499 matches
-
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992. Randell, Keith, Luther și Reforma în Germania, Editura All, București, 1994. Raveica, Titus, Giordano Bruno, Editura Junimea, Iași, 1974. Reale, Giovanni, Antiseri, Dario, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano, 2009. Robert, Paul, Dictionaire alphabetique et analogique de la langue francaise, Sociètè du Nouveau Litrè, 1957. Rodríguez Magda, Rosa María, Transmodernidad, Barcelona, Anthropos, 2004. Ross, Sir David, Aristotel, Editura Humanitas, București, 1998. Rosulescu, Vladimir, Războiul de 100 de ani
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce se autorealizeaza în știință", în Symposion, tome I, nr. 2, Romanian Academy, Iași, 2003. Sîmbotin, Dan, "Science Unity in between Necesity and Research Policy", în European Journal of Science and Theology, Tome 8, nr. 3, septembrie, 2012. Sîmbotin, Dan, "Scolastica și raționalitatea imaginarului medieval", în Symposion, Tome III, nr. 1, Editura Academiei, 2005. Sîmbotin, Dan, De imitatione Dei, Editura Paideea, București, 2004. Stephen, M. Kosslyn, Image and Brain. The Resolution of Imagery Data, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1995. Stoianov
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tipărită de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. 35 Anton I. Adămuț, Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997, p. 84. 36 Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, vol. 3, Patristica e Scolastica, Bompiani, Milano, 2011, pp. 84-105. 37 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 333. 38 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 227
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de tout théâtre médival ne peut problabement plus être retinue, mais il paraît certain que toute parole primitive qu'expresion littéraire tire son origine du rituel du sacré". 67 Ibidem p. 41. 68 Acest capitol este o dezvoltare a articolului: "Scolastica și raționalitatea imaginarului medieval", în revista Symposion, Tome III, nr. 1, 2005, Editura Academiei, pp. 66-84 69 Jean Delumeau, La civilization de la Renaissance, Arhaud, Paris, 1984, p. 83; "Le Moyen Age n'avait jamais perdu completement contact avec l'Antiquité
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 254. 108 Pentru prezentarea lui Ars Magna a lui Lullus am folosit Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano 2009, pp. 666-669 și Frances A Yeats, The Art of Memory, Pimlico, 2007, pp. 179-183. 109 Geneza II, 17. 110 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, p. 70. 111 Matei 5.48. 112 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut o perioadă de înflorire a cugetării religioase similare scolasticii. Patristica constituie pentru Răsăritul ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și a răului. De vreme ce nu există un determinism fatal, pentru că necesarul reclamă o anumită acțiune, omul obține o libertate spirituală de natură rațională: totius libertatis radix est in ratione constituta, preciza Sfântul Toma d'Aquino, confirmând și continuând convingerea aristotelică. Scolasticii adoptaseră teza aristotelică a liberului arbitru, deducând libertatea umană din natura generală a omului, definită ca fiind înzestrată cu rațiunea capabilă de deliberare. Antropologia filosofică transferă problema libertății în registru ontologic; prin această mutație ideea de libertate nu mai este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca interdicție de reprezentare a imaginii divine, ca substitut al eidolon.-ului, este dublat de modalitatea de a căuta adevărul cu ajutorul unei logici binare, moștenire a Antichității grecești, pe linie aristotelică. Acest moment este urmat de un altul, reprezentat de scolastica medievală. Al treilea moment corespunde constituirii fizice moderne de Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
său a fost ca să descopere imaginea exactă si reală a lui Iisus Hristos gândirii contemporane, altfel decât o făceau predicile insipide ale timpului (care s-a prelungit în cazul multor cuvântări cu limbaj de lemn pietist) sau dogmatice, contaminate de scolastica apuseană. Cele trei volume ale Teologiei Dogmatice Ortodoxe (București, 1978) atestă un teolog cu o profunzime de analiză excepțională reactualizând, cum se amintea și mai sus, gândirea patristică și argumentând-o cu exemple din teologi si filosofi contemporani. Rămânând fidel
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
allgemeine Sprachwissenschaft), pe lângă care figurează mai multe catedre pentru câte o limbă separată sau pentru vreun grup dialectal, numite prin antitesă Linguistica specială (besondere Sprachwissenschaft), Steinthal a crezut de cuviință a îmbrățișa această divisiune curat pedagogica, comoda într-o programa scolastica, dar lipsită de orice temei științific. Așa-zisa "Linguistica specială" este o simplă localisare a așa-zisei "Linguistice generale". Ea nu formează și nu poate formă o ramură separată, după cum nu este o ramură separată din Botanica floră României sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
investigată, modelată. Dacă lumea este, pentru moderni, in(de)finită, ea cere/permite o in(de)finită înaintare a cunoașterii. în termenii lui Hans Blumenberg, modernitatea ar inaugura o atitudine cognitivă cu totul diferită față de cea a Evului Mediu declinant. Scolastica, în ultima ei vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Mediu a fost, potrivit lui Johan Huizinga, o epocă în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îi fixează scopurile, pe care le atinge prin forță și viclenie. Reflecția asupra condiției naturale a umanității l-a condus pe Hobbes la formularea ipotezei că nașterea societății nu este rezultatul sociabilității (cum considerase Grotius, inspirat de Aristotel și de scolastici), ci al unui calcul rațional al individului egoist lipsit de moralitate. Prin urmare, suveranitatea este convențională și nu naturală, ea este instituită de către oameni și nu este o monarhie de drept divin. Spre deosebire de Filmer, Hobbes a susținut că oamenii sunt
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
textul integral, publicat inedit, în Ion Dur, Hîrtia de turnesol, ed. cit., pp. 331-439; eseul este în prezent în Arhiva Cioran de la Biblioteca Academiei Române. 96 Ibidem, p. 331. 97 Ibid., p. 338. 98 Ibidem, p. 342. 99 v. analiza din "Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii", în Nae Ionescu, Curs de metafizică, Editura Humanitas, București, 1991, pp. 76-83. 100 Nae Ionescu, Tratat de metafizică, Curs inedit, stenografiat și transcris de Dumitru Neacșu, Editura Roza Vânturilor, București, 1999, pp. 18-19. 101 Emil Cioran
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ce stau sub incidența dialogismului amintim doar pe acela de plurilingvism. Aplicația conceptului de intertextualitate, Julia Kristeva a realizat-o pe romanul francez din secolul al XV-lea "considerat drept un intertext rezultând din transformarea mai multor coduri aparent eterogene: scolastica, poezia de curte, literatura orală publicitară a orașului medieval, carnavalul" (J. Kristeva, 1980: 272). Fie și numai în treacăt spus, teoria intertextului și a intertextualității reprezintă tipare mult mai complexe și mai nuanțate ale relațiilor dintre texte, decât noțiunile de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de aceste taxe, ereditatea devine modalitatea cea mai răspîndită de a putea frecventa cursurile universitare: lumea universitară se transformă într-o castă închisă. Universitarii, deveniți "cavaleri ai legilor" duc o viață nobilă și domnesc în universitățile sclerozate în care triumfă scolastica și unde profesori și studenți se închistează în clasificări și definiții apariținînd unei logici pur formale. Gîndirea însăși trece printr-o criză profundă odată cu punerea în discuție a tomismului, această îmbinare de credință și de rațiune, fondată pe autoritatea filosofică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parte o tentativă de a scoate știința de sub autoritatea religiei, propunînd rațiunea ca unica posibilitate de abordare a acesteia. O tentativă fără sorți de i/,bîndă din cauza lipsei tehnicii științifice și a instrumentelor matematice adecvate, precum și din cauza influenței considerabile a scolasticii. Această sclerozare a gîndirii se răsfrînge, în cea mai mare parte a lumii creștine, și asupra literaturii și artei. Repetarea continuă a unor formule deja folosite învinge izbucnirile creatoare și originalitatea. Repetarea unor succese literare ca "Romanul trandafirului"29, jocuri
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sau Ghiberti la Florența, care extrag din piatră ființe vii, gata să se amestece în viața de zi cu zi. Această reinstalare a omului în centrul universului duce la căutarea unui nou sistem de valori care să poată înlocui greoaia scolastică medievală. Intelectualii se îndreaptă, cum e și firesc, spre textele anticilor, pe care încearcă să le elibereze de vulgata oferită de Evul Mediu. Aceste cercetări, care demonstrează precizia limbajului anticilor, au drept efect mai ales încurajarea scriitorilor de a o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lui, la nivel individual și la nivel social și să definească un mod de viață care să aibă drept regulă realizarea acestui obiectiv. Făcînd acest lucru, umaniștii se definesc drept continuatorii criticii tomismului. Totuși, ei consideră necesar să renunțe la scolastica rigidă și formală de la sfîrșitul Evului Mediu și să caute să redescopere Antichitatea, care pare să fi realizat într-o manieră perfectă acest ideal de viață, căruia Hristos îi va da ceva mai tîrziu aprobarea divină. Pentru a ajunge la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Universitatea Cambridge (1209) și cea din Paris (1215). Deși dominată în continuare de gândirea teologică, spiritul și concepția pedagogică au fost promovate îndeosebi prin contribuțiile teoretice ale lui Toma d'Aquino (1229-1274). Celebrul teolog rămâne cel mai reprezentativ teoretician al scolasticii catolice oficiale. Călugăr dominican, Toma a predat teologia la Paris, Roma, Bologna și Neapole, căutând în întreaga sa carieră didactică să redescopere filosofia lui Aristotel, pe care apoi să o unească cu teosofia creștină. A rămas celebru în istoria spiritului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sale teoretico-filosofice și pedagogice au produs o mare contribuție la laicizarea învățământului, la cristalizarea unui nou ideal de viață umanist. Erasmus persistă în mentalul colectiv al istoriei mai ales prin efortul său de a supune unei critici severe teologia și scolastica medievală, pretențiile fățarnice și fariseismul Bisericii în general. Lucrarea sa de căpătâi, Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei, lucrare publicată în 1583, rămâne un exemplu de satiră necruțătoare la adresa celor dominați de ignoranță, fățărnicie și depravare. Tagma preoților era
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
noi modalități și noi direcții de acțiune atât în domeniul științelor particulare, cât și al educației. Burghezia industrială și comercială, aflată în plină ascensiune economică și politică, urmărea să-și consolideze poziția împotriva instituțiilor feudale, mentalităților și principiilor izvorâte din scolastica medievală. Reforma și Renașterea, prin reevaluarea valorilor culturale ale antichității, a produs fără discuție un nou model de gândire prin promovarea omului cu nevoile lui reale, prin practicarea unui nou spirit în cultură și a unor noi principii educaționale. Perioada
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se poate realiza decât prin instituirea îndoielii metodologice universale, prin care se ajunge la calea reală în fundamentarea unei științe. Formulând principiul metodologic, conform căruia adevărul trebuie să fie o cunoștință clară și distinctă, Descartes provoca o lovitură adresată fundamentelor scolasticii. Ideile sale despre atotputernicia rațiunii omenești și despre posibilitatea transformării raționale a vieții umane au constituit, ca și ideile lui Bacon despre forța experimentului și valoarea observației, unul dintre izvoarele gândirii iluministe, poate din acest motiv lucrările sale filosofice au
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau summe. Fiecare dintre acestea se împarte într-o mulțime de probleme, fiecare problemă se împarte în subprobleme și diviziunea lor continuă. Problematica abordată de Toma este deosebit de vastă. Insistând pe revigorarea lui Aristotel într-un registru interpretativ propriu, reprezentantul scolasticii medievale are în atenție și problemele statului, economiei, dreptului și moralei. Cea mai apreciată dintre summe este Summa Theologiae, cunoscută și sub denumirea de Summa Theologica sau, pe scurt, Summa, dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani și seculari în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]