397 matches
-
ai bate din palme, în fața calului au poposit o găleată cu apă și una cu ovăz. În timp ce calul a băut apă și apoi a început să ronțăie la ovăz, Toaibă a pus mâna pe țesală și l-a curățat de scaieți și de funingine. I-a scos căpăstrul și i-a spălat botul însângerat. Ei. Acum altcum stăm de vorbă. Arăți și tu a cal de soi. Stai să aduc niște rachiu să ștergem rana, că ferească Dumnezeu... Îi mai obrinti
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce-a itinerat prin lume. "Trăiesc într.o singurătate regească, Ana. Execut princiar aratul, cositul, plantatul pomilor. Vreau să pun leuștean în ciorbă, pun leuștean. Cultiv albine, beau molan rouge, am șaretă (mașina am dat-o) și o bicicletă. Sînt scaieți, sînt și purici. Îmi mai dărîmă caprele gardul livezii, dar zăpada e autentică, și ploaia, și ceața, și praful. Nu-i smog în Dorobanț. Telefon n-am, dar am factor poștal. Sînt în relații excelente cu el și cu inginerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de o nemaipomenită "vară de noiembrie". "În Franța, a gafat Brăduț, i se mai spune vara fetelor bătrîne". "Natură conservată, conservatoare", a strîmbat din nas Patrick, deranjat (purta un costum Cerruti) de les mouches, de iarba plină de melcișori, de scaieți, de cioturi, de o vulpe tehuie care i s-a părut hienă, de șoriceii de pădure, rătăciți printre crengile pentru foc, de vînt și de ne-vînt, de răcoare și de ne-răcoare. Nu se pama după decor natural. Nici Bradutz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să-i bage în seamă. În spate, huruiala devenise asurzitoare, muntele se nărui, pântecul i se făcu țăndări și măruntaiele se risipiră. Nu trebuiră să dibuiască drumul, căci prin mărăcinișuri nu exista niciun drum. Chisăliță se opri să-și smulgă scaieții agățați de pulpanele prea largi și alergă după ceilalți. — O să se facă la loc, gâfâi. Grămada asta de gunoi... câtă vreme există orașul. Sau te pomenești că mută și orașul din loc... Privi înapoi, împiedicându-se : Era frumos, cu macaraua
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1997; Japonia necunoscută, București, 1998; Sfidarea paradoxului, București, 1998; Cornetul cu scaieți, București, 1999; Istoria literaturii japoneze, I, București, 1999; Universul paradoxurilor, București, 1999; Poezia lirică japoneză. Valori estetice (în colaborare cu Cornelia Bașta), București, 2000; Să muți pe cer o stea. Ispite într-un vers, pref. Radu Cârneci, București, 2000; Introducere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
tot sterp. în lipsa plantelor binefăcătoare, o nouă vegetație pune stăpânire pe terenul lipsit de izvorul vieții. De departe privind, câmpul apare verde, frumos, plin de viață, dar apropiindu-te, te așteaptă o deziluzie! în locul pajiștei și al florilor, cresc urzici, scaieți, cucută, mărăcini, etc. Ce plastice analogii cu firea omenească ne dă natura. Acolo unde este credință în Dumnezeu, rugăciune, unde domină curățenia vieții sufletești, sănătatea și dragostea de muncă, care împreună constituie adevăratul izvor al vieții, omul este cu conștiința
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
brad, de frunze și flori de barba ursului, din vârfuri (muguri) de brad, pin sau molid, de iarbă mare, lumânărică, lumânarea Domnului, de măceșe, muguri de mesteacăn, de plămânărică, de peliniță, mătase de porumb, mătase și spice de porumb, de scaieții pământului, din flori de soc, de troscot, țușnică, vâsc de pădure (Îndeosebi de stejar), de vâsc Împușcat, din ovăz, din flori de salcâm, din ocheșele (vâzdoage), ciuboțica cucului, limba vacii, din rădăcini de nalbă, arpacaș, smochine și curmale, de boabe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 3-5 ori pe zi. Se poate face și gargară cu asemenea elixir, amestecat cu o ceașcă de apă minerală. Ceai de mușețel, 2 lingurițe la cană. Dacă În infuzie se adaugă o linguriță de unt sau de ulei de SCAIETE, mucoasele se vindecă mai repede. Din asemenea lichid se poate face și gargară, din oră În oră, până ce inflamația gâtului și faringelui dispare. Ceai de usturoi și suc de lămâie: se amestecă 2-3 căței de usturoi, cu zeama de la o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
roșu, cu talpa ursului sau umbra iepurelui. Spălători cu fiertură de urechea iepurelui fiartă cu lapte dulce, din care se și bea. Se spală zona afectată (mâini, față, piept și picoare (mai ales) cu apă adunată dimineața din foile de scaieți ori se ung cu laptele câinelui. În Moldova, cele mai folosite leacuri constau În ceaiuri de săpunariță, coada șoricelului, rostopască, ochiul boului, buruiană de cui, buruieni albe. Se beau 3 ceșcuțe pe zi, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dovleac (bostan). Eficiente sunt și spălările cu fierturi de jalbă albă sau cu suc de rostopască. Alifie cu unt sau untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste case locuiau, înghesuiți, evreii orașului: negustori, meseriași, funcționari, care lucrau în apropierea locuințelor lor. Toată săptămâna, viața era tihnită: un orășel liniștit, ca toate celelalte orășele în care nu se întâmpla mai nimic 60. Atmosfera încremenită își punea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
California), 1980, 2; Magdalena Kuțiuk, Contribuția slaviștilor români, în Elena Lința, Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 86-99; Ukrainska literaturna ențiklopedia, Kiev, 1996, 315; Tiberiu Pleter, „Individualitatea clasicilor”, în Comunicările „Hyperion”, VII, București, 1998, 202-203; Ion Dodu Bălan, Trandafirii și scaieții..., „Națiunea”, 1998, 20 mai; Sergii Lucikanin „Individualitatea clasicilor”, „Slovo i cias” (Kiev), 1998, 12; Datcu, Dicț. etnolog., II, 182-183. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude Acolo mi-am găsit Un bâzâit profund. În iarbă Refugiul favorit. Și până la amiază Pământul încropit Acolo, ca-ntr-un templu, Vibrează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca la țărmuri de ape/ Și privește cu teamă spre largul fumuriu”), revine, de exemplu, într-un poem din volumul Revers citadin (1966), replasat într-o altă articulare („Câmp la marginea orașului, uitat, părăsit/ Plin de ierburi prăfuite și de scaieți/ Numai eu te privesc, gândind la pustietatea / Care pe amândoi ne-a cuprins”), angajând o viziune mai cuprinzătoare. Revers citadin reia, de altfel, nu doar o parte din poemele de prin anii 1943-1948, ci și titlul unei culegeri pregătite pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
pentru zorii ce, roșii, se vor desface. (Ă). Semințele florilor roșii, din luptă crescute, Florile păcii, ale luminii și libertății, Le presarăm la răspântii; crescând, Înflorind să le arate drumeților Căile drepte către grădina cea mare Plivită de rănile-amare ale scaieților. (Ă). (Ben CORLACIU. - Suntem grădinarii cuvântului. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.). „Tovarășe! cu pumnul voințelor să zdrobim normele ce ieri au fost o victorie Maiul aducă pe grafic noi cifre Și ziua cu zi Și anul cu an
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că se oprește și, poate cu gîndul de a-i arăta că propriu-i curaj nu slăbise cîtuși de puțin și de a crește astfel în ochii căpitanului, se apropie și spuse, privind spre epavă: Ă Măgarul n-a vrut scaietele, prea i-a înțepat buza, ha, ha! Ă Cine-i omul lipsit de suflet care rîde în fața unei epave? Omule, omule, dacă nu te-aș ști viteaz ca focul - și la fel de necugetat ca el - aș jura că ești un laș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și sanțuri. Și astăzi se văd în mai multe locuri urme de turnuri, se recunosc și cele două porți, de est și de vest. Cercetătorul C. Moisil observa aspectul pitoresc al ruinelor cetății pe care „au crescut un fel de scaieți cu flori albastre, așa încât interiorul cetății pare acoperit cu un frumos covor albastru”. Locuitorii din împrejurimi numeau acele ruine „Cetatea”. Ei știau că prin anii 1892 - 1893 se făceau acolo câteva săpături care au dat la iveală o piatră mare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și a comparat-o cu o alta mai veche, după ce se Închisese În biroul lui. Dar Într-o zi, În amintirea ei, Felix a luat-o singur spre strada Antim și a văzut „casa leproasă” cu „curtea toată năpădită de scaieți”. Și-a amintit de seara când a venit de la Iași, „țeasta lucioasă a lui moș Costache... și vechile vorbe... „Aici nu stă nimeni!” Dar să nu uităm că avem În față o operă literară, rezultatul unui efort creator, cu punctul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide. Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieți, pelin și specii toxice, ca: alior, coroniște sau vegetație lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenușii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegetația este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajiști. Valoarea pastorală și productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o producție de 3,5-6 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3.3. Pajiștile de Poa pratensis ssp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri. Vegetația este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului. Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de bărboasă sunt cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului. Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice și luvisoluri albice. Vegetația acestui tip de pajiște derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare și toxice, precum: alior, lumânărică, scaieți, pelin, pojarniță. Valoarea pastorală și productivitatea sunt foarte slabe, cu producții de 1,5-5 t/ha MV, în funcție de intensitatea degradării, cu o capacitate de pășunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. 4. Pajiști azonale 4.1. Pajiștile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]