4,338 matches
-
simt oarecum stingherit. Stingherit și de faptul că ultima scrisoare a fost lipsită de politeță. E adevărat. Acuma observ și eu. Am vorbit prea mult. Azi am citit Nu11 a lui Eugen Ionescu și m-a fugărit din scoarță în scoarță pe mine. Dumneavoastră îl condamnați pe E[ugen] I[onescu]? Eu cred că nu. I-ați văzut jurnalul doară. E un copil care a tras cu săgeata în Dumnezeu, în soare, în lună, în stele, așa numai pentru că voia el
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
dă dovadă, prin abulia sa somnambulică de o vie înțelegere intelectuală, morală și emoțională a diminuării inteligenței omenești, prin implementarea sa în politică! Apariția primelor unelte, agricultura, vânătoarea le-au permis genelor strămoșilor noștri să intervină mai dihai în adecvarea scoarței cerebrale la presiunile naturii. Apoi, prin politică, s-a trecut la o nouă fază a evoluției umane! Acum, ne întrebăm, prin exemplul lui Agamiță Dandanache: declinul intelectual - datorat politicilor, care diminuează capacităților creierului! - poate aduce pacea socială, în orașul de sub
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
l Topîrceanu m-am înțeles, însă acum e ocupat cu întocmirea unei reviste, așa că materialul lui îl vei primi mai pe urmă. Am văzut tot textul actual și am făcut remanieri acolo unde au fost necesare. Ți-am pus, în scoarțe, niște poezioare, ca să le folosești unde vei crede de cuviință. Primăvară și La căsuța lui moș Ile sunt bune pentru cl[asa] a II-a, Iepurele poate pentru a treia. Socot că trebuiesc înlocuite cea mai mare parte din poezioare
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
așa cum în desișuri,/ călăuza zvârle piatra legată cu pânză,/ pentru a nu rătăci drumul drept./ Privirea e marginea ființei mele,/ așa cum visul e marginea gândului meu./ Plouă cu ochi mari și curați/ peste acoperișuri, pe asfalt, prin văgăuni/ prin crăpăturile scoarței./ Ochiul meu, amestecat printre picăturile repezi,/ te va găsi oriunde te-ai ascunde/ te va îmbrățișa cu lumina lui în tăcere./ Căci privirea e marginea ființei mele,/ iar tu ești marginea visului meu” (Cel care privește). Romanul Cartea șoaptelor a
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
cel mai bun și unde se frigea trandafirii cei mai gustoși; îl făceau haz fiindcă era plin de originalitate, de duh și de veselie. Acela era tânărul Filimon, care, deși aspirant la preoție, știa pe Arghir pe de rost, din scoarță în scoarță. Îndată ce Iancu Văcărescu, Eliad, Alexandrescu sau Anton Pan făceau o poezie, a doua zi el o știa pe dinafară; cânta din memorie, și foarte bine, toate ariile operelor italiene jucate în sala «Slătineanu.» Într-o vreme a izbutit
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
bun și unde se frigea trandafirii cei mai gustoși; îl făceau haz fiindcă era plin de originalitate, de duh și de veselie. Acela era tânărul Filimon, care, deși aspirant la preoție, știa pe Arghir pe de rost, din scoarță în scoarță. Îndată ce Iancu Văcărescu, Eliad, Alexandrescu sau Anton Pan făceau o poezie, a doua zi el o știa pe dinafară; cânta din memorie, și foarte bine, toate ariile operelor italiene jucate în sala «Slătineanu.» Într-o vreme a izbutit chiar să
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
ne alunge vin, ori să ne cheme, Aceleași păsări trec în zbor mirat Prin crengi de gânduri, sprintenă povară, Cu toamna care vine peste sat, Să plece iar și să se-ntoarcă iară, Aceleași mari tăceri adorm în trup, Sub scoarța învățată să le-ascundă, Până când zimții orelor se rup Și roata vremii nu mai e rotundă, Aceleași amintiri de căpătâi Către-nceputul lumilor se lasă Și ne-ntâlnim prin liniștea dintâi Străjeri statornici nopților de-acasă Un plâns, un plâns
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
Emil Brumaru Interpretează (critic) Luminița Marcu Sînt ultimul poet balcanic. Cînt c-un descojitor mecanic Ce-nlătură, nu de pe frasini Sau de pe ulmi scoarțele groase-n Lumina dup-amiezii gării, Ci de pe crinii strînși puzderii În stive,-ntîi decapitați, Pielița lujerilor s-o purtați Cu jartier, păzite-n viciu De Îngerul cel de serviciu Veșnic în urma șoldurilor. Sînt ultimul poet descojitor...
Șase distihuri naive by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15588_a_16913]
-
căiesc de greșeli nefăcute. Plâng de uimire, dar lacrima cade pe lespezi. Lespezi de sare, mai mari decât Insula, în așteptarea unei Duminici fără sfârșit. HERB Pășuni, dealuri golașe, movile, stânci, pălării pentru țeste de împrumut. Lupii au ros copacii scoarța lor hrănește iepuri și bursuci, urmele învingătorilor se pierd ca niște labe de ciori în deșertul clisos al pădurii. Apoi a venit vântul și taurii lui purtând în coarne zdrențe dintr-un trecut nebulos. Pe jumătate de țară odihnesc măștile
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
și înghițea Tot ce găsea. Si ghearele ei ascuțite Cuțite înfipte-n pământ Săpau o groapă Adânc. Nucul bătrân Răvășea cu crengile lui Norii. Printre frunze Se strecurau tremurând Zorii. * Saveta, mama lui Petre, Strângea în brațe Trunchiul mărului tânăr. Scoarța lucioasă Se lipea de buzele ei Si suflarea fierbinte Năștea picături de apă Ce alunecau ploaie Peste sânii uscați. Un abur argintiu Învălui trupul mărului Lipit de cel al Savetei Si-l ridică Fluturi fosforescenți În jurul luminii. * Alt Petre Pierit
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
La spate De oglinda zgîriată Care nu mă arată Zgîriat De tabloul în care culorile Se schimbă Spre margine De cuiul ruginit Pe care atîrnă o șapcă Uitată de cineva De spinarea măgarului Care duce tot calabalîcul Gemînd aprobator De scoarțele acestea Transpirate sub Care bolborosește ceva Într-o limbă Necunoscută Toate astea stau La picioarele mele Și urlă Ne-am săturat Pleacă
Odă. În metru hip hop by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2691_a_4016]
-
toate acestea, frați moruni, și tristețea a toate acestea, frate nor. Plase de pescuit azvârlite în apă - capetele noastre în rugăciune aplecate. Ținuturi arhaice Aceste ținuturi cu femei venite, odată cu berzele și cucii, din lumea cealaltă și plopi excelând prin scoarța lor de aluminiu. Niște ferestre ale morților noștri: întunecatele scorburi. Niște icoane aprinse: înverzitele lunci. Se tăvălește luna, pe arături, în urma plugurilor, la fel ca un lup pe zăpadă, și, în fiecare primăvară, sunt amenințați pomii să dea roade cu
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
să devii cel care ești astăzi? CGM: Soțiile mele au avut un puternic impact asupra mea. Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și stâncă cea mai dură. Spre deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu picățele al copilului ce va fi dus în prima zi de școală. Și se încheie la ieșirea din sala de bacalaureat. Tinta școlii în România dinaintea ocupației sovietice era una dublă, de formare a caracterelor și de inducere pe scoarța cenușie a elevului a unei zestre de informații din foarte variate domenii, în ideea că multe dintre materii dezvoltă rațiunea și mai cu seamă că, specializându-se într-o direcție, absolventul nu va mai recurge la alte informații decât cele
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
încape o căciulă de umor isteț, recuperat din pățaniile lui Til Buhoglindă și, mai ales, din poveștile cu draci păcăliți. Rețin o singură scenă: ,Urmele ghearelor copituline păreau brazde verticale coborîte din cerul volburos-cenușiu, crude, amirosind a rumeguș proaspăt, în scoarța posibil seculară a copacului sterp, deghindat. "Hoopaaa!... Ne-am scos! Gata-gata era să dăm ortu' popii, mama mă-sii!" - zise în timp ce ateriza pe stratul de frunze uscate, unul dintre ei, probabil Mormocea. Fiindcă Țaporea, ca orice element de dreapta, avu
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
pasajelor reprezentative. Marii cititori cînt cei care și-au petrecut viața răsfoind cărți, și nu citindu-le, și tocmai de aceea, cantitativ vorbind, ei au putut citi mult mai mult decît cei pentru care lectura înseamnă să citești cărțile din scoarță în scoarță. Întrebarea firească pe care ți-o pui este în ce măsură teoria lui Bernhard poate fi aplicată lui însuși. Altfel spus, în ce măsură Vechi maeștri poate fi supusă unei lecturi prin răsfoire și spicuire. Răspunsul este afirmativ: oriunde vei deschide cartea
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
Marii cititori cînt cei care și-au petrecut viața răsfoind cărți, și nu citindu-le, și tocmai de aceea, cantitativ vorbind, ei au putut citi mult mai mult decît cei pentru care lectura înseamnă să citești cărțile din scoarță în scoarță. Întrebarea firească pe care ți-o pui este în ce măsură teoria lui Bernhard poate fi aplicată lui însuși. Altfel spus, în ce măsură Vechi maeștri poate fi supusă unei lecturi prin răsfoire și spicuire. Răspunsul este afirmativ: oriunde vei deschide cartea, vei da
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
oameni singuri Sosiseră buluc să se zgâie La platforma japoneză intactă Ce plutise din Japonia după tsunami Macaraua înțepa nisipul și scoicile Mergeam de-a lungul cărării Mărginite cu ierbi aromate în ultima zi a platformei japoneze intacte Sequoias cu scoarța imună la insecte Urmau sa fie doftoricite de fiul meu Ucenic în ale medicinii, cel care-și pierduse Pijamaua undeva prin acele locuri bizare Orele deveneau gravide-n minute și pâcla înghițea orizontul El le îngrijea tinerețea fără bătrânețe Dintr-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
teme politice sau culturale, unghiurile sale de abordare a problemelor sînt mereu surprinzătoare, dar, de fiecare dată, capabile să surprindă substanța (seva, ar spune Mihai Șora) fenomenului, atunci cînd majoritatea celor implicați în discuție sînt incapabili să împingă analiza dincolo de scoarță. Chiar dacă formulările lui Mihai Șora nu au darul să șocheze sau să intre în memoria noastră culturală (precum piruetele stilistice ale lui Al. Paleologu, de pildă), ele sînt de cele mai multe ori în răspăr cu punctele de vedere genreralizate și, trebuie
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
al ei. Așa și noi. Suntem fărâmele care oglindesc, acum și aici, o magnitudine pe care nu o putem cuprinde cu mintea. Poate cu sufletul. Poate cu smerenia. Cam așa spunea și Sfântul Augustin cu mult timp în urmă. Pe scoarța cerebrală a oricărui om sunt proiectate toate organele, dar nu la scară matematică, ci în funcție de ponderea pe care o au din punct de vedere motric sau senzitiv. În irisul drept și în cel stâng sunt proiectate complementar toate organele corpului
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
criticii literari. Era tentată, dimpotrivă, să-i persifleze. Reproduc (din masochism), ca exemplu, un fragment dintr-un caustic poem satiric, În umbra marilor poeți: În umbra marilor poeți și prozatori,/ Cresc ca bureții criticii selecți,/ Ca pe un fel de scoarță cerebrală,/ Întoarsă din lăuntru în afară" etc. Versurile Mirei Lupeanu sunt în egală măsură document existențial și operă livrescă, ilustrând o asimilare integrală a culturii, o transformare a culturii în fapt de viață. Se pot identifica, în cuprinsul lor, irizații
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
un mod de a spune o poveste atât de cunoscută oamenilor din toate categoriile sociale, receptată într-o după-amiază plăcută sau o seară, dar care face ca mesajele noastre să rămână undeva în componenta aceea de valoare pe care fiecare scoarță cerebrală o are. Este un spectacol ce se vrea și pentru suflet, dar și pentru minte, deopotrivă. Iar pentru mine personal este un superb pariu...>>, a declarat regizorul Răzvan Ioan Dincă. Ceea ce am încercat, de-a lungul timpului, a fost
Peste 250 de artiști s-au prezentat la castingul pentru ,,musicalul perfect” [Corola-blog/BlogPost/96585_a_97877]
-
un mod de a spune o poveste atât de cunoscută oamenilor din toate categoriile sociale, receptată într-o după-amiază plăcută sau o seară, dar care face ca mesajele noastre să rămână undeva în componenta aceea de valoare pe care fiecare scoarță cerebrală o are. Este un spectacol ce se vrea și pentru suflet, dar și pentru minte, deopotrivă. Iar pentru mine personal este un superb pariu...>>, a declarat regizorul Răzvan Ioan Dincă. Ceea ce am încercat, de-a lungul timpului, a fost
Peste 250 de artiști s-au prezentat la castingul pentru ,,musicalul perfect” [Corola-blog/BlogPost/96610_a_97902]
-
așa cum în desișuri,/ călăuza zvîrle piatra legată cu pînză,/ pentru a nu rătăci drumul drept./ Privirea e marginea ființei mele,/ așa cum visul e marginea gîndului meu./ Plouă cu ochi mari și curați/ peste acoperișuri, pe asfalt, prin văgăuni/ prin crăpăturile scoarței./ Ochiul meu, amestecat printre picăturile repezi,/ te va găsi oriunde te-ai ascunde/ te va îmbrățișa cu lumina lui în tăcere./ Căci privirea e marginea ființei mele,/ iar tu ești marginea visului meu" (Cel care privește). Dansul cu moartea, a
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]