405 matches
-
de un albastru pal de pe eticheta unei sticle de Evian. De-abia așteptam să fiu acolo, la aer curat. —O să-ți placă la nebunie, mi-a spus Hélène, instructor de schi, pe care Hunter o angajase să mă Învețe să schiez. Era o brunetă pistruiată de douăzeci și trei de ani și apăruse la 9 dimineața să mă ia, Îmbrăcată cu o jachetă de instructor de un galben aprins și purtând pe cap o bentiță imprimată cu căpșune. Sunt plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la 9 dimineața să mă ia, Îmbrăcată cu o jachetă de instructor de un galben aprins și purtând pe cap o bentiță imprimată cu căpșune. Sunt plină de elan, am spus. Stabilisem cu Hunter, care plecase dimineață foarte devreme ca să schieze pe pârtia proaspătă, să ne Întâlnim la prânz la un restaurant de pe versantul muntelui, La P’tite Ravine, ca să luăm masa Împreună. Trei ore mai târziu, cu o durere intensă În picioare și cu glezna dreaptă blocată În unghi ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dăruia o distincție aristocratică; părea că se va ridica imediat, gracilă și imaterială, spre a aluneca prin salon ca o gazdă impecabilă, verificând ținuta servitorilor și Întâmpinându-și oaspeții. Cumva, forma de sub cearșaf Îmi amintea de o pârtie pe care schiasem cândva, o rână domoală a muntelui, unde schiurile Își trăiau propriile vieți. Sus, te simțeai stăpân, apoi, pe durata coborârii, vântul Îți sculpta alte trăsături, schiul stâng ți se rotea ca o elice, dreptul gonea ca un râu de munte
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
furtuna dezlănțuită printr-un oberliht le-a măturat din prețioasele poveri, dar s-au regrupat În șir indian, adăpostindu-se sub buza unei fâșii desprinse de zugrăveală. Iar eu, care Înfruntasem hăuri amețitoare, agățat cu o mână de surplombe, care schiasem peste vertebrele de granit ale stâncilor, am traversat odată cu minusculii mei tovarăși munți zgrunțuroși de calcar, ocolind craterele adânci lăsate de cuie, coborând de-a lungul crevaselor adânci ale fisurilor din tencuială. Cu inima cât un purice, am Însoțit furnicile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care e legătura: fapt e că priveliștea sublimă a munților mă face să mă gândesc la lucruri profunde - și oare prietenia, iubirea și fidelitatea nu sunt ceva profund și foarte uman, întreabă elevul, iar eleva răspunde că și ea a schiat, dar în altă parte. Și iarăși n‑au comunicat decât prin cuvinte așternute pe hârtie. A existat și o telegramă de Paști pe care n‑ai mai primit‑o: Sărbători fericite et basii mille. Brigitte. Hans vrea să comande o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
majordomul să-i ia haina. Hilary se ridică și trase de un șnur cu clopoțel, apoi veni să se uite mai de aproape la nou-sosit. Parcă l-am mai văzut undeva, spuse ea. Apoi, adresându-se direct lui Michael: Nu schiezi la Aspen, nu-i așa? — Mă numesc Michael, Michael Owen, răspunse el, și sunt scriitor. Printre lucrările mele neterminate este o istorie a familiei dumneavoastră, părți din care probabil ați citit. — A, domnul Owen! strigă Tabitha punând jos andrelele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aminti cum venise după aia Barker În popotă și se apucase să povestească totul. Și ce liniște se lăsase, și apoi cineva zicând: „A dracu’ bestie criminală ce ești“. Cu același gen de austrieci ca cei pe care-i omorâseră schiase el mai târziu. Nu, nu erau la fel. Hans, cu care schiase tot anul acela, luptase În Kaiser-Jägers și când s-au dus să vâneze Împreună iepuri În valea aceea mică de deasupra joagărului vorbiseră despre luptele de la Pasubio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
povestească totul. Și ce liniște se lăsase, și apoi cineva zicând: „A dracu’ bestie criminală ce ești“. Cu același gen de austrieci ca cei pe care-i omorâseră schiase el mai târziu. Nu, nu erau la fel. Hans, cu care schiase tot anul acela, luptase În Kaiser-Jägers și când s-au dus să vâneze Împreună iepuri În valea aceea mică de deasupra joagărului vorbiseră despre luptele de la Pasubio și despre atacul de la Perticara și de cel de la Asalone; și despre toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ridicară, plătiră și plecară. — Mai bine eram elvețieni, spuse George. — Elvețienii fac gușă. — Nu cred. — Nici eu. Râseră amândoi. — Auzi, Nick, poate că n-o să mai mergem niciodată la schi. — Tre’ să mergem, spuse Nick. Nimic nu merită dacă nu schiezi. Sigur c-o să mergem. Trebuie. Mai bine ne-am promite. Nick se ridică-n picioare. Își Închise haina strâns. Se aplecă peste George și luă unul din bețele sprijinite de perete. Îl Înfipse-n podea. — Promisiunile n-au nici un sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ar putea muri cineva. — Imaginează-ți cum ar fi să te Îngroape Într-o zi ca asta, Îi spusei lui John. Nu mi-ar plăcea. — Păi, nici nu-i nevoie, Îi spusei. Ne continuarăm drumul spre han printre casele orașului. Schiam deja de vreo lună În Silvretta și Întoarcerea În vale ne făcea să ne simțim bine. Se schia bine În Silvretta, dar era totuși schi de primăvară, și zăpada era bună doar dimineața devreme sau seara. În restul zilei, soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spusei lui John. Nu mi-ar plăcea. — Păi, nici nu-i nevoie, Îi spusei. Ne continuarăm drumul spre han printre casele orașului. Schiam deja de vreo lună În Silvretta și Întoarcerea În vale ne făcea să ne simțim bine. Se schia bine În Silvretta, dar era totuși schi de primăvară, și zăpada era bună doar dimineața devreme sau seara. În restul zilei, soarele strica totul. Ne săturaserăm amândoi de soare. N-aveai unde să te adăpostești. Nu găseai umbră decât lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să te bronzezi, dar soarele ne obosise. Nu puteai să te odihnești În soare. Mă bucuram să fiu din nou jos, departe de zăpadă. Primăvara venise de prea mult timp ca să mai stăm În Silvretta. Mă cam plictisisem și de schiat. Stătusem prea mult. Mai simțeam Încă gustul apei din zăpada topită de pe acoperișul cabanei, pe care o tot băusem. Gustul ăsta avusese și el contribuția lui la formarea părerii mele despre schi. Eram fericit că mai erau și alte lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Radu, Constantin Cătălin Ene, Ionel Minea, Nicolae Tudor, Ion Băncilă, Adrian Ionuț Opriș, Florian Nicolae, Viorel Toma, Cătălin Viorel Stanciu, Gheorghe Stoian, Nicolae Toma, Dumitru Rădulescu, Mihai Muc, Gheorghe Dinu, Marian Gerea, Mihail Poenaru, Lucian Spătaru, Florian Marius Nițu, Florica Schiau, Valentin Adrian Panait și Vasile Mirel Furtună în cauze având ca obiect soluționarea unor litigii de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 contravine dispozițiile art. 26 alin. (1), art. 33 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195132_a_196461]
-
Radu, Constantin Cătălin Ene, Ionel Minea, Nicolae Tudor, Ion Băncilă, Adrian Ionuț Opriș, Florian Nicolae, Viorel Toma, Cătălin Viorel Stanciu, Gheorghe Stoian, Nicolae Toma, Dumitru Rădulescu, Mihai Muc, Gheorghe Dinu, Marian Gerea, Mihail Poenaru, Lucian Spătaru, Florian Marius Nițu, Florica Schiau, Valentin Adrian Panait și Vasile Mirel Furtună în dosarele nr. 7.891/105/2005 (număr în format vechi 7.894/2005), nr. 7.894/105/2005 (număr în format vechi 7.897/2005) și nr. 7.890/105/2005 (număr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195132_a_196461]
-
Ed. Național, București, 1997, pp. 490-503. Cu privire la aplicarea ordonanței președințiale în materie comercială a se vedea, C. Jora, "Probleme de interes practic referitoare la suspendarea hotărârii adunării generale a societăților comerciale", în R.D.C., nr. 11/2006, pp. 27-28. 222 I. Schiau, T. Prescure, Legea societăților comerciale nr. 31/1990. Analize și comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, 2007, p. 234. 223 N. Dominte, op. cit., p. 242. 224 E. Munteanu, Regimul juridic al administratorilor în societățile comerciale, Ed. All Beck, 2000, p. 37
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
p. 293. 333 I.L. Georgescu, op. cit., p. 612. 334 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Legea societăților comerciale. Comentariu pe articole, ed. a 4a, Ed. C.H. Beck, București, 2009. 335 M. Șcheaua, op. cit., p. 222. 336 I. Schiau, T. Prescure, op. cit., pp. 290-300, C. Cucu, M.V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., p. 180. 337 C. Cucu, M.V. Gavriș, C.G. Bădoiu, C. Haraga, op. cit., p. 187. 338 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, op. cit., p.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
romanului studiat în evoluția relației dintre cele două personaje. - VARIANTA 9 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Verbele nebune aleargă după tine, și respirația ninsorii le scrie în aer. Verbele nebune ajung din urmă tăcerea, îmbrățișează ramurile goale, schiază pe melancolia ta. Verbele nebune au o auroră a lor boreală [................................................] și te pândesc să te apropii de ora pe care ți-am dăruit-o ție pentru totdeauna. Verbele nebune vor să te lege de ea ca de un stâlp
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Verbele nebune) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: tăcerea și boreal. 2. Explică rolul virgulei utilizate în structura: îmbrățișează ramurile goale, schiază pe melancolia ta. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină verbul a lega. 4. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 5. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a îmbrățișa, deci de a cuprinde și exprima - întro manieră atipică, nebună - tot ce există, concret sau imaterial. Metafora respirația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rade și câte un whisky, câte un coniac. În afară de fum, scoate pe gură numai cugetări, citări și recitări din producția lirică proprie. Pare un ins fără ocupație. Tovarășa savantă Irina, în schimb, nu bea, nu fumează, nu dansează, nu mai schiază, căci mult cercetează. Echilibrul în viață îi e asigurat de un coc superb de activistă, plus ochelarii severi și „deopiesul”. Și totuși, nici ea nu e în regulă, întrucât rezultă că nu s- a cufundat în muncă pentru propășirea României
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Brucan, Silviu (1992), Generația irosită. Memorii, București, Univers, Calistrat Hogaș. Brzezinski, Zbigniew (1983), Power and principle. Memoirs of the national security adviser, 1977-1981, New York, Farrar, Straus, Giroux. Burger, Ulrich (2000), Misiunea Ethridge în România, traducere de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, București, Fundația Academia Civică. Buzilă, Boris (1999), În prezența stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la România Liberă, București, Editura Compania. Calafeteanu, Ion (2005), Scrisori către tovarășa Ana, București, Univers Enciclopedic. Carp, Mircea (1997), "Vocea Americii" în România, (1969-1978
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Mică 42,0 Mioarele Matau 1,1 Suslănești 3,1 Cocenești 0,6 Chilii 1,4 Bascov Bascov 9,1 Uiasca 8,5 Valea Ursului 17,7 Brăileni 5,3 Glâmbocu 6,2 Prislopu Mic 17,5 Mică 16,1 Schiau 13,5 Tigveni Bârseștii de Jos 46,9 Blaju 26,4 Bădislava 31,0 Bârsești de Sus 31,4 Bălilești 24,7 Tigveni 32,1 Corbeni Berindești 15,3 Turburea 13,6 Oeștii Pământeni 28,3 Oeștii Ungureni 2,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
nimic în program. Terapeutul - Mulțumesc Christine, mă ajuți grozav. Sfârșitul jocului de rol. Terapeutul - Cum vă simțiți? Christine - Rău, eu sânt cea care rezolvă întotdeauna problemele altora, soțul meu se va supăra, pentru că ne puteam gândi, poate, să mergem să schiem.Va trebui să inventez o poveste. Terapeutul - Ce v-ar fi plăcut să-i spuneți colegei dumneavoastră? Christine - Ar fi trebuit s-o refuz, dar n-aveam nimic precis în program pentru acel week-end, deci nu aveam un motiv serios
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
egoistă? Christine - Nu, dar ar trebui să am un motiv valabil. Terapeutul - Cine, după părerea dumneavoastră, poate judeca dacă motivul este valabil: dumneavoastră sau colega? Christine - Eu, bineînțeles! Terapeutul - Ce planuri v-ați făcut pentru week-end? Christine - Să mergem să schiem cu toată familia, am promis acest lucru copiilor în urmă cu o lună. Terapeutul - Credeți că aveți dreptul să doriți să petreceți un week-end în familie? Christine - Da. Terapeutul - Ce trebuie să faceți pentru a realiza ceea ce a-ți decis
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situație anume În care protagoniștii nu au de ales decît Între o nenorocire și alta”. Andrei Pippidi Ulrich BURGER, Misiunea Ethridge În România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, În românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan, Editura Fundația Academia Civică, București, 2000, 396 p. Înainte de 1989 sursele care priveau instaurarea regimului comunist erau În mică măsură accesibile, de regulă cu „voie de la partid”. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]