3,006 matches
-
smochinului neroditor și blestemat. Totodată, participanții mai meditau și asupra unor medalioane ale marilor mistici ai Filocaliei. După sosirea ieromonahului Ioan Kulighin, întâlnirile au câștigat în profunzime și în ceea ce ține de implicarea spirituală ori duhovnicească. Părinte - Duhovnic format la schitul Optina-Pustina, de lângă Moscova, Părintele Ioan Kulighin se stabilește la Mănăstirea Antim în anul 1945, atras aici de știrile pe care le-a primit cu referire la preocupările grupului de intelectuali. Nu va rămâne acolo decât până în anul 1947, când este
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
mai ales a mănăstirilor, considerate de către autorități "fie locuri de găzduire ale elementelor legionare sau din rezistență, fie depozite clandestine de muniții". Într-adevăr, în anii 1947-1948, unele organizații anticomuniste și-au găsit suport și sprijin în biserici, mănăstiri ori schituri, ceea ce ne face să credem că, cel puțin într-o fază inițială, acțiunea represivă nu lovea decât indirect așezămintele respective. De pildă, stareța Veronica Gurău și duhovnicul Ioan Iovan, de la Mănăstirea Vladimirești, județul Galati, au fost arestați în anul 1955
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
din județul Gorj. De acum, Sandu Tudor primește numele de Agaton. Curând, la Mănăstirea Neamț, este înălțat în treapta de ieroschimonah, cu numele Daniil, cu aprobarea și binecuvântarea IPS Părinte Sebastian Rusan - Mitropolitul Moldovei și Sucevei, și se retrage la Schitul Rarău. După mărturia Părintelui Roman Braga, a adunat aici vreo doisprezece viețuitori proveniți din toate straturile sociale (inclusiv bucătari, chelneri, militari, vagabonzi), pe care îi iniția în tainele Rugăciunii lui Iisus și într-ale teologiei. Cum așezăâantul era folosit ca
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
seminariilor monahale și interzicerea de către călugări și călugărițe a frecventării cursurilor la Institutul Teologic; pe viitor, intrarea în monahism să se facă numai cu avizul împuterniciților regionali pentru culte; interzicerea cu desăvârșire ca pe viitor, să se înființeze mănăstiri sau schituri; numărul de mănăstiri fiind prea mare, să fie redus la jumătate; interzicerea elementelor tinere în mănăstiri, fixându-se limita de vârstă de la 50 de ani în sus. 10 Ibidem Apud S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991, p.
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
regim și de concepțiile sale și apropiindu-i de mănăstire, aceștia nu vor mai contribui cunimic la menținerea și consolidarea acestui regim, fapt ce putea să ușureze prăbușirea sa (...); am participat la meditațiile ținute în anul 1957, vara, de către starețul schitului Sandu Tudor, de la mănăstirea Rarău (Roman Braga și Sandu Tudor au făcut educație antimaterialistă studenților Gheorghe Văsâi, Rădulescu Nicolae și Șerban Mironescu)” (A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. I, f. 278); Roman Braga fusese condamnat în anul 1949
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
memorii se află la redacția revistei Scara din București și le-am consultat prin bunăvoința d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: „Tot în vara aceea (anul 1948), am stabilit două puncte, prin care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
la redacția revistei Scara din București și le-am consultat prin bunăvoința d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: „Tot în vara aceea (anul 1948), am stabilit două puncte, prin care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
fine, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida (tuns în mo¬nahism de Ghermano Di¬nea¬ță), a condus desti¬nele obștii din anul 1959 până în urmă cu câțiva ani, când s-a mutat la Domnul. Mânăstirea Cozia a avut, și are, multe schituri și metocuri în administrare. Cel mai important mo¬nu¬ment de artă bi¬sericească pe care îl posedă este bi¬serica bolniței, aflată peste drum, lângă cimitir, pe o poiană de deasupra așe¬zământului. Ctitorul ei este Radu Paisie (1535-1545
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
elegante, își clăteau privirea cu panorama superbă a orașului, inspirau adânc aerul ozonat și își alinau setea cu o bere rece de Azuga. Învăluită în legendele munților Bucegi, stânca Sfânta Ana a fost la un moment dat locația unui vechi schit, mică grotă și cele câteva inscripții de pe pereți amintind azi de acest moment. Mai târziu, în 1897, Societatea Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeți entuziaști dintre care îi amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbravă, arhimandritul Nifon și
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
fără o asemenea activitate, fie a căpătat un caracter organizat, sistematic, de organizare de centre de excelență spirituală cu rolul de a aglutina în jurul lor pe cei care nu credeau în ideologia comunistă. Pentru început Sandu Tudor dorea ca la Schitul Crasna de Gorj să strângă mai mulți intelectuali aplecați spre monahism, cu binecuvântarea Mitropolitului Firmilian Marin al Olteniei 15. Inițiativa eșuând, s-a continuat cu mișcarea „Rugului Aprins”16 cu o largă cuprindere în orizontul monahal românesc (a implicat călugări
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Evghenie Hulea și preotul Ștefan Marcu, ultimul fiind și duhovnicul fraților Paragină 23 care au condus rezistența din munții Vrancei; starețul Paulian de la Putna care a cutezat să o ajute pe soția luptătorului anticomunist Constantin Cenușă, ieromonahul Filaret Gămălău de la schitul Rarău care a susținut sistemul de legături și aprovizionare al organizației „Gărzile lui Decebal”; părintele Nicolae Donescu din Șuici, ucis de securiști pentru că botezase copilul, născut în pădure, al familiei de luptători Silișteanu din munții Făgărașului; ieromonahul Ioasaf de la schitul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
schitul Rarău care a susținut sistemul de legături și aprovizionare al organizației „Gărzile lui Decebal”; părintele Nicolae Donescu din Șuici, ucis de securiști pentru că botezase copilul, născut în pădure, al familiei de luptători Silișteanu din munții Făgărașului; ieromonahul Ioasaf de la schitul Pahomie care a susținut grupurile de luptători de zona Arnota, fapt care a primejduit chiar ființa așezământului monahal amintit 24; sau colonelul Gheorghe Arsenescu care a primit binecuvântarea în mănăstirea Cetățuia, din zona Câmpulung-Muscel, iar starețul Pimen Bărbieru l-a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
telefoanele cu manivelă de la poștă și primărie nu au mai funcționat din cauza zăpezii căzute. Fratele meu cel mijlociu tocmai luase vacanță de la școala profesională și venise cu trenul până la halta “Călugări” cum i se spunea haltei, că era lângă un schit de călugări construit pe malul mării, la vreun kilometru de Olimp - ul de astăzi. Acum acolo este o cherhana în locul schitului. Schit s-a construit acum câțiva ani la un kilometru mai departe de mare, pe malul lacului Tatlageag. Până în
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de la școala profesională și venise cu trenul până la halta “Călugări” cum i se spunea haltei, că era lângă un schit de călugări construit pe malul mării, la vreun kilometru de Olimp - ul de astăzi. Acum acolo este o cherhana în locul schitului. Schit s-a construit acum câțiva ani la un kilometru mai departe de mare, pe malul lacului Tatlageag. Până în comuna noastră erau de la haltă vreo 10 kilometri pe drum direct pe câmp. Norocul lui a fost că a coborât mai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
ultima oară când mă mai prinde bunică-mea-n biserică), apoi la 22 de ani, înainte de nună, la mănăstirea Antim, în luna mai 1976, când am avut un dialog amețitor cu părintele Sofian Boghiu. Iar a treia oară acum, la schitul Prodromu, luat ca din oală, aproape în chingi, cu toți dracii din mine, și supus unei năprasnice limpeziri de sine cu anafură și agheasmă.” (pag. 28) “Oriunde în lume am ajuns în vechi lăcașe de cult, m-am împărțit egal
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
spune frumos autorul), criticul plastic Oliv Mircea și alți cîțiva apropiați. Respectându-și calitatea și virtutea de condeier talentat, Dan C. Mihăilescu s-a achitat de datorie, consemnând tresăririle cu care sufletul i-a întâmpinat climatul alpestru al mânăstirilor și schiturilor athonite. În general, Athosul este ținta celor care vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te desfaci de scârbe sociale și, dacă ai un dram de chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens. Fără un imbold lăuntric
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
mult mai frumoase decât smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația pe care ți-o lasă este că cele mai bogate clipe i-au fost prilejuite de contemplarea cuiburilor de rândunici, de silueta chiparoșilor băștinași și de lujerul irișilor împodobind incinta schiturilor. Toate aceste detalii - descrise mustos cu o limbă senzuală, grație acelui lexic pitoresc de care Dan C. Mihăilescu știe să fac uz ca nimeni altul, toate aceste detalii dau carne și farmec cărții, atâta doar că farmecul este de înveliș
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
-l micșoreze inserând citate lungi cu conținut creștin, alături de un preambul cu considerații istorice privind relațiile românoathonite. Numai că lacuna cărții nu stă în armătura culturală - care este impresionantă, de la distincția dintre „idioritmic” și „chinovial” și până la arta descrierii fiecărui schit, ci în penuria creștină a spiritului care poartă armătura. Autorul nu este în duh, și de aici tot marasmul. Este o stinghereală de cavou în sufletul diaristului, chiar dacă la exterior hazul este în toi. (Sorin Lavric). Neavând organ pentru dimensiunea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
albit de vreme cugetând la crugul lumii scris în blândele-i poeme. În adâncuri toarce luna, Gândul nopțile despică, și, spre cerul plin cu doruri, fruntea-i albă și-o ridică. Stă în scorbura-i bătrână ca un pustnic de la schit și învârte lin mătănii, bob de dor și infinit Vin izvoarele să-i cânte despre vechi și noi iubiri, rătăcite-n salba vremii și-n zidiri de mănăstiri. ... Nu mai sunt decât o umbră așteptând cuvânt iubit și învârt în
BOB DE DOR ŞI INFINIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348121_a_349450]
-
îngeri încercând În pârgă spicul bucuros de lapte. Refluxul țipă ultima lui noapte Dezlănțuind sincopele pe rând. Nu mai auzi bătaia de amor A inimii rămasă suspendată De turnul admirat în doi odată (Ce vers idilic, ludic , inodor!) În sihăstria schitului din noi O vale-a plângerii reia ecoul Și broaștele țestoase trag cavoul Cu limba îndreptată înspre noi Referință Bibliografică: Aritmic / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ARITMIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348155_a_349484]
-
a nu-și da seama de cantitatea imensă de necunoscut cu care ne confruntăm zilnic, de misterele vieții, ba chiar de posibilitatea existenței unor miracole, astfel încât s-a decis să acorde atenția cuvenită și acestui domeniu. A fost primit în schitul unor călugări din Grecia, doar ca vizitator, bineînțeles, iar acea experiență a descris-o ulterior drept "cea mai binecuvântată și apropiată de Cer" pe care ar fi putut s-o trăiască în întreaga viață. Un tânăr inteligent, frumos și profund
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și caracteristici ale monahismului din transilvania și Maramureș până la începutul sec. al XIX-lea, capitolul IV prezintă amănunțit schiturile și mănăstirile până la începutul sec. al XIX-lea, iar capitolul V etalează Dimensiunea culturală a monahismului de la școli pentru învățarea copiilor, de promovare a Culturii - manuscriptorii și tiparnițe, centre de pregătire a iconarilor și muraliștilor, moștenirea așezămintelor monahale - cărți și
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Justin Hodea Sigheteanul care într-un cuvânt introductiv prezintă pe autor și preocupările culturale ale acestuia care se înscriu în duhul Mănăstirii “Sfânta Ana” Rohia Maramureș. Autorul s-a oprit în investigațiile sale la mănăstirile și schiturile ortodoxe care au ființat până la începutul secolului al XIX-lea, aproximativ pe teritoriul pe care își întindea jurisdicția canonică exarhul Pahomie de la stavropighia patriarhală din Peri. Încă din introducere autorul afirmă că istoria veche a monahismului românesc zace încă ascunsă
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
negurile primului mileniu creștin. Autorul atrage atenția asupra faptului că sursele documentare cu privire la monahismul românesc din spațiul transilvan lipsesc întrucât Biserica Ortodoxă din această parte nu era recunoscută între religiile recepte. La fel în secolul al XVIII-lea mănăstirile și schiturile ortodoxe din Transilvania au fost supuse acțiunii de distrugere a generalului Nicolae Adolf von Buccow. Autorul mai subliniază faptul că în Transilvania existența mănăstirilor ortodoxe a depins existențial de atitudinile structurilor laice, care însă nu asigurau niciun suport material pentru
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
mare s-a măritat nu prea bine, omul ei și-a lovit piciorul la tăiat lemne în pădure, vaca cea bălaie și-a pierdui laptele, și după ce văzu că nici slujbele plătite la biserică, și nici cele la sihastrul de la schit n-au ajutat-o mare lucru, apoi având ea și alte multe greutăți pe suflet, și-a zis să-l trimită la Putna pe Niculăieș, băiatul ei de nădejde care avea cincisprezece ani, undeva, pe lângă mănăstire, unde auzise că era
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]