682 matches
-
i di caimò! semenii erau asigurarea condițiilor, ce scoți din geantă? gaz! gaz, să ne încălzim! ne relaxăm la primul circuit al sticlei, reia calculul vorbirii, aceleași subiecte, la îndemînă cel cu instalații la domiciliu, altă lume în deal, brazi, scame de ceață, niciodată nu vei simți vreun gust, niciodată nu vei vedea vreo mișcare, apa amniotică lumina, gol-goluț! halta Trotuș pămînt bun, două recolte pe an, vorbeam de ăla cu ceapa și cu morcovul, erau rezervele statului, am auzit despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-l vorbească pe om, intenția vînătorilor amerindieni și a oricăror popoare preagricole, afirmau pe baza unor frînturi de peisaj, să afirme în absența totală a lui! la întorsul vorbelor în ființă copleșește puterea grea a lumii, Mestecăniș iarba udă cu scame de nori, din angrenajele schimbării, din disciplina silvică cu nesmintită măreție feroviară, pînă la suprastructura om și orice locuire a sa, singurătățile de limbaje secundare în care încape iar adevărul firii, promovat rămîne în urmă, unde își găsește locul, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
piaiși vreolecuțîcî? opoponax Caragiale, da' ce face, maică, de ce șade? cînd era la poarta raiului, neînțeles, tunelul, ai două locuri libere și te-ai potolit tocmai acum, nu mai dai din picioare! chin pe geam, cît să strîngă fuga cu scama norului pe păduri, mănăstirea Hlincea costișa pentru ea, Iașul de sub primul viaduct compactat de locuințe sociale, arii urbane arii cervicale, al doilea viaduct agitație în compartiment, gara Nicolina gențile, cere ajutor. Trenul avea 13 vagoane de călători, dintre care unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zăr d-ăla, bă, dacă intervine ceva mă suni! personalul Brașov Tîrgu Mureș stația Răstolița, casă fără grădină, izvorul din pietre, aer tare, Mureș marș invers unda de lavă, șosea pe el, halta Androneasa rața sălbatică pescari la undiță, primele scame de nor pe creier în munți, mai multă întîmplare, e rană vie, insuliță și întîia piatră ieșită din apă, am luat-o pe jos între sate, nici o mașină de mulți kilometri, Lunea Paștilor, primul tunel, rîu stratul la fundul văii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu peretele moment înzăpezit prin Călimani, rupt în starea singurei primăveri Stînceni gară, doi gîndaci de tren se depărtează, P.O. Ciobotani, puntea pe cabluri în apă, viața are și moarte, are sigur priveliște, încăperile de Mureș neatinse de suflet, scamele nori de brazi, vînt tot din amonte lărgit cu depresiunea Giurgeul, biserica albă trei turle, corp de blocuri Toplița, troițe la case, lemnul halele de prelucrare, cu retorici de rezervă: (1) barbaria urbanizare capitală, Bucureștiul în frunte, plin de praful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
așezat pe scaun și am început să mă uit prin cameră, ca și cum această preocupare banală ar fi putut, oarecum, s-o consoleze. Am remarcat o pată de igrasie pe tavan, o crăpătură în geamul ferestrei lungi. Pe jos, grămăjoare de scamă purpurie, rămasă, desigur, de la mobila doamnei Chorney. În cele din urmă m-am ridicat, am atins-o ușor pe umăr, și am ieșit din încăpere. Nu rămâneam niciodată în timp ce mânca. Am încuiat ușa în urma mea. Când m-am întors în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
închisă pe dinăuntru, astfel încât am putut să-mi trec piciorul peste pervaz. Un moment mai târziu, gâfâind de emoție, mă găseam în bucătărie. O liniște înfricoșătoare cotropise casa. Bucătăria era goală, nu foarte curată, și un robinet picura. Ghemotoace de scamă zburau pe podea mânate de curentul ce pătrundea pe fereastră. Am deschis cămara: pe rafturi se și depusese un strat de mucegai. Am străbătut odaia de zi și am intrat pe rând în cele două dormitoare. Nu am putut descoperi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Cămășile lor de pușcărie aveau nasturi de piatră. Și cu cataramele de la pantaloni, și cu o vată, cu ce găsâm noi p-aci ceva... Și cu nasturele facem neagra... ășa-i zicea la Pitești. Trr-trru... lua foc vata aia sau ceva scame. Și ne-a adus, domne. Ne-a înjurat, da’ ne-a adus și foc. În fine... Am fost mulțumit, domne... Ați avut parte și de tratamente mai dure la Jilava? Daaa, pă urmă au început și-n Jilava programu’ lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de tablă. De jur împrejur întunericul era negru... tainic și plin de amenințări. Pădurea ăuia de trosnetele de arme automate.. grenadele trosneau în jur cu flăcări scurte. Încet-încet.. întunericul începu a se destrăma.. Dimineața începu a se ivi vânătă din scame de nori. „.. Frații Arnăuțoiu au fost capturați... frații Arnăuțoiu.. !” îi reveni în minte știrea de la „Vocea Americii”. Cu gândul la mama lui, Baltă coborâ până la poalele Grințieșului, de unde începe pădurea. Luna plină lumina toată valea ca ziua. Pe fundul văii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Dac’ar putea vorbi aceste zidiri... dac’ar putea..!”, a fost primul gând care-mi trecu prin minte. Era o zi frumoasă și caldă, cerul avea o limpezime cum rar s-au mai văzut. Sus, sus pe cer, doar câteva scame de nori, pluteau încet ca niște grămezi de puf alb. Foștii seminariști, în poarta școlii, abătuți și triști ca niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călatorit, încă se mai uitau cu jale și tristețe peste gard... în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
librăriei, îmbrăcat în bundiță tivită cu jder, un murmur de surprindere s-a prelins dintr-un capăt în celălalt al sălii: era cel dintâi țăran autentic invitat să-și lanseze o carte la Iași. Circulase și informația că are niscaiva "scame" la dosar: făcuse ani buni de pușcărie politică. Prin 1949, un binevoitor l-a turnat că ascultă posturi străine dușmănoase. I s-a confiscat "corpul delict" (aparatul de radio marca "Pionier"). La proces, Toader a arătat "onoratei curți" că, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe plajele astea. Mă ridicasem Într-un cot pândind pentru o clipă o schimbare, năpădit de o dorință tulbure. Marea de un roșu murdar se zbătea Între zidurile coșcovite ale cazematei. O fi fost furtună aseară, dar nu-i nici o scamă de nor pe cer. I-au vânat ca pe iepuri, da, au dat cu gaze toxice, cu ce naiba n-au dat? Ca să-i stârpească definitiv, da, marea s-a umplut de sângele lor. Peste tot pute a mortăciune, drept pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
își dă demisiunea din Cameră, întrebuințând expresii injurioase pentru Adunare. Demisia e primită cu 63 voturi contra 31.42 Bucureștiul este în fierbere. Se fac rechizițiuni de cai pe picior mare, se rechiziționează alimente, în mai toate casele femeile fac scamă și o predă Crucii Roșii. Ziarele anunță că turcii trecând cu vasele pe Dunăre, trag asupra soldaților români; în urma acestor provocațiuni, guvernul dă ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe. La 26 aprilie, ziarele anunță cu litere groase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
are! Și-și iubește-al său popor! E din Frederic cel Mare! Și va fi învingător! Sai, române, și ia arma! Domnul țării-a dat alarma!86 Ofrandele și listele de subscripție pretutindeni. Ziarele publica aproape zilnice subscrieri în bani, scamă și tot felul de alte obiecte pentru soldați.87 anul 1877 363 86. „Dedicațiune mărielor lor Domnitorul Carol I și Doamnei Elisabeta, suveranii românilor, 1877. Armatelor române“, ROM., an. XXI, 1 iunie 1877, p. 484. N.T. Orășanu avea acum și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Doamnei Elisabeta, suveranii românilor, 1877. Armatelor române“, ROM., an. XXI, 1 iunie 1877, p. 484. N.T. Orășanu avea acum și o slujbă oficială: era „directore“ al Monitorului oficial al României. 87. Contribuțiile bănești, precum și în alimente, mijloace de transport, scame pentru răniți ș.a. în vederea susținerii Războiului pentru Independență au fost oferite atât din partea întregii populații din România liberă, cât și din partea românilor din Transilvania, Bucovina, Banat, mărturie incontestabilă a caracterului popular al acestui război, sprijinit de românii de pretutindeni, în ciuda
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cusăturilor de montare ale mânecilor. c) Asamblarea gulerului -Tighelarea dosului de guler de răscroitura gâtului; -Întoarcerea rezervelor și tighelarea pe față a gulerului. Finisarea produsului -Marcarea poziției butonierelor; -Executarea butonierele; -Marcarea poziției nasturilor; -Coaserea nasturilor; -Curățarea bluzei de ațe și scame; -Călcarea finală a bluzei.. INFORMAȚIA PROBLEMA Se dau următoarele date: -Aplică inserția pe dosul gulerului și șteiului; -Coase pelerina gulerului (se șază față la față detaliile, tighelează pe semne Întărind la capete -Rihtuiește și Întoarce pe față pelerina gulerului(rihtuiește
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
s-a cusut ceva pentru mort și ața rămasă se pun lîngă mort, căci dacă ar rămînea în casă și ar coase cu el cineva, apoi i-ar amorți mînile. Să nu cîrpești haina pe tine fără să ții o scamă în gură, că îți coși mintea. (Gh.F.C.) Acoperămînt Cine trage acoperemîntul (învălitoarea, așternutul) cu dinții, fiind sub el, acela îmbătrînește degrabă. Adam Odată cu înșelarea Evei, diavolul, știind viitorul lumii, a căutat să subjuge pe Adam că utînd să-l convingă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
antropomorfă, unde valul mării răstoarnă trupul ca „un amant grăbit”, iar duna de nisip spulberată de vânt e sufletul pierzându-și conturul sub „nori de stele pe-un cer de levănțică”. Din cele patru cicluri ale cărții - Medalioane, Chivote, Brocarturi, Scame -, ultimul versifică, departe însă de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre luminate”, SBR, 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
material docil ca toate celelalte. În momentul de față sunt însă foarte preocupat de o nouă tehnică, de un nou material - inoxul. Am expus deja în Grecia două lucrări, una de 2 metri, alta ceva mai mică, dar îmi dau scama că încă sunt în faza descoperirii unei meserii care mă fascinează... 20 ...și care, probabil, vă și înspăimântă! N-aș putea spune asta, cel puțin deocamdată. De ce vă este totuși frică? Trăiesc senzația că fiecare nouă lucrare ar trebui să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
neapărat să fiu la fel de elegantă ca și ea. Îmi iau compleul DKNY pe care mi l-am cumpărat de Crăciun, un dres nou și pantofii cei noi Prada, de la reducerea de mostre. Apoi mă uit cu atenție în oglindă, după scame sau cute nedorite. De data asta n-am să-i mai dau satisfacția de a-mi găsi nici cel mai mic defect. N-o să mai am nici o ațișoară rătăcită și nici o încrețitură suspectă pe care privirea ei de laser ambulant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în ansamblul său. Centrii senzoriali kinestezici, înregistrând efectuarea unei mișcări, sunt legați direct de centrii motori ai mișcării următoare, pe care astfel o declanșează imediat. Atenția este solicitată numai când intervin perturbări în mersul general al scrisului (de pildă, o scamă ne îngroașă liniile). Această etapă este însoțită de progrese importante: se scrie repede, controlul vizual este înlocuit cu cel kinestezic (pianiștii, violoniștii pot cânta cu ochii închiși), apare o anticipare în activitate (în lectura expresivă, de pildă, ochii trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ales” și dacă a dat mâna cu acel ziarist. Și dacă s-a troșcăit în aceeași bombă în care se mai afla și omul respectiv e pentru el o performanță. Suflet de slugă, în fond. „Șefu’, vedeți că aveți o scamă...”. Țucălarul are întotdeauna un șef. Iar dacă nu are - are nevoie. Și-l caută. Sau și-l inventează. Și, desigur, țucălarul nu a apucat să-și împlinească destinul, pentru că i s-au pus bețe-n roate, a căzut victimă iudeo-masoneriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a părut că a căzut pe gânduri. „Creștinește vorbind, Părinte, este neîngăduit să arăt Într-o biserică cum un fiu Își omoară mama?!“ Cazacu, parcă Îl văd și acum, Își ridică sprâncenele stufoase, șovăie cam Încurcat, curățându-și sutana de scame imaginare, ca să câștige timp. „Sigur, ce face Oreste nu prea corespunde cu preceptele ortodoxiei noastre. E un păcat fie și doar să porți gând rău părinților care ți-au dat viață. Darmite să omori! Nu ai dreptul să-ți judeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
îl iubea foarte tare și ignora totul. Pe parcurs, sentimentele s-au schimbat și lucrurile au evoluat într-o singură direcție. Din cauza sindromului nevrotic acut, instinctele umane îi sfârâiau ca niște fire electrice lăsate la întâmplare. Încerca uneori să ridice scame imaginare de pe jos, să mute obiectele dintr-un loc în altul, i se părea că nimic nu este în ordine. Ea rămânea surprinsă, fără cuvinte, aerul din piept îi părea greu, iar soluția cea mai la îndemână era rugăciunea. Îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
se încovoiau în direcție opusă. Astfel, nava devenea și mai aerodinamică. Oricum, viteza atin sese valori incredibile, ceea ce o făcuse să intre puțin în trepidație. Se ținea însă bine. Ar fi putut să reziste și la viteze mai mari. O scamă intră în ochiul de pește al cabinei și tulbură imaginea străzii. Se mai putea vedea ceva, dar foarte distorsionat, ca într-o oglindă din acelea de la parcul de distracții. Mașinile intrau în mulțimea de oameni - cu toții se întîlneau într- un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]