1,566 matches
-
joncțiuni între mitologia autohtonă a cărbunelui și spiritul chemat s-o rediscute, nici măcar nu este băștinaș, fiind născut în Bucovina, cu mama originară din Verșeni, unde a copilărit Sadoveanu. Dar el explică astfel proiectul său de coagulare a atâtor energii scriitoricești: „Latinii aveau o vorbă: scrisul rămâne. Am mizat și eu pe acest lucru. Când am considerat că pot să întorc ceva Văii Jiului - locul în care m-am format profesional, sportiv, uman și politic - ceva din tot ceea ce mi-a
Valea Jiului, altfel by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4621_a_5946]
-
o carte atestînd flegma unui spirit malițios, la care vitriolul sufletesc se îmbină cu ascuțimea intelectului. De atunci titlurile succedîndu-se într-o cadență aproape anuală au făcut din olteanul născut la Balș, fostul județ Romanați, o figură de indubitabil blazon scriitoricesc. Un autor stupefiant în accepția nobilă a termenului. Simplu spus, Pandrea se numără printre acele talente care apar grație unei tiranice predestinări de gene. Să fi vrut să facă altceva și pînă la urmă tot la hîrtie se întorcea. E
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
a fost proclamată zgomotos de atâtea ori? Tânărul universitar ieșean își ia de la început toate precauțiile, prin renunțarea la o narațiune totalizatoare, „continuă”, în favoarea unei lecturi fragmentare, sensibile la „contrastele între «chipurile» scriitorului”. De aceea, în loc să postuleze existența unei personalități scriitoricești „tari”, bine închegate și dominând dintr-un centru autarhic fiecare fenomen al existenței, Doris Mironescu preferă s-o descopere, mai subtil, pe spații mici și în detalii (aparent) marginale. Cea mai mare calitate a cărții lui Doris Mironescu e, de
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
spună că M. - personajul principal, cel care explorează ținutul abandonat, provincia, cel care visează să transforme marginea într-un Centru - face parte din Familia Mareș. Cărțile mai vechi (antedecembriste?) ale lui Radu Mareș își desfă- șurau argumentele sub semnul orgoliului scriitoricesc. Ale sincronizări și ale competiției. Odată cu Ecluza, trecem către o literatură care depune mărturie. Scriitorul apelează și la mărturiile istoricilor de performanță, ca Ioan Chindriș, atunci când scrie - pe larg - despre istoria locurilor. Transcrie documente tulburătoare când recuperează „adevărata istorie” a
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
pretind că sunt.” Scriitorul a vrut să-și facă sieși un compliment sub paravanul modestiei și a reușit să cadă în comic involuntar. E foarte grav cînd publicul chiar te consideră ceea ce pretinzi că ești, un alt simptom de epuizare scriitoricească cu greu putîndu-se găsi. Ieși din interesul public și intri în conul indiferenței, dar ai cel puțin virtutea de a nu se mai împiedica nimeni de numele tău. E o formă de deces și aceasta.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
în alte pasaje ale cărții. Lipsă completă de simț anecdotic și de talent portretistic, discreție, indolență? Cert e că, deși Ion Ianoși a frecventat asiduu, în calitate de instructor CC și de membru aproape permanent al Comisiei de Critică a USR, lumea scriitoricească din ultima jumătate de secol, lipsesc cu desăvârșire din cartea lui tocmai portretele scriitorilor importanți - reținuți contextual și episodic. Personaje secundare, dacă apar totuși vreodată, sunt Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Breban, Gabriela Adameș- teanu
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
accidente biografice, momentele cele mai dificile ale istoriei postbelice. Militant socialist încă de pe băncile liceului, Ianoși n-a făcut niciodată exces de zel nici când i s-au încredințat funcții oficiale. Dimpotrivă. Profesorul de estetică și-a câștigat respectul breslei scriitoricești sprijinind de câte ori a fost posibil publicarea unor cărți importante (Jurnalul de la Păltiniș, Drumul la zid, Expresivitatea involuntară etc.) sau intrarea unor scriitori valoroși într-un circuit interzis (Ana Blandiana). Autobiograful își poate mărturisi deschis, fără a face caz, meritele, sancționându-ș
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
an, cartea a devenit, pe bună dreptate, unul dintre evenimentele editoriale ale lui 2010. Nu cred să existe cineva care s-o fi parcurs fără frisoane. În fond, e vorba acolo despre mizeria (sau dimpotrivă, rectitudinea) morală a lumii noastre scriitoricești. De ieri, dar, îmi vine să zic, nu numai de ieri. Unii au ales, laș, să devină surse ale Securității. Alții au preferat, dimpotrivă, să devină, ei înșiși, obiective. Rapoartele de filaj sunt, grație acestora din urmă, niște stenograme ale
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
Lenin Play Chess (2009) și The Poetry Lesson (2010), ambele publicate la Princeton University Press, ca și volumul anunțat pentru 2011, Whatever Gets You Through the Night. A Story of Sheherezade and the Arabian Entertaiments, sunt reconfigurări ale unui profil scriitoricesc mereu surprinzător. Eseurile sale, debordând de bună dispoziție, au avut întotdeauna o solidă componentă literară - ca ton și referențialitate. Dar ele n-au fost decât indirect și explorări propriuzise ale spațiului literar. Nici The Posthuman Dada Guide (tradusă de Ioana
Când dadaiștii joacă șah (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5777_a_7102]
-
Sorin Lavric Gîndirea e forma pe care o ia spiritul atunci cînd renunță la epatări sociale. Cînd „așadar“ scapă de cele două intenții impure care alterează intimitatea actului scriitoricesc: dorința de a te face remarcat și ambiția de a avea o influență. La Dragomir, cele două motivații sunt cu totul absente, de unde și lipsa vreunei preocupări pentru eleganța expunerii ori pentru parada intelectualului care face caz de propriile gînduri
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Oare formula poetică ursachiană, inelul său cu enigmă, reprezentînd un «întreit mister / cu sensuri trei și totuși unul singur», șlefuit cu atîta răbdare de poet, nu reușește să treacă dincolo de „mode și de timp”? Vorbind despre lirica sa în mediile scriitoricești din capitală, m-am izbit de un zid de reticență. O anumită rezervă am întîlnit-o și la Iași. Chiar și scriitorii care îl adulau pe vremuri, azi ridică neputincioși din umeri. Pentru ei, Mihai Ursachi e un autor clasat. Poezia
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
electoratul nostru mutilat de istoria recentă, până și un eșec al lui ar constitui o adevărată victorie împotriva obscurantismului neaoș ce atentează la identitatea României reale. M.I.: Care considerați că este mobilul ruperii create de apariția ASPRO în viața comunității scriitoricești și cum evaluați atitudinea luată de președintele U.S.R.? M.L.: În acest gen de probleme eu refuz să intervin. Deplâng orice situație conflictuală între asociații de scriitori și atâta tot. M.I.: Ce „șanse” au (și vor avea) tinerii scriitori în România
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
în aceiași ani, munca la cartea ce avea să rămână postumă și nedefinitivată, Baudelaire și experiența abisului... Note confesive, corespondență, amintiri ale unor oameni apropiați (Ștefan Lupașcu, Cioran, Claude Sernett, José Corti, Jean Lescure...) reconstituie cadrul biografic și de laborator scriitoricesc al lui Fondane din acei ani tulburi, de ferventă căutare a unui adevăr propriu, a unei identități ce se regăsește tot mai mult în condiția dramatică a emigrantului evreu („tu erai evreu, Ulise”...) și a tuturor persecutaților sorții din vremuri
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
bagajul erudit de note și referințe. Fără îndoială, poetul pe care-l adăpostesc în mine a cerut cuvântul”. E o autoprezentare exactă, iar rezultatul este o carte intens evocatoare, care surprinde în liniile ei cele mai expresive conturul uman și scriitoricesc al unei victime a istoriei, în fond victorioasă dincolo de ea.
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
4 și 5: Demostene Botez, Victor Eftimiu, Ion Bănuță, Eusebiu Camilar, Tiberiu Utan, Nicolae Tăutu. Restul paginilor sînt pline de contribuții non-poetice, dar dedicate aceleiași teme: „Grivița în literatura vremii” (Silvian Iosifescu), „Zorii literaturii revoluționare” (Dumitru Micu), „Grivița în conștiința scriitoricească” (Eugen Simion), „Grivița în literatura contemporană” (Șerban Cioculescu). Grupajul se încheie cu o tabletă de Sașa Pană, intitulată „Neuitatul februarie”, după ce începuse, în pagina 1, cu o tabletă în care Tudor Arghezi vorbea despre Uniunea Sovietică și „persoana profetică a
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
realitatea existentă a culturii, remarcă Alexandru Paleologu, nu recunoaște aproape nimic, nu muzica, nu arta, nu literatura, nu poezia, numai filosofia și aceasta parțial, numai Platon și Hegel”. Aria livrescă a lui Cassian Maria Spiridon se completează și cu nume scriitoricești mai recente, dovadă a împrejurării că deschiderea d-sale pentru trecut nu se cantonează într- o etapă a „maeștrilor” mai îndepă rtați în timp, apți de idealizare. Cîțiva tineri poeți de odinioară (vai, cît de scandalos de repede trece timpul
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
la ceas aniversar, să atingă mult doritul consens? Cu toate acestea, cred că un asemenea mod de a pune problema este greșit. În măsura în care Premiile USR aspiră să fie forma cea mai credibilă de recunoaștere a valorii unei cărți în cadrul breslei scriitoricești, și nu expresia „gusturilor” idiosincratice ale unui grup alcătuit din 5 + 5 critici, ele nu pot face abstracție de anumiți indicatori „obiectivi” ai receptării, precum verdictele cronicarilor titrați, topurile și anchetele cu rol de bilanț anual și, nu în ultimul
Precizări ale juriului de premiere al USR () [Corola-journal/Journalistic/5497_a_6822]
-
Gheorghe Grigurcu Ne-a părăsit, în acest final de primăvară, marcat de dolii scriitoricești, și Ion Zubașcu. Sufletul s u b s e m n a t u l u i încearcă o întreită durere: e vorba de pierderea unui artist dăruit, a unui om de-o atitudine civică pilduitoare, a unui prieten drag
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
dar destul de semnificative ca să permită familiei să colecționeze sute de pânze ale unor artiști aflați la marginea gloriei... La „Grand Palais” din Paris, personajul principal a fost Gertrude, cea mai cunoscută membră a familiei, care și-a petrecut întreaga carieră scriitoricească în Franța și care a reușit - singura dintre frați - să păstreze mare parte din colecție până la moarte (1946)... În varianta de la Muzeul Metropolitan, Leo este cel care iese în evidență. Expoziția și catalogul publicat de Yale University Press propun o
Colecționari americani și avangarda europeană by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4532_a_5857]
-
Nicolae Scurtu Spectaculoasa biografie a poetului, eseistului și traducătorului Ion Caraion (1923-1986) se constituie într-una din cele mai traumatizante existențe scriitoricești. Anii de detenție politică, exterminatori, marginalizarea și, în cele din urmă, neîncetata supraveghere a fiecărui gest sau ieșiri în spațiul literar și cultural l-au determinat să ia drumul exilului. Rescrierea biografiei lui Ion Caraion se impune, acum, când arhivele
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
am luat abia din când în când, și în puțină măsură, cunoștință, îngăduie-mi să-ți retransmit nu numai recunoștința pentru amicalele dșumițtale gesturi față de mine, dar și încredințarea că anii, nenumărați, pe care i-ai consacrat Uniunii și trebilor scriitoricești îți vor fi, odată viesparul furiilor risipit, recunoscuți cu asupra de măsură 5. Cu cele mai bune urări de sănătate și voie bună, al d[umi]tale, Perpessicius * [București, 3 noiembrie 1967] Academician Mihai Beniuc, Mă asociez din toată inima
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
oamenii care-și exersează peste tot „talentul” doar pentru că un aparat foto digital e ieftin de cumpărat, și față de obsesia autorlâcului - ce altceva să fie povestea centrului de copiere care e și editură în același timp -, și față de curentele cârtiri scriitoricești conform cărora (prin gura personajului Cazimir) „scriitorii sunt niște grandomani care se împart în două categorii: narcisiști și negustori”, criticii sunt niște autori ratați, iar editorii, niște habarniști care „nu pricep niciodată ce vând”. M-au mirat proporțiile pe care
Printre rânduri by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3317_a_4642]
-
cunosc, din nenorocire, pe toți! Și toți aproape m-au dezamăgit. Cu excepția câtorva talente și băieți subțiri, toți sunt niște bieți închipuiți și niște puturoși, lipsiți nu numai de curiozitate intelectuală, dar și de caracter și de acea etică înaltă, scriitoricească. Întotdeauna m-am interesat de soarta și de literatura lor și, iată, și acum am pe masă manuscrisul unui tânăr, pe care mi l-a trimis tocmai aici. D[umnea]ta ce faci cu acel cenaclu sau seminar, pe care
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
sar, repetat, în apărarea celui responsabil de toată tevatura. E vorba de Aura Cristi și de Nicolae Breban, membri ei înșiși ai USR, dar care nu par câtuși de puțin impresionați de atacurile la baionetă ale lui Arman contra breslei scriitoricești, mai mult, îi preiau „argumentele” și tonul necuviincios. În numărul pe mai al revistei CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEAN| , Nicolae Breban îi califică drept „oportuniști culturali” și „condeieri” de două parale (în termenii lui Arman) pe Cărtărescu, Pleșu, Patapievici și pe alți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
Ca și evocarea prietenilor dispăruți (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ion Dumitriu), în care sunt convocate amintiri de tot soiul, inclusiv prin intermediul unor glose fotografice, și în care, lucru rar, patetismul nu își face loc. Nefiind, eu, mare amator de ferpare scriitoricești (de obicei extrem de obositoare și de false ca ton), îmi place să cred că pot să detectez imediat orice alunecare pe o pantă lacrimogen-soporifică. Și că, dacă, de data aceasta n-am simțit nicio tendință de acest fel (nici măcar în
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]