6,230 matches
-
am chemat la Cristos, dar voi ați refuzat și m-ați chemat la închinări păgâne cu sacrificii. Am fost de acord și, ca să onorez cât mai bine zeii voștri, voi aduce sacrificiile cele mai valoroase: sacrificii umane, dar nu de sclavi sau de pușcăriași, ci de nobili! Voi alege pe ... și a început să numească toți șefii mai mari, apoi a sunat din corn și oamenii lui au atacat, restul s-au botezat, deh, cum să-l mai refuzi! Cât despre
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1484571283.html [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
și la orizontul Angliei apare o flotă cum nu s-a mai văzut: părea că toate națiunile Europei invadează Anglia, steaguri de toate culorile și modelele fluturau pe catarge, războinici tot unul și unul, tineri, antrenați, puternici; nici vorbă de sclavi, bolnavi, bătrâni. Cnut nu era un tip singuratic ce butona mouse-ul computerului în nesfârșite partide de jocuri, singurul merit: mă laud pe Facebook, nu! Cnut își cheamă prietenii și toată floarea Europei apare la poarta Angliei. Nicio șansă pentru familia
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1484571283.html [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
Duță și Luță erau doi tocilari care, la terminarea facultății, împreună cu părinții lor au trecut prin aventuri demne de rubrica: „Aflăm de la poliția anticorupție”, dacă ar fi existat așa ceva, și au ajuns asistenți universitari. Adică acel gen de sclav plătit mizerabil și dresat să suporte orice măgărie din partea șefilor cu speranța că vreodată va ajunge și el la fel de împuțit. Munceau în locul profesorilor câte douăsprezece ore pe zi dar nu se plângeau, ba mai mult, deși calculaseră că investiția făcută
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
fie, în primul rând, una profund umanitară. Zis și făcut! Colaborarea cu nea Ilie era însă indispensabilă iar acesta, având toate motivele din lume să fie de folos le asigură toate materialele de care aveau nevoie. Ușchite, normal, de la alți sclavi care roboteau prin laborator. În câteva zile ideea prinsese deja formă, era un dispozitiv de transformare a gunoaielor în elementele de bază de la care se pornise. Deci orice fel de gunoaie intrau într-un dezintegrator unde, într-un puternic câmp
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
am gândit că este frumos ca din partea noastră să primească un dar pe măsura măreției lui! Vă voi explica! Precum bine știm, în ultimul mileniu planeta noastră a sărăcit în resurse de apă, ori pentru noi, dar mai ales pentru sclavii noștri, batracienii, apa este vitală. Nu că ne-ar păsa de ei dar nu mai avem cine să ne slujească, ori fără slugi... - Hmrhh, hmârh, încuviințară căpeteniile cu multă înțelepciune, dar și din spirit de conservare. - Deci! În urmă cu
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408634501.html [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
sloganul lui Donald Trump «Să facem America măreață din nou», observ că acel «din nou» implică faptul că a existat un trecut în care America a fost cu adevărat măreață. Așadar, a fost ea astfel în anii 1820, când existau sclavi pe proprietăți și femeile nu aveau drept de vot? Sau în 1860, când milioane de americani se omorau reciproc în Războiul Civil? Sau în 1890, când industrializarea crea un clivaj fără precedent între cei foarte bogați și cei foarte săraci
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” by http://uzp.org.ro/jurnalisti-mai-usor-cu-trambitarea-dezastrului/ [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
control masele. Frica, teama, sindromul de vinovăție, tactici de limitare a acțiunilor pozitive și a unei vieți normale. Lipsa de libertate fizică, metode de manipulare mentală cu ajutorul mass media, a politicii și religiilor. Și toate acestea transformă omul liber în sclav pe toate planurile.Trist dar adevărat! Nesupunerea față de legile "lor" te face antisocial. Tot ce se întâmplă în lume de foarte multă vreme este pentru disconfortul și lipsa de resurse a marii majorități în favoarea unei minorități, așa zise "elite" mondiale
SCHIMBAREA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1468700539.html [Corola-blog/BlogPost/367499_a_368828]
-
prin biserici, Intrus pentru lupii flămânzi și eretici. Suspină cu jale, cu lacrimi de sânge, Un loc de odihnă la tine-L aduce... Susur divin cântă dulce-o colindă, Haide, străine, primește-L în tindă! Renunță la pofta ce-n sclav te preface, Izbânda-i iubirea ce mintea-ți desface: Simțirea-ți cuprinde-ntr-o flacără vie, Tainica-I Jertfă ți-e dar pe vecie! Omule bun, hai, primește-L degrabă, Suflet curat - EL să-ți fie podoabă! de Remus Petrache
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465799988.html [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZILELE PE CAI MĂRUNȚI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului zilele pe cai mărunți bat în târguri cu potcoave și brăzdează fața lumii pe când sclavii strigă: Ave! herghelii nenumărate vin în zgomot de trăsuri și convoi după convoi trec prin noi fără măsuri șiruri lungi de deținuți spală zarea pe retină și se duc să moară unde nu mai află nici o vină zilele pe caii
ZILELE PE CAI MĂRUNŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Zilele_pe_cai_marunti_ion_untaru_1336750536.html [Corola-blog/BlogPost/354417_a_355746]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DESTINUL CA UN ZID Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Sclavii de la lectică știau dialectică ------------ Cu motiv, fără motiv Te iubesc singurătate Ca orfanul adoptiv Exilat într-o cetate Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_ca_un_zid_ion_untaru_1326705455.html [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
ar devenii Dacă ar reuși gândul a-l robii. (După o pauză.). E un vis, o nebunie a spune că iubești Pe altcineva , de pe alte locuri vrășmășești. Nici nu ași îndrăzni s-o spun. E totul în van. El ... un sclav. Un ... roman! Iar eu fiica regelui dacilor liberi, floare ... Ooo! Depărtarea e prea mare ... Ura tatălui meu crește, cu trecerea fiecărui an, Împotriva a tot ce este roman. Și ... totuși, inima mea ... iubește Ceea ce tata disprețuiește!? Oricare ar fi, dar
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
iubește Ceea ce tata disprețuiește!? Oricare ar fi, dar ... Ooo ... Tată, iubite tată, mi-e sufletul amar! El urăște pe imperator Armata lui ce înaintează cu spor. Pe generalii prizionieri ce întrețin vrajba, dar mă doare Când este urât un biet sclav pentru care ... (După o pauză.). Și parcă îl aud, Zada, cum spune și socoate (Din depărtare se aude vocea lui Decebal. “Orice este roman, e câine care mușcă pe la spate! “ Sărmanul sclav! El n-are nimic din oarba mândrie A
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
dar mă doare Când este urât un biet sclav pentru care ... (După o pauză.). Și parcă îl aud, Zada, cum spune și socoate (Din depărtare se aude vocea lui Decebal. “Orice este roman, e câine care mușcă pe la spate! “ Sărmanul sclav! El n-are nimic din oarba mândrie A celor mari cu nesățioasa lăcomie. E prea frumos, nu are nimic din ce au stăpânii răi Și poate prea nevinovat de ura comandanților săi. ZADA Am auzit vrăjitorul cetind în orele târzii
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
aici, împreună cu tovarăși lui într-un peisaj plăcut. Cum din depărtare nu i-am văzut!? ZADA Bărbații noștri când la război nu sunt, Pregătesc un altul mai mare în gând, Iar femeile lor tânjesc ca florile între spini, Cum sunt sclavii printre străini. ( Femeile înaintează spre fântână.). LICINIUS (Către ai săi. ). Înlături! Să facem loc fecioarelor! Privindu-le ne va trece de dor. DOCHIA (Spre celelalte fete. Am ajuns. În urechi ... aud atâtea șoapte ... Repede trece timpul când vorbim de fapte
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
aibă parte Marcomanii!“ ZADA “Mândrii, de mândrie să piară Romanii, Bogații fără număr, orgia să-i înghită, Împărăția mare să cadă lovită”. (Fiecare pe rând își așează urniciorul umplut, unul lângă altul.). LICINIUS (Îndreptându-se spre Dochia. De este îngăduit sclavilor cuvânt, Stăpână, vă cerem apă din izvorul sfânt. Așteptăm însetați de multă vreme Gestul Fortunei, făcută să vă cheme, Au poate că suntem romani Și socotiți de voi dușmani Că pe câmpul de luptă ne-am strivit. Din izvorul sacru
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
sfânt, Sortit a nunții mele mărturie, Atunci cu voia lui să fie. (Îi dă să bea ). SABINUS Și mie îmi este sete, și bieților băieți. ZADA De este voia stăpânii noastre, sorbiți, de vreți! ( Le dau să bea.). ... să mergem. (Sclavii ajută fecioarele să ridice pe umeri urnicioarele. Licinius ajută pe dochia care după ce-și așează urniciorul pe umăr îi cade și se sparge. ). DOCHIA “ Din cenușa aceleia care sparge un sacru urnicior Se v-a plămădi un alt vas
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
În cetate îi întâlnești la tot pasul, În unghere neîngăduite își bag nasul. Ne urmăresc orice mișcare, Cu ce scop, spune-ți, oare? Așa cum sunt liberi de se plimbă peste tot Romanilor știri să le trimită pot. (Către sine. ). Oh! Sclavul acela frumos, mărite rege, privește! Frumusețea lui mă tulbură și mă urmărește! Dochia ... !? DECEBAL (Privind în depărtare.). Da, ea este, îi recunosc rochia. Cuvintele tale îmi spun să-ți dau poruncă, s-o urmezi, Pe toți romanii în cetate să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
n-accept c-așa mă vrusei eu? *** MÂNTUIRE DE ZĂPEZI doamnei Monica Matei trecutele zăpezi - scurse-n rigolă noroi cu năzăriri fecioare-amestecat: am cuibărit în vise - o violă ce zbârnâie cu-o drâmbă - vinovat! sfințenia-i în ochii de dulăi sclavi pașnici lăcrimând de bătrânețe: cu toții ne târâm - slujind buni - răi: ei mor uciși de prea multă blândețe... trecutele zăpezi - scurse cu zoaie mai pâlpâie de princiare piscuri: nu-i musai să-nmulțești noroi - noroaie ci poți să arzi prin răstigniri
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
mici amănunte. Cele două fete mai mari se măritară și plecară de acasă. Virgil văzu o satisfacție mare pe fețele surorilor lui datorită faptului că scăpaseră de dictatura din familie, iar pe el îl priveau cu compătimire ca pe un sclav înrolat la un jug nepotrivit pentru vârsta lui. El ar fi vrut să se ridice și să se răfuiască cu tatăl său însă nu îndrăznea. În memoria lui toată duritatea pe care tatăl lui o exercitase dealungul anilor asupra lui
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1472982006.html [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
dacă se va putea dezbăra completamente de balastul ideologiilor totalitare ori de alte naturi (mistice, discriminatorii etc.), având capacitatea de a-și desena, într-o stare de autonomie reală, necum simulată, drumul, sau dacă va deveni un alt soi de sclav încarcerat în hățișul unor modele de cârmuire planetară cu iz piramidal-ocult, dacă-și va îngloba organic memoria trecutului în substanța identității sale definitorii ori dacă va încerca, a nu știu câta oară, să îi înece filmul în apele tulburi ale
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
susține Gyorgy Gaspar. „Tot acest proces necesită ca noi să alegem curajul în defavoarea confortului, să avem încredere în faptul că putem trăi și altfel, și să credem că noi merităm să ne bucurăm cu adevărat de bani, fără să devenim sclavii acestora, ci alegând să fim responsabili din punct de vedere financiar”, crede psihologul. Sfaturi pentru un comportament financiar sănătos Pe de altă parte, pentru a da dovadă de un comportament financiar sănătos o familie va ține cont de veniturile pe
Cum influențează „copilul din noi” bugetul familiei by https://republica.ro/cum-influenteaza-zcopilul-din-noi-bugetul-familiei [Corola-blog/BlogPost/338676_a_340005]
-
vaguely remember them... VINO LA MINE (Matei 11:28-30) Trăiești în lume, toboșar de jale, Cu serbede dorințe fără tihna, Te-agăți de vise - galbene petale Vino la mine și-ți voi da odihnă. Dorind zile senine tot oftezi - Un sclav visând la dulcea alinare -, Dar iadul te sugruma cu obezi, Vino la mine să îți dau iertare. Viața se scurge spre-un final ciudat, Și-un simțământ de groază te apucă Căci visele de faima s-au sfărmat... Ia jugul
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_1400643054.html [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
ca un fel de replică a lumii de la suprafață. Acum câteva sute de ani au servit locuitorilor autohtoni drept refugiu ultimativ, ascunzătoare și mijloc de evadare din calea piraților și prădătorilor veniți să-i captureze și să-i vândă ca sclavi. Prin rețelele complicate de artere subterane se pitea acum câteva sute de ani suflarea câte unui sat întreg, la adăpost de bandiții plătiți cu schimbul de către coroanele învrăjbite ale regilor Europei, râvnind să subordoneze arhipelagul, considerat important punct strategic pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/spania-subterana/ [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
catedră să producă în ei o schimbare oricât de mică ar fi ea. Sunt zile în care spun nu pot, apoi îmi amintesc de Florin și de povestea lui cu „Furie, eu sunt șeful tău! Nu te las să fiu sclavul tău!”, prind putere și merg înainte. Sunt zile în care furia pe cei care fac programe și conduc acest sistem educațional mă face să fiu negru de supărare (și-așa sunt mai brunet). Îmi spun că voi revoluționa sistemul, că
Cei 2 ani fabuloși din viața unui învățător: „Dragă sistem de educație, în curând dragonii mei își vor lua zborul în clasa a V-a și aș vrea să-ți spun următoarele” by https://republica.ro/cei-2-ani-fabulosi-din-viata-unui-invatator-zdraga-sistem-de-educatie-in-curand-dragonii-mei-isi-vor-lua [Corola-blog/BlogPost/338378_a_339707]
-
jure, în 2007, dar cea reală, de facto, care va face această aderare de durată și autentică, nu duplicitară ca cea greco-ortodoxă, cere o depășire a situației în care milioane de români sunt „tolerați” numai la munca de jos, căpșunari, sclavi pe plantațiile occidentale. Mari speranțe se pun în Traian Băsescu în depășirea acestui blocaj de comunicare, comuniune religioasă între români și Roma. Vor găsi Președintele și Prea Fericitul Teoctist calea scoaterii românilor din groapa milenară a mizeriei, corupției și nedreptății
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]