mâna unui alt neamț, sas, născut în România. Deci, român! Există o șansă, e drept nu mare, de a o rupe cu Sistemul Cripto-Mafiot, continuator al comunismului de șandrama! Măcar să ieșim din mocirla băsesciano-pontistă (fesenist-comunistă)! O finală corectă ar fi, fără îndoială, Johannis - Tăriceanu. Sunt
TABLETA DE WEEKEND (86): VREMEA NEMERNICILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349812_a_351141]
-
Germania și România, implicit între Ardeal și Bavaria și întreține excelente legături cu Consulatul General Român din Munchen. În Galeria RaduArt organizează mai multe expoziții personale și de grup, se angajează în intensificarea conexiunilor și în descoperirea similitudinilor între comunitatea sașilor, a ungurilor, șvabilor și bineînțeles a românilor din Transilvania, organizând deja o serie de expoziții cu o tematică corespunzătoare, incluse în poiectul artistic „Kunstler aus Siebenburgen”. Ținând seamă de sistematica prezență a artistului, după 1990, pe scena românească a artelor
RADU-ANTON MAIER – LUMI VIZIONARE ÎN METAMORFOZE CROMATICE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365942_a_367271]
-
au adunat disperați în ședința foto a plaselor monofilament, combinatele în schele nu mai otrăvesc nici văzduhul, printre nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
a fost mereu izbit de mizeria și ignoranta românilor: „Acești bieți supuși români, care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Transilvaniei, sunt atât de chinuiți și încărcați de nedreptăți de oricine, fie ei unguri sau sași, că soarta lor într-adevăr, dacă o cercetezi, este cu adevărat de plâns (...). Nu mă mir că pământurile lor sunt rău lucrate, căci doar cum ar putea fi altfel când omul de la o zi la alta nu e sigur de
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
pune umărul acolo unde este nevoie. Și despre “Hasso Plattner - cel mai bogat român din lume” are un cuvânt de spus, ca orice bun jurnalist, Mariana Cristescu. Autoarea îl evocă în cuvinte emoționante pe “Organistul Helmut Plattner - cel mai drag sas din lume, dragul meu maestru...”: “Pe Helmut Plattner - înăltuț și subțirel, ușor adus de umeri, învățai să-l bagi în seamă cu adevărat abia atunci când, așezat timid pe banca orgii, se metamorfoza, părând să îndese, cu degetele lungi și neverosimil
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
și până în clipa de față, atât de bogata societate românească în omenie și frică de Dumnezeu, a cunoscut seria neagră a unor epurări/încercări (planificata decimare a intelectualității interbelice și a gospodarilor satelor în perioada teroarei bolșevice, expatrierea evreilor și sașilor, fuga în Occident a românilor sătui până peste cap de „raiul” comunist, uriașul exod postdecembrist), toate aceste hăuri de inteligență și moralitate fiind la repezeală umplute cu lichelism și bădărănie. A nu se uita că este nevoie cam de trei
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
ultima mineriadă) și care s-a declarat “învins de sistem” (Emil Constantinescu) și a unui bembeluc bețiv, curvar și hoț (Traian Băsescu). Culmea încă: primul și ultimul - de câte două ori și toți trei evrei! În 2014 am ales un sas, care deja a cam “călcat în străchini” - a se vedea Legea 217/2015 (antilegionară) și decretul prin care se instituie “ziua limbii maghiare”. Se pare că, într-adevăr, suntem un popor care nu se poate conduce singur! 28. În politica
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
tare mult, era obișnuit cu traiul la țară, acolo unde până atun- ci avusese libertate deplină, la oraș se plic¬tisea grozav. Ai mei îl luau cu ei peste tot - în Treboilea, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei, Față, Capu’ Dealului, Dealu’ Sasului, la sapă, la polog - adică la strâns fânul -, la lemne, evident, însoțiți fiind și de Bălan cu care el se împrietenise rapid. Ei bine, oricât l-ar fi chinu- it Sebastian pe Bălan - îl călărea, îl trăgea de coadă, îi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
rămășițele pădurilor de altădată, adică pe acolo pe unde și-au purtat pașii frumoasa Tarnița, copila plină de har a vrednicului domn Comanus, neastâmpărații Leura și Urmănaș, Goanța, fiica din urmă a lui Cremene Împărat, frații Garunda, Lapeșu și Nemoras, sasul fugar din Wermesch, oierul turc Šűban și toți cei cărora imaginația prozatorului le-a dat viață. Cu excepția celei din urmă - Poveste cu boieri și răzeși, care are la bază un sâmbure de adevăr, toate celelalte sunt pură ficțiune, vădind harul
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
pilla în cușitica de est. În turcice p > b: bürče, mong. bürge „purice“. Numele lăcustei e legat tot de a sări: rus. sarančá, bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în țig. (cf. și alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
paturi și o masă erau înghesuite în acea încăpere ce ținea loc de dormitor, bucătărie și baie. Nimic altceva. Doar un telefon, pe care l-au primit de la un neamț ce a trecut pe-acolo în căutarea unei familii de sași și care, văzând copiii jucându-se de-a hoții și vardiștii, l-a oferit primului venit la interogatoriu, drept răsplată pentru informațiile primite. - Aduceți apă repede! aud un glas de femeie bătrână. Mergeți, Doamnă, și aduceți repede apă! Să sune
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
ca să te ajute și Dumnezeu. Nu aș spune că de atunci trăiesc ca să muncesc. Munca și răspunderea pentru ceea ce făceam mi-a fost implementată încă din fașă de către mama. Și-mi place să muncesc. Neputând să-mi dărâm casa, ca sas-ul când nu are ce face, scriu și-mi umplu timpul. Nenorocul Dumneavoastră dacă astfel vă plictisesc. Dacă mă citiți! Urăsc scrierea la dictare. O consider drept impunerea unor idei străine de firea proprie. Și totuși dese ori muza dictează
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352356_a_353685]
-
General la Asociația AUSTRO-ROMÂNĂ Program: Moderatori Simona Tudor și Mihai Nae, (Regia Ioan Godja) Fanfara ”Gabriel Chaborschi” Râmnicu Vâlcea, Formația de jocuri tradiționale Frata - jud. Cluj, Asociația Muzeala și Etnografica „Poartă de sub Feleac’’ - jud. Cluj, Grupul de dansatori de la Asociația Sașilor din Transilvania-Viena, Asociația culturală maghiară din Viena (dans folcloric), Cornel Udrea, scriitor, umorist și om de radio, Virgiliu Jireghie, lector univ. dr., artist și fotograf , Ingrid Merschl (muzică clasică); Mara Mihalca, Traian Balcău, Aurel Gîță, Alexandru Popescu, Mihai Trif, Vasile
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
a dăruit 19 picturi, lucrări din expo z iția proprie (un gest extraordinar) cadou pentru cei premiați de către organi z atori. Seară, ca și cea precedentă a fost minunată, întreaga poenita din fața porții maramureșene a fost încinsă o hora de către sași, maghiari, austrieci, sârbi și români, o dovadă că toți suntem europeni și putem trăi în pace și armonie. Iar mai târziu în prezența prietenilor din Viena ne-am veselit și am discutat de toate și orice. Durerea mare însă trebuia
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
pe lângă Avram Iancu au participat și alți fruntași transilvăneni. Atunci și-a dat seama Iancu că politica pașoptiștilor români e greșită, pentru că se baza doar pe susținerea austriecilor, în loc să se sprijine pe simpatia întregii Europe, așa cum au reușit să facă sașii ardeleni. Muntenii au cerut bani de la transilvăneni, pentru a publica în marile capitale europene memorii care să popularizeze cauza românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
până spre Ungvár, plus Bucovina. Deținerea unei astfel de hărți a ajuns să fie sancționată cu multe luni de pușcărie. Nici publicarea vechilor granițe ale Transilvaniei, pe hărțile noi ce reprezentau Austro-Ungaria, nu mai era admisă de Budapesta, spre necazul sașilor ardeleni. Cu prilejul Războiului de Independență (1877-1878) pe care România îl ducea, alături de Rusia, împotriva Turciei, s-au înregistrat violențe împotriva românilor din Oradea, caracteristică fiind spargerea geamurilor acestora cu bolovani. Motivul: respectivii nu s-au raliat susținerii turcilor de către
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]