126,475 matches
-
o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
nr. 2063 din 24 august 2016. I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30: - Toadere, vez’ bă, că iară te caută copiii ăia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
acolo era trecut ... Citește mai mult I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30:- Toadere, vez’ bă, că iară te caută copiii ăia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris.- Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și a început să-și strângă hârtiile de pe birou, după
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
țării, eram 120 de studenți în anul I, 90 la „Chimie pură” și 30 la ... XXVIII. , de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. MARIAN PĂTRAȘCU - Curriculum vitae/Profil de autor - I. Locul și data nașterii: Satul Greblești, comuna Câineni, județul Vâlcea, 01 ianuarie 1953; II. Domiciliul actual: Râmnicu Vâlcea, str. Independenței, bl. 11, sc. A, ap. 14, tel. 0350429361, 0766226074, e-mail patrascu 53@gmail.com III. Studii și perfecționări: ¤ 1968-1972: Liceul „Nicolae Bălcescu” Râmnicu Vâlcea, actualul
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
din Institutul Politehnic Iași, Secția „Chimie” - specializarea „Chimia fizică a macromoleculelor” (anul V); ¤ 1983: Curs de perfecționare - „Instruirea responsabililor cu activitatea de perfecționare profesională a ... Citește mai mult MARIAN PĂTRAȘCU- Curriculum vitae/Profil de autor -I. Locul și data nașterii:Satul Greblești, comuna Câineni, județul Vâlcea, 01 ianuarie 1953;II. Domiciliul actual:Râmnicu Vâlcea, str. Independenței, bl. 11, sc. A, ap. 14, tel. 0350429361, 0766226074, e-mail patrascu 53@gmail.comIII. Studii și perfecționări:¤ 1968-1972: Liceul „Nicolae Bălcescu” Râmnicu Vâlcea, actualul Colegiu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a porumbului, pentru ameliorarea raselor de animale și înmulțirea acestora, precum și pentru păstrarea tradițiilor și a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate aflate în stăpânirea lor. Constituite în acest fel și supuse puternicei presiuni a domniei pentru a face față și a asigura îndeplinirea marilor sarcini economico fiscale și administrative, familiile boierești din Oltenia și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
unghii; și pentru care fusese iertat, domnitorul hotărăște: Voi să te fac să te înveți. Ia-l, căpitane de dorobanți, și-l du la vistierie și să cauți un car să-l pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
vieții publice a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor au ridicat biserici noi, unele chiar de zid. În concluzie, în Epoca Brâncoveanu boierimea din Oltenia își constituie o nouă structură și dobândește o altă calitate care îi permite să depășească momentele dificile din secolul al XVIII
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
facem noi cu știința Dacă ne-a lăsat putința? Cu ce scuze să venim, Repede să le-mblânzim? Poate, doar cu arme-ascunse Ce vor merge ca și unse, Iar surpriza asta mare O să aibă căutare! Se va duce vestea-n sat: - Bătrânii nu s-au lăsat, Fetele ni le-au furat, Dau buluc la măritat! - Alelei, veniți, flăcăi, Nu mai stați drept popândăi! Ci veniți cu mic, cu mare, Luați-vă conturi bancare, Bărci la vile și merțane, De puteți, aeroplane
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456262093.html [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
scris suficient despre anumite persoane pe care le-am amintit doar. Cumva îmi însușesc aceste atenționări care erau necesare. Domnul primar al comunei Gheorghe BERARU mi-a amintit că am scris prea puțin despre moș Lixandru, acel veșnic cioban al satului Petia, care ca nimeni altul știa secretul stânei și ciobănitului din sat. Dar cine era acest moș Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj de legendă
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
îmi însușesc aceste atenționări care erau necesare. Domnul primar al comunei Gheorghe BERARU mi-a amintit că am scris prea puțin despre moș Lixandru, acel veșnic cioban al satului Petia, care ca nimeni altul știa secretul stânei și ciobănitului din sat. Dar cine era acest moș Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj de legendă. Era tatăl unchiului meu Nicolae TĂNASĂ, care era căsătorit cu una din
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
Lixandru? Cu toate că din film reiese descrierea sumară a domnului primar, eu voi încerca să vă spun mai multe despre acest personaj de legendă. Era tatăl unchiului meu Nicolae TĂNASĂ, care era căsătorit cu una din surorile tatălui meu, supranumit în sat Colorado, respectiv mătușa Chița, cea care dăduse lumii cinci copii, patru fete și un băiat. Aceștia fiind; Lucreția, Leonora, Mihai, Anica și Saveta. Mihai vărul meu primar, fiind cel mai apropiat ca vârstă de mine, eram foarte apropiați. Din acest
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
un fel de băț cu ceva tăios la un capăt cu care trebuia să tai ciulinii și scaieții de pe imașul unde pășteau oile. Era pentru dumnealui o regulă. Dar moș Lixandru avea un obicei care aducea mari beneficii țăranilor din sat. Cum începea seceratul grâului era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna prin apropiere aveau ocazia să ofere oilor din turmă mese diversificate, însă mulți condiționau ca respectivul cioban să târlească cu turma sa respectiva
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult frumos! E o așezare ctitorită pasămite pe strămoșești temelii, de vreme ce aici folclorul se simte că are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are prin
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea sa realizează că
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
de declarare a comorii și a bijuteriilor. Bineînțeles că se loviră de un șir întreg de probleme și formalități. Între timp iarna se apropia, iar Elenei îi venea sorocul să nască. Sărmanul Pătru a parcurs de nenumărate ori drumul din sat la reședința de județ și înapoi. Uneori, cum clarifica un aspect în locul lui apăreau cinci neclarități! În cele din urmă îl luară în primire doi domni experți în finanțe și după ce lămuriră și finalizară actele, îl plasară la alți experți
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
Urmă o toamnă frumoasă și lungă în care se lucră cu spor și aproape de începutul iernii complexul turistic era gata amenajat. Deși încă nu era dat în folosință, fiindcă pe timpul iernii trebuia dotat cu mobilierul adecvat, totuși, Valdescu invită întreg satul, alături de constructori, să petreacă Revelionul la cetate. De sărbătorile de iarnă întreaga comunitate renăscu, fiindcă drumul principal împreună cu ulicioarele erau asfaltate, dar mai ales că fiecare casă era inundată de lumină artificială! Electrificarea localității atrase după sine emanciparea sătenilor. Acum
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
timp, această lume a cuvintelor este creatoare de alese frumuseți. În partea a doua a volumului, lumea “țării cu dor”, în care autoarea, prezentând oamenii și locurile natale, familia și climatul în care a trăit bucuriile simple ale copilăriei în satul bunicii, Săliștea din Mărginimea Sibiului, crează pagini de antologie. E lesne de înțeles de ce nu m-am putut dezlipi de acele pagini și le-am citit, revenind de mai multe ori cu plăcerea pe care o ai când ți-e
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
-nfruptai. Iar noi ne defineam, creșteam, cu suflete pline. Iubitoare." Înțelepciunea sătenilor autoarei este subliniată și de rândurile în care redă câteva vorbe bine cumpănite ale nonagenarului Nicolae Stan Petruțiu, așezate într-o carte cu titlu foarte grăitor: "Amintiri din satul cu dor". Este o carte în care "face o radiografie sufletească a românului...vorbește despre memoria colectivă, despre ce suntem și ce reprezentăm împreună", e o carte "ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură... o carte ce-ți ajunge
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
care "face o radiografie sufletească a românului...vorbește despre memoria colectivă, despre ce suntem și ce reprezentăm împreună", e o carte "ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură... o carte ce-ți ajunge la suflet." Implicarea autoarei în viața satului este totală și acum când trăiește la mii de kilometri distanță. O dovedește și prin fiul ei, Alexandru, plecat la vârsta de cinci ani, dar care a rezonat grozav la revederea acestor locuri. "Legătura lui cu țara nu venea atât
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
Număr impar..., nume de sfânt ... ECOUL ... întinde palma să-ți revăd linia vieții trecând cu roți de moarte peste dragostea mea apropie-te..., nu-ți fie teamă de vei găsi în locul meu ecoul ... RONDEL MIORITIC Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă, La stâna lor ciobanii țin stelele sub pleoapă Când ugerul luminii e gol pe jumătate Și totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
pe mine ca o apă, La stâna lor ciobanii țin stelele sub pleoapă Când ugerul luminii e gol pe jumătate Și totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă Pădurile nebune se-ntorc la mine toate Și-n fiecare piatră singurătatea crapă Iar visele trecute în vară-s încrustate. Când printre nori apatici deschisă-i câte-o trapă Se gudură-nserarea
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]