733 matches
-
o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea semnificațiilor pierdute. Astfel vom descoperi, îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în 1970 la Teatrul Dramatic din Galați (Ascensiunea unei fecioare). Publică primul volum, cu piesele Goana și Nu suntem îngeri, de-abia în 1981, fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alte piese de teatru, scenarii TV, schițe și scenete umoristice pentru radio nu sunt transpuse decât parțial în cărți: O vară fierbinte (1984), Carlo contra Carlo (1995, Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Comedii... și ceva drame (2000). În 1988 i se decernează din nou Premiul Asociației Scriitorilor din
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
necazuri (1904), cuprinde versuri umoristice și epigrame de aceeași ținută lirică. În general sprinten, prompt în ripostă, I.-Q. se simte atras de forma dialogată a discursului și cultivă cu oarecare dexteritate proza scurtă cu miză comică. După schițe și scenete satirice publicate în reviste, îi apare culegerea de nuvelete Clipe vesele, probabil în 1897. În 1909 era deja răsplătit cu ordinul Bene Merenti pentru scrierile sale literare. În „romanul dialogat” Căsnicii... (1910), dedicat soției sale, actrița Marioara Voiculescu, personaje de
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
personajelor” în manieră populară, cu epitete naive dar plastice, vioiciunea narațiunii i-au asigurat o largă răspândire orală și prin copii manuscrise. Un text asemănător a fost cules ca folclor pe lângă Arad, iar motivul „condamnării” Strugurului este dezvoltat într-o scenetă alegorică de Anton Pann în Povestea vorbii. Ediții: Istoria poamelor, CHRM, II, 97-98; Împărățâia poamelor și tuturor legumilor, CPL, II, 271-272. Repere bibliografice: Ioana Andreescu, Istoria poamelor. Redacțiunile românești, CEL, 1936, 79-88; Cartojan, Cărțile pop., II, 239-242; Ariadna Camariano, Poricologos
ISTORIA POAMELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
rămasă în manuscris. Proza de debut a lui I. preia, în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de sorginte livrescă. „Personajul”, care se poate identifica cu „autorul” (proza este o mică scenetă scrisă la persoana întâi), se trezește dintr-un vis revelator și, după un scurt monolog reflexiv, declară retoric: „Da, eram nebun”, apoi declamă din Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu. El vrea să se creadă un al doilea erou
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
la promovarea literaturii de gen. O serie de „miniaturi teatrale” (realizate în colaborare cu Ion Mustață) și piese într-un act au fost puse în scenă la diverse teatre din țară. E autorul a numeroase texte destinate difuzării radiofonice (scenarii, scenete, povești ș.a.), fiind prezent, de asemenea, cu povestiri științifico-fantastice, în numeroase antologii apărute în țară și în străinătate. Considerat a fi unul dintre cei mai buni autori specializați în literatura pentru copii, J. îmbină în chip fericit instructivul cu distractivul
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
romantică, poetul deplângându-și îndelung dezamăgirile amoroase. Alteori, suspinătorul practică și o lirică a desfătărilor, evocând scene de vânătoare în mijlocul unei naturi pe care o adoră. Alegoria, legenda, epistola în versuri, balada figurează în repertoriul cărții de Poezii (1886). O scenetă dramatică, după Henri Murger, e găzduită de „Curierul de Iași” (1872), iar o imitație și o traducere din Victor Hugo, în „Convorbiri literare” (1880). În 1906 se tipărește ceea ce G. socotea a fi lucrarea lui de căpetenie, tălmăcirea Infernului lui
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Gavril Blaga se ocupă de Panait Istrati, I. Bradu recenzează traducerea lui Radu Cioculescu a românului Viața lui Stanley de Jakob Wassermann. Cronică dramatică, ținută în genere de St. Marcus, consemnează premierele de la Teatrul de Vest. Se face loc unei scenete a lui Victor Eftimiu, Plugul de foc (152/1930). Nichifor Crainic, colaborator ocazional, scrie articolele Sensul culturii (936/1933) și Matei Basarab (1106/ 1933). La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
rămase de la el - Portretul străbunicei, Cobalt, Sonet - și un grupaj scris în franceză între 1929 și 1932 sunt notații intimiste, sentimental-contemplative, pe un traseu biografic. O anume grație și virtuozitate formală, în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
jucat pe scenele bucureștene (Un cap romantic, La sânul mamei, 1875). Piesele Post scriptum, Copila schimbă dinții, Cireșica în închisoare sunt prelucrări. Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde a fost un timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
Peste cincisprezece volume și opuscule sub semnătura sa învederează o perseverență îndârjită. Inițial tentat de dramaturgie, dăduse texte fără nerv, nejucate vreodată: De peste prag, dramă în trei acte (1906), Cine era?, comedie într-un act (compusă în 1910) și douăsprezece Scenete și fantezii (1911). Inexpresive se dovedesc și nuvelele cu subiecte florentine, incluse într-un volum din 1907; din fuziunea a două romane, Comedia dragostei (1919) și Lulu (1920), s-a ivit Viața dublă (1929), proză cu tramă psihologică. Oarecare ecou
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ed. 2, I-IV, București, 1920; ed. definitivă, I-VII, București, 1925-1929; Grigore Alexandrescu. Viața și opera lui, București, 1910; ed. 2, București, 1928; ed. 3 (Grigore Alexandrescu. Viața și opera lui și corespondența lui cu Ion Ghica), București, 1928; Scenete și fantezii, București, 1911; Crinul, București, 1912; Costache Negruzzi. Viața și opera lui, București, 1913; ed. 2, București, 1924; ed. 3, București, 1940; Cine era?, Iași, 1913; Aripa morții, București, 1913; Pagini de război, București, 1916; În cumpăna vremii, București
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ale lor, ce sunt? Nimic alt, iubiților, decât limbajul cifrat cu care cei isteți se înțeleg între ei sub nasul proștilor.” Revista a adunat în jurul ei o seamă de „specialiști” ai genului, care au colaborat permanent cu versuri satirice, schițe, scenete, parodii, fabule, panseuri, epigrame, anecdote. Multe texte sunt semnate cu pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th.
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th. Cazaban, Al. Negrea, Sărmanul Klopstock. Deși sporadic, pot fi întâlnite scenete de Tudor Mușatescu. Deloc rare și destul de felurite sunt, în schimb, traducerile din autori străini, selecția vădind pricepere și gust. Se publică proză de A.P. Cehov, E. A. Poe, Mark Twain, Georges Courteline, Massimo Bontempelli, Jerome K. Jerome, Arcadii Avercenko, Alphonse
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte vodeviluri și comedii ale lui G. știri sigure nu sunt. O scenetă satirică, Tarafurile cele ce așază domnia (1821) - publicată de B.P. Hasdeu în 1872, în „Columna lui Traian” - dispune de o rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
românul face haz de necaz. Facem la fel și noi, cu speranța că vom izbuti să aducem o rază de bună dispoziție în sufletul cititorilor noștri.” Publicația reușește, într-adevăr, să-și atingă scopul, făcând să apară numeroase versuri, proze, scenete, anecdote, parodii și caricaturi de bună calitate. Foarte acide sunt, de pildă, satirele antifasciste în versuri ale lui Ștefan Baciu și ale lui Grigore Cumpănașu, ca și ale unor autori ce se ascund sub pseudonime precum Ivan Turbincă sau Don
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
disting parodiile după I. Minulescu semnate Vic.Tor. Notabilă este, de asemenea, colaborarea unor prozatori consacrați ca Gh. Brăescu (cu schițele Când e să fie, Pălăria, Milionarii, Legea chiriilor) și Tudor Mușatescu (Columb, Poveste chinezească), aceștia fiind prezenți și cu scenete (Cocoșul, respectiv Duplex). La rubrica „Humor vechi românesc” sunt reproduse texte de B.P. Hasdeu, G. Topîrceanu, Dimitrie Anghel și St.O. Iosif, iar la cea foarte bogată de „Humor străin”, se întâlnesc traduceri din A.P. Cehov, Mark Twain, Georges Courteline
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
V. Petrescu, I. Constantinescu, I.I. Livescu, precum și de poeți mărunți ai vremii (Victor Bilciurescu, Scarlat Orăscu, O. Carp) sunt de valoare modestă. I. Catina este autorul unei drame istorice (Ion Mușat), iar Eduard Th. Aslan și D. Teleor dau mici scenete. Sub conducerea lui Al. Macedonski, R.l. urma să devină organul unei mișcări literare tinzând la „reînălțarea școlii franceze în poezia noastră”. Macedonski îl atacă nedrept pe Mihai Eminescu, spre a dovedi eșecul „școlii germane” în lirica românească (Direcțiune în politică
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
revistă apărută la Brăila, bilunar, apoi lunar, din septembrie 1929 până în martie 1931. Director este Ioan C. Sava, iar secretar de redacție - G. Buznea-Moldoveanu. În loc de articol-program se publică o confesiune (nesemnată), Cum se naște o revistă literară, un fel de scenetă cu câțiva tineri entuziaști. Publicația reușește să adune semnături din toată țara, dar numele nu au rezonanță deosebită: Aurel Marin, Al. Georgescu-Vâlcea, Stelian Cucu, Al. Tudor-Miu, Spiru Hasnaș ș.a. Importante sunt doar semnăturile lui Victor Eftimiu (poezie) și Perpessicius
LUCEAFARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
stabilindu-se în Franța. Revista „Dimineața copiilor” îi publică, în 1931, un basm. O altă scriere în proză, intitulată Stanca, îi apare, pe când era încă elevă, în ianuarie 1942, în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”. Tot atunci, câteva schițe și scenete îi sunt tipărite în „Vremea” și în „Kalende” sub semnătura Ioana Tăutu, iar la „Era nouă” va publica cu pseudonimul Monica Dan. Numai după moartea lui E. Lovinescu semnează, în câteva numere din „Revista Fundațiilor Regale”, cu numele real, fragmente
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
rigidă și stereotipă, neatingându-se obiectivul principal al jocului de rol, acela de implicare și motivare a grupului în vederea realizării unui background comun pentru toți membrii lui). Unele jocuri de rol sunt împărțite în două secvențe, începându-se prin jucarea scenetei ce aproximează o situație reală, continuându-se printr-un moment de evidențiere a unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv reprezintă premise pentru jucarea rolurilor în modul trasat de perspectiva obișnută, într-o scenetă finală. Nici acest cadru nu reprezintă ultimul pas al metodei, ea încheindu-se cu o discuție generalizată privind modul în care aplicarea soluțiilor alese de întregul grup certificat (sau nu), dacă acestea au fost cele mai potrivite situației. Printre atribuțiile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
încadrându-se, schematic, în seria „suciților”. Totuși, spre deosebire de congeneri, care mizau pe ineditul caracterelor sau al unghiului de proiectare a lor, S. e lipsit de invenție și, probabil, de capacitatea de sublimare a autobiograficului, astfel încât reușește numai articularea, din mici „scenete”, a unei nesemnificative cronici a cotidianului. Între povestiri se pot stabili conexiuni și textul poate fi socotit și un microroman-puzzle, o monografie fragmentată și sentimentală a periferiei, făcută din perspectiva deliberat naivă a unui personaj aflat în primii ani ai
STOIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]
-
Acolo i se naște, în 1900, și primul copil, viitoarea romancieră Henriette Yvonne Stahl, cel de-al doilea, Henri H. Stahl, ilustru sociolog peste decenii, venind pe lume după un an, la București. În 1901 debutează la „Moftul român”, cu sceneta Furtună conjugală, iscălită Stahl. Tot atunci se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, licența luându-și-o în istorie, probabil în 1907. Între timp intrase în corpul stenografilor de la Parlament, al cărui subdirector va deveni
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje de scrisori, ca la I. L. Caragiale, luat ca model), cu amestecul de termeni comuni, colocviali, triviali ori sentimentali și de limbaj tehnic sau în genere neologistic (vorbirea în „radicale”), amintind și de seria cu Tanța și Costel
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]