1,437 matches
-
călătorie în China este o operă de mare interes pentru studierea discursului original al lui Nicolae Milescu Spătarul. Avînd în vedere scopul urmărit de scriitor, un "jurnal de călătorie" este un memorial care-și obligă autorul la un dublu parcurs scriptic, descriptiv și interpretativ, discurs ce însoțește parcursul concret, călătoria în spații străine. El este anamneza imediată, pagină ce depășește consemnarea acelor repere care se vor sustrase uitării. Spătarul scrie cu obsesia detaliului, pentru că relatarea sa nu trebuie să tulbure sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
europeană de coeziune economică și socială. 2.9.5. Interacțiunea cu politica europeană de coeziune economică și socială. Interferența dintre politica europeană în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării și politica europeană de coeziune economică și socială transpare, de la bun început, chiar din poziționarea scriptică a acestora. Astfel, politica europeană de coeziune economică și socială este reglementată actualmente prin Tratatul de la Lisabona în apropierea imediată a politicii de cercetare, dezvoltare tehnologică, și spațiu. Originile politicii de coeziune sunt plasate însă în Actul Unic European, această
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
privilegiată, unică. Intrarea în subsolul dicționarelor online în engleză ne dă prin trimiterea la sinonime, mult mai mult, ești copleșit de dificultatea alegerii 78. Fiecare dintre ele proiectează o nuanță (uneori chiar o accepție distinctă) asupra semnificației stării trăite (reconstituite scriptic) de redactorul notei însem(i)nate de LP. Narcisismul presupus al personajului interferează cu cel al cititorului, care-și arogă (prin alegere) rolul de instaurator de sens. Dar lucrurile se complică dacă ne aducem aminte că am pornit de la "românizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și Fonágy intervin ca un ciur al sunetelor) aud invariante și variabile, disting silabe, recompun cuvinte, înțeleg replici. E clar, am trecut pragul dintre regnuri... *** Mă aflu într-un heleșteu, mormoloc-bac, trecut prin plasa admiterii în Lacul Semnelor Vocale și Scriptice. După o scurtă vreme de buimăceală euforică (trecut-am dintr-odată, sunt unul dintre fericiții candidați) descopăr că numele neutre de specializări pentru care optasem ("faute de mieux") acoperă o adevărată topografie, un sistem topologic al imaginarului idiomatic, o faună
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
este înțeleasă ca o componentă operațională pe termen scurt a unității de învățare. Dacă unitatea de învățare oferă înțelegerea procesului din perspectiva strategică, lecția oferă înțelegerea procesului din perspectiva operativă, tactică, finalizată cu un proiect didactic. Proiectul didactic este reflectarea scriptică a modului de concepere a activităților unei lecții(după N. Cerchez, 2001). Un proiect didactic se elaborează pe parcursul unei succesiuni de etape, în care trebuie să se desfășoare o serie de operațiuni specifice. În continuare sunt sintetizate etapele și operațiunile
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a făcut, cu o strictețe pe care o dă doar responsabilitatea actului modelator, să înțelegem și să prețuim dicțiunea, marca indelebilă a autorului, în aceeași măsură cu fenomenul ancorat în istoria culturală prin care se naște literatura română. Dincolo de condiția scriptică particulară, de finalitatea istoriografică, de existența "întâmplătoare" sau, dimpotrivă, cultivată și livrescă a efectelor estetice, Cronicile ne-au apărut, astfel, în relație cu personalitatea autorilor lor, descifrați cu minuție, într-o empatică perspectivă individualizatoare. Modelele umane, explicite, ale Cronicilor, rămase
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care cumulează mai multe funcții și nu au funcția de bază la întreprinderea respectivă<footnote Precizări metodologice, Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București, 2011, p. 43. footnote>. Numărul mediu de salariați ( N ) exprimă nivelul mediu al efectivelor scriptice zilnice dintr-o perioadă de timp. Necesitatea utilizării acestui indicator în analiza statistică a resurselor umane rezidă<footnote I. Enea-Smarandache, I. Murărița, Statistică microeconomică, Editura Universității din Craiova, 2007, p. 2. footnote>, pe de o parte în faptul că efectivul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
sensul jurnalistic actual, dat de imperativul conciziei, ci în acela al dozării ideii-esență, într-o expresie pe cât de scurtă, pe atât de percutantă. Una din observațiile care au cunoscut o cvasicirculație încă din perioada interbelică se referă la stilul eminamente scriptic al prozatorului publicistic (Vianu, Cioculescu). Lipsa de spontaneitate semnifică, și în actul gazetăresc, preocuparea obsedantă pentru rescriere, pentru elaborare meticuloasă și responsabilă, ca expresie a venerației în fața Cuvântului. Referindu-se la "schițele de portret" argheziene, Cioculescu semnalează idiosincraziile pamfletarului, stimulate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de așteptări al corespondentei și, totodată, să-l facă cunoscut pe al său. Tânărul de două zeci și trei de ani își afirmă imperativ principiile și își asumă, în virtutea unei superiorități intelectuale autorecunoscute, rolul de tribun (magistru) în acest dialog scriptic. Discursul său este conceput polemic și trădează un autor a cărui pasiune pentru contra-argumentare pulsează în fiecare paragraf. El nu răspunde pur și simplu, ci, mai întâi, demontează minuțios discursul corespondentei sale, identificându-i punctele vulnerabile și folosindu-le drept
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mari densități spirituale"153) devine o figură paradigmatică, grație căreia autorul poate amenda nu prin ceea ce spune, ci prin ceea ce lasă să se înțeleagă. Gândită, din perspectivă semiotică, drept semn distinctiv în discursul polemic, litota traduce, în fond, o autocenzură scriptică a semnificantului, în favoarea libertății de mișcare a semnificatului, ceea ce face din lectorul avizat o instanță activă, co-participantă la dialogul polemic. În Scrisoare deschisă domnului A.C. Cuza, intenția polemică evidentă nu este disimulată, ci acompaniată permanent de instrumentația pamfletului ironic. Apelativul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
altfel, el însuși). Dincolo de cuvânt se află, la Arghezi, o morală universală; la Eminescu un program de acțiune. Pe urmă, Arghezi lucrează concentrat, practică un fel de homeopatie polemică iar Eminescu are voluptatea desfășurărilor ample. În sfârșit, pe când unul e scriptic (Arghezi), celălalt e oral (Eminescu) (s.n.). Altfel spus, în timp ce unul cioplește tacticos în fibra cuvântului tablele legii, altul regizează spectacole fastuoase în forum"215. Cu aceste considerații încheie Monica Spiridon studiul asupra publicisticii eminesciene, lăsând, în continuare, textele atent selecționate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pătura de sus etc.: "Influența austriacă asupra românilor din Principate"220, text care, publicat ulterior, la 1 august 1876, în Convorbiri literare, va fi considerat articolul-cadru definitoriu pentru etapa a doua a publicisticii eminesciene. Scena politică bipolară cu corespondentul său scriptic presa partinică ne dezvăluie principalele direcții dihotomice (conservatorism-liberalism, autohtonism-europenizare, ruralism-urbanizare, tradiționalism-modernizare etc.), precum și intensitatea dezbaterilor ideologice și culturale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest context socio-politic practică scriitorul Eminescu gazetăria, ca pe o meserie de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
regizat după criteriile impuse de contactul imediat"224. Narativitatea este, în acest sens, o condiție sine qua non a comprehensibilității, așa cum mijloacele teatral-scenice sunt obligatorii pentru a capta latura afectivă a publicului, perceput ca destinatar prioritar al mesajului polemic. Stilul scriptic arghezian, subliniat întâia dată de Tudor Vianu, rezidă tocmai în forța imagistică a hiperbolei, precum și în efectul frapant pe care-l produce oximoronul. Textul arghezian curge deseori imprevizibil, fie dinspre diasirm spre blam și imprecație, fie dinspre real-expozitiv spre ficțiune
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate canalele mass-media sau artistice, într-o descurajantă monotonie cavernoasă. Ion Manolescu analizează această "paraliteratură scriptică și vizuală" (romanul de aventuri, cărțile detectivistice, banda desenată, filmul polițist, desenele animate, seriile de capă și spadă mai ales în Epoca Ceaușescu), care integrează segmente de ideologie oficială în cultura de consum, dar și atenuează discursul cultural politizat prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
plășii sau încasării; inexistența disponibilului în contutl clientului. b)Refuzul instrumentelor de plată compensabile se face, în funcție de ziua de compensare (c), astfel: instrumentele de plată compensabile de debit (cecurile) sunt refuzate de către unitățile bancare primitoare (destinatare) în ziua introducerii lor scriptice în compensare (c) de către unitățile bancare prezentatoare (inițiatoare), deoarece ele au fost prezentate anterior în vederea verificării lor; instrumentele de plată compensabile de credit (ordinele de plată) sunt refuzate în maximum două zile lucrătoare de la data compensării lor (c+2). c
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
plășii sau încasării; inexistența disponibilului în contutl clientului. b)Refuzul instrumentelor de plată compensabile se face, în funcție de ziua de compensare (c), astfel: instrumentele de plată compensabile de debit (cecurile) sunt refuzate de către unitățile bancare primitoare (destinatare) în ziua introducerii lor scriptice în compensare (c) de către unitățile bancare prezentatoare (inițiatoare), deoarece ele au fost prezentate anterior în vederea verificării lor; instrumentele de plată compensabile de credit (ordinele de plată) sunt refuzate în maximum două zile lucrătoare de la data compensării lor (c+2). c
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
individ inexistent de fapt, care să pună probleme pe care nu le punea nimeni și nu interesau pe nimeni. Așa că, prin șpăgi bine plasate prin birourile de Evidența Populației de la primărie și poliție, am reușit să-i creăm o identitate scriptică personajului nostru, sub numele de Mile Spătaru. Apoi l-am Înscris În cursa electorală, punându-l să vorbească În clipurile electorale filmate și trucate de Andreea, În care Leac purta mustață și perucă, despre scăderea populației de albine din județul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
E. Baconsky, care era Petru Dumitriu. Aproape de aceeași vîrstă cu redactorul șef al revistei Steaua, autorul Cronicii de familie își permitea și el o ținută inconformistă, "aristocratică", o conduită de dandy "socialist", pe temeiul financiar creat de copioasele sale compromisuri scriptice, normal, la scara mai mare pe care o făcea posibilă locația sa la "centru". Îl zăream încă în 1954, într-o înveșmîntare neverosimilă, de senior interbelic, la Casa sScriitorilor ori la Athénée Palace, plutind deasupra mizeriilor obștești. Un soi de
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția științei de carte (literacy) în secolele XI și XII în Europa Occidentală, B. Stock urmărește configurarea a ceea ce numește a fi "comunități textuale", pe care le definește ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a condus la emergența unor "societăți orientate textual" (p. 19). Adaptând aparatul conceptual elaborat de B. Stock în studiul memoriei naționale, vom spune că "comunitatea textuală" a națiunii este o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al comunității (i.e., a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma manualelor școlare de istorie, comunitatea textuală a națiunii își istoricizează existența, elaborându-și o meta-narativă a originii, destinului și devenirii. Școala este, așadar, instituția cardinală a comunității textuale a națiunii, iar manualele școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care structurează modul colectiv de raportare la trecut (Wood, 1999). Tabloul poate fi completat prin conceptul lui P. Nora (1989), prin prisma căruia manualele de istorie sunt "locuri [textuale] ale memoriei" (lieux de mémoire), artefacte materiale în care sunt concentrate scriptic experiențele istorice trăite în comun ale comunității sociale. Lucrarea de față este fundamentată metodologic pe analiza discursivă a conținutului literaturii didactice românești în general și a manualelor de istorie națională în special, considerate a fi expresii textuale ale memoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Totuși, strategia indirectă, de angajare pasivă și de la distanță a obiectului de studiu nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care cumulează mai multe funcții și nu au funcția de bază la întreprinderea respectivă<footnote Precizări metodologice, Anuarul Statistic al României, Institutul Național de Statistică, București, 2011, p. 43. footnote>. Numărul mediu de salariați ( N ) exprimă nivelul mediu al efectivelor scriptice zilnice dintr-o perioadă de timp. Necesitatea utilizării acestui indicator în analiza statistică a resurselor umane rezidă<footnote I. Enea-Smarandache, I. Murărița, Statistică microeconomică, Editura Universității din Craiova, 2007, p. 2. footnote>, pe de o parte în faptul că efectivul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
materii prime și auxiliare intrate, la care s-a adăugat și stocul inițial. Diferența înregistrată dintre stoc și intrări și consumul total de materiale reprezintă de fapt stocul final de materiale la sfârșitul lunii. Acest scop este comparat cu stocul scriptic , înregistrând diferențele pozitive sau negative. LUCRAREA 7 ANALIZA BOMBOANELOR DE LABORATOR 1. Bomboane drajeuri, jeleuri 2. Analiza bomboanelor de laborator Produsele zaharoase, care se obțin prin acoperirea unui nucleu de: zahăr, cacao, ciocolată, prin fondant simplu sau cu adaosuri, de
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]