2,615 matches
-
ceea ce nu sunt cu parfumul iritant al reușitei/rușinii cu desenul tău perfect, ascuns într-un buzunar de absență. ești un paradis, luo na, pe care lupii l-au devorat peste care luna a apucat să strălucească unde s-au savurat cine copioase, de către cuceritori ești un paradis peste care eu am vărsat cerneală luo na nouă în primul loc: trebuie să te împopoțonezi, să îți legi cu fundițe colorate fiecare deget de la picioare, fiecare deget de la mână, gleznele, urechile, nasul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe vremuri, o mie de tertipuri Ca să apar în lume sub diferite chipuri; Am învățat pe oameni cum să trăiască bine, Am zis: "Lăsați să vină femeile la mine!" Am instigat savanții să caute-adevărul Și-am îndemnat pe Eva să savureze mărul... De-atunci există-n lume atâtea lucruri bune Violuri, adultere, bătăi, înșelăciune, Otrava, dinamita, kalașnikovul, tunul, De-atunci există-n lume alcoolul și tutunul; Păcatele-n tot locul și-au înmulțit răsadul, Cei mici mă trag de coadă; cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
seama, nu faci parte din casandre. E drept, eu nu mă amestec în discuții care ar putea degenera în clevetiri. Uneori, fără voia mea, am fost atrasă în cercul celor care jubilează când găsesc un subiect spumos pentru a fi savurat. Nu fabric și nu colportez știri de acest gen. Și eu vreau să mă țin departe de bisericuțe, dar uite că sunt pusă uneori chiar la mijloc. În afară de tine, Vali, de Ema și de Gina, nu am alte prietene. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și nimicurile lumii... 3 E ra o seară superbă de mai. Primăvară deplină. Pretutindeni un verde viu, neprihănit împodobea pomii și parcurile. Prunii, merii, caișii își etalau fără rezerve splendorile buchetate în florile de mătase alb-roz, strălucitoare, sidefii. Oamenii le savurau cu setea celor veniți din deșertul iernii. Erau atât de apetisante, încât le-ar fi putut pune în prăjituri, în cozonaci... În dimineața ce urma, Simona se aștepta să i se facă externarea. Erau semne evidente că boala ei fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
lumi bune din urbe. Gina, de cum primise telefonul, se așeză la geam cu gândul să-și vadă colega venind. Ardea de nerăbdare să afle vestea cea mare pe care Ema, cu bună știință, o ținuse în suspens, pentru a o savura împreună. Timpul trecea anevoie. De câteva ori avu impresia că o femeie care intrase pe aleia dintre blocuri ar fi Ema, dar se înșelase. După un timp, care i se păru Ginei deosebit de lung, soneria curmă așteptarea. Îi deschise larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
metri). Este o binecuvântare pentru cei care vor să scurteze drumul spre casă. Nu-și mai rup tocurile În pietroaie și nu mai adună tot noroiul atunci când plouă. Am urcat aceste trepte cu pas domol, fără grabă, admirând natura și savurând aerul proaspăt ( după ploaia din timpul nopții). Mai sus de Casa de Cultură se află o florărie. Am traversat strada și am cumpărat câteva garoafe. În fața Casei de Cultură se aflau doar șase-șapte persoane. „Trebuie să fie Înăuntru”. Și totuși
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sufletesc și multe Îngenuncheri, mai ales atunci când te lovești cu fundul de pământ, de vezi numai gri și negru În jurul tău Parfumul ploii După o ploaie scurtă și caldă de vară, parcul, rămas singur, Își asculta parcă, propriul puls și savura prin toți porii frunzelor parfumul rafinat, ozonat, lăsat În urmă de ploaia fugară... Nu știu ce mână nevăzută, Încărcată cu brățările unui timp plin de magie, Înviorată și plină de prospețime, Îmi făcea semne discrete: „ Vino!” parfumul care plutește În atmosferă a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
povestind...am ajuns acasă. Hai, intră! Abia aștept să bem Împreună o cafea, ca-n vremurile frumoase, când timpul ne arăta aripile mari și ne ademenea spre zboruri necunoscute. Hai să ne grăbim! Vreau să avem timp suficient pentru a savura În tihnă și câte o felie de chec, pe care l-am făcut aseară. Parcă intuiam că voi avea un oaspete drag! Intră! Sunt singură, deocamdată... (Septembrie, 2001) Scrisori ( M.Borger) Pasul Înapoi... Așa Încep toate legăturile, comunicările... timide la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sticlă de coca-cola, ½ litru, aveam pregătită cafeaua. Sunt fumătoare, nu Înrăită, și aveam la mine un pachet de Winston super slims, albastru. Țăgări „păioase”, le spuneam eu. L-am rugat pe prietenul meu să stea de „șase” pentru a putea savura În voie câteva fumuri. După această masă frugară, și plimbările pe aleile cu trandafiri, prietenul meu a trebuit să plece spre casă. Iată-mă singură, la mănăstire! Un sentiment ciudat a pus stăpânire pe mine. Mă simțeam străină și stingheră
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mănăstirească. Cu pași repezi, se apropia și ziua când trebuia să mă Întorc acasă. Parcă aș fi dorit să mai rămân. „De ce-aș mai fi rămas”... cum spune Minulescu. Trandafirii Îmi cerșeau o ultimă privire. I-am admirat Îndelung, savurându-le superbele culori și parfumul divin. Șederea la bloc este, de cele mai multe ori, un adevărat supliciu, mai ales când ai ca vecini tot felul de creaturi care n-au ajuns la un grad de dezvoltare spirituală... Ce spun eu! Dacă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ei ar avea venituri astronomice. La început tocmai această capacitate de detașare de mizeria zilnică a cucerit-o, apoi auzind zi de zi aceeași poveste, văzându-i zi de zi seninătatea cu care se așează la masă, pofta cu care savura "bunătățile", fără să se întrebe cum au "aterizat" acolo începuseră să o obosească și să o întristeze. Muncea ca o sclavă afișând o fericire deplină. Nu voia să afle nimeni cât este de fraieră. În primăvară când venise acasă, îmbrăcată
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și-au jucat atât de bine rolul, dar activiștii înaintează fatal spre masa lui Dorin, acesta stă cu barba în pumni și se uită absent pe pereți. "E o priveliște de milioane", își zic bandiții de ingineri în sinea lor, savurând dinainte "impactul" activiștilor cu Dorin. Într-adevăr, cei doi se îndreaptă ață spre Dorin, se uită la el, acesta se uită la ei ca la aer, fac un rotocol în jurul planșetei și al biroului, se postează din nou în fața lui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător și ne deplasam kilometri buni pe cele trei dealuri: Buzăul, Runcul si Barbușca, trasee bogate și-n ciuperci îhribi, vinețele, gălbiori, râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert un ritual original, acela de dat fum pe gură și pe nas, după ce-l trăgeam
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
comportament necorespunzător (a apăsat cât a putut pe cuvântul acesta), că primisem destule avertismente. A crezut că mă va incendia cu știrea asta, că Îmi va da ultima lovitură, că... dar când a Întors brusc fața spre mine, pentru a savura momentul, a tresărit vizibil. Pe chipul meu era desfăcut un zâmbet larg, de mulțumire, ca și cum clipa asta aș fi așteptat-o de ani buni. Mă aflam Într-unul dintre momentele geniale ale marelui actor care aș fi putut fi. I-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dă târcoale asemeni unui coiot flămând. Ajung În sfârșit la sticla mea de vodkă, epuizat. Cu cea din urmă sforțare, Îmi torn jumătatea de pahar de tărie aromată care se mai găsea În sticlă. O sorb cu Înghițituri largi, sonore, savurând până la ultima picătură. Mă inundă din nou, pentru câteva clipe, Plăcerea. Plăcerea aceea fără de margini, trimisă parcă de o putere nevăzută, care ne cunoaște toate ascunzișurile, Întru alinarea suferinței. Stau În genunchi și mă clatin legănat ca-n adierea unui
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fie sănătos! În ochii celor doi părinți se ascunseră câteva lacrimi gata, gata de a apărea în pragul genelor, dar voind să se arate tari, găsiră că s-ar cuveni să mai audă încă odată clinchetul muzical al cupelor. Apoi, savurară rara băutură care, după gust și finețe, era tot ca o sărbătoare. - Acum, hai să vedem dacă stăpânului casei îi place ce au pregătit cele două gospodine, veni îndemnul mamei care, împreună cu Ina, așeză cu tot dichisul o sumedenie de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
viața însăși e un șir de examene, dar tinerețea le înaripa cu resursele trebuitoare. După o așteptare de câteva săptămâni, veni și clipa mult așteptată. Au făcut drumul la Iași. O zi întreagă au colindat pe străzi cunoscute și necunoscute, savurând frumusețile orașului. Spre seară s-au urcat în primul tren spre casă. Repartiția reprezenta cel mai greu obiect din bagajul lor. Aveau să lucreze amândouă la spitalul din orașul natal. După o săptămână de repaos, Ina și Olga se prezentară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
știuse să-i umple timpul cu tot felul de atracții, era ca și cum ai găsit paradisul aici, pe pământ. Marcel transformase nopțile în zile, de la lăsarea serii până la revărsarea zorilor. Au colindat împreună toate discotecile, dezlănțuindu-se în dansuri apocaliptice. Au savurat băuturi rare, care lui Marcel nu i se păreau nici noi și nici scumpe: cu ajutorul lui, Olga a reușit să învețe să fumeze, putând să arunce cu dezinvoltură, în văzduh, în cercuri concentrice, fumul parfumat al unor țigări cu etichete
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
prețuite cerealele fetiței, semințele puștiului și bomboanele cu mentă din buzunarul bătrânului. La un moment dat, doamna a găsit în geantă un sendviș și o tabletă de ciocolată. Cele cinci pliculețe cu zahăr pentru cafea din mapa secretarei au fost savurate ca o cină de Crăciun. Timpul și-l petreceau jucând tot felul de jocuri sau discutând politică, apoi aria de interese se extinse și spre educație, afaceri și dragoste. Treptat părerile fiecăruia se schimbau pe măsură ce aflau mai multe lucruri despre
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mâna stângă, ce stătea răsfirată pe podea. Acestea erau momentele care-i plăceau cel mai mult, singur în camera lui, ascuns de ceilalți, fără speranțe sau regrete, înainte de a începe ceva, orice, când totul este posibil. Se gândi să mai savureze clipele acestea, înaintea de a lua o hotărâre. Erau momente perfecte, iar el se simțea împlinit în nenorocirea sa și probabil că dacă ar gusta-o ar fi dulce, ca și prăjitura din fața lui. Se așeză mai comod pe podea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de necunoscut, mai puternică fiind dorința ei de a se desprinde de locurile unde se simțea, de parcă s-ar fi aflat într-o zonă cu nisipuri mișcătoare. * Odată ajunsă la Predeal, Olga își găsi o cameră într-o vilă confortabilă, savură frumusețea unei ierni autentice și se bucură copilărește de peisajul de basm. Se străduia să uite cu desăvârșire, să se elibereze de toate bagajele care îi tiranizau conștiința. Venise să se relaxeze, nu pentru a relua toată povestea de la primele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Și cu un caimac gros, o minune! N-am treabă, ca alții, cu cafeaua. Pot să beau o bărdacă întreagă, iar după aceea să dorm ca un prunc. Ca un prunc care sforăie, desigur. M-am dus pe balcon să savurez în liniște și în răcoarea revigorantă a zorilor cafeaua, acompaniat de alte două țigări. Mă uitam de sus, vizavi, în piață, la țăranii și precupeții care-și descărcau legumele, fructele sau alte genuri de produse din mașinile hârbuite. Începusem să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
la două mii de kilometri încercam să dețin controlul asupra celor de acasă. Munceam, trăiam departe, dar gândurile erau acasă și nu reușeam să simt viața acolo unde eram și la timpul prezent. Gândurile mele nu mă lăsau efectiv să-mi savurez viața de moment pentru că veneau ca un torent continuu, așa cum vin viiturile și spală tot în calea lor, este greu să faci față acestui torent puternic și la un moment dat obosești și te îmbolnăvești, apare acel stres oxidativ care
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mănuși plesnite peste obrazul fin al legii. De Îndată ce și-au ridicat fundurile de pe podele, toți ștabii galonați prezenți acolo și-au strâns efectivele și, În fruntea lor, s-au năpustit În amonte, astfel Încât atunci când Fauvé a ieșit din tunel să savureze aerul rece al dimineții, s-a trezit față În față cu o armată motorizată, condusă de oameni gata să-și spele rușinea și mahmureala. Degeaba s-a năpustit Fauvé ca un nebun spre digul de bare strălucitoare, deasupra cărora sclipeau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
simți răspîndindu-i-se În Întreg corpul o căldură plăcută și moale, asemănătoare Întrucîtva leșinului. Preț de cîteva secunde, trăi o bucurie intensă, comparabilă cu un singur lucru: bucuria răzbunării. Știa ce are de făcut, dar amînă verdictul, tocmai pentru a-și savura pe Îndelete bucuria aceea, altminteri de nedescris. Apoi Își puse problema dacă nu cumva colonelul Într adevăr mințise. Putea oricînd să-și retragă cuvintele cu o formulă de bășcălie, ceva În genul „hai, mă, că am glumit“, deși nu ar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]