1,226 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TRECEA UN OM PE DRUM... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trecea un om pe drum cărând petale Cu cai de foc și bici sculptat în scrum, purta pe brațe, raze de vestale, și, umbra lor, era muiată-n fum. Galop de pietre își struneau zăbala pândind cu ciob de aripi drumul strâmt, sub pașii amorțiți strângând rafala ațâțător de rece, dintr-un vânt. Icoane, dezvelite pe sub
TRECEA UN OM PE DRUM... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1466246792.html [Corola-blog/BlogPost/375379_a_376708]
-
un semn stacojiu/ între litera A și numele meu/ port stigmatul chemării/ pe drumul sortit pentru Unul”. (Gânduri în expansiune, p.79) ori „desprinderi de verde/ în sâmburi striviți sub carâmb/ absorb în spirală aritmic ecoul/ când zmeiele frunză sunt scrum/ și zidul străpuns de un gând/ răspunde în magma primară / Eu Sunt” (Restituiri, p. 75 ). Prin poezie, autoarea-și găsește liniștea, confortul sufletesc atât de mult de dorit de noi toți. De dragul acestui poem/ ocolesc anotimpuri frunze ape cocorii/ culorile
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1454421500.html [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DIN DOR DE EMINESCU Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Unor poeți "în alb” „Porni Luceafărul” la drum... Prin pagini, mii, deschis-a calea, Lumină a făcut din scrum, Arzând în ea dureri și jalea. Dar prea curând se-nchid iar foi Și liber drum e dat uitării, Acum, când năvăliți șuvoi În numele emancipării. Ați dat la prunci doar firmituri Din limba noastră cea frumoasă, Din basm scornit-ați
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1421178391.html [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
vieții cu speranța-n poezii Așteptându-te fericire-n fiecare zi să vii Azi scriu silabe desculțe-n singurătate Cu voi renasc, pășesc pe alt drum Spre cer cu aripi de îngeri într-o carte, Ca pasărea Phoenix din propriul scrum. Dumnezeu este și el acolo, prezent, o constantă fericită în vers: „Azi păși mei pășesc la a Ta poartă Din suflet Doamne îți mulțumesc Se aud clopotele, din cer o toacă Cu Tine Doamne în rugăciune trăiesc” Același ecou de
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1457857953.html [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
au plâns și ochii mei... Sărutul mai scrâșnește de-atâta nepăsare Nimic nu mai respiră sub umbrele de fum; Nu știi cum țipă-n mine și nu știi cum mă doare Când pleci spre altă ploaie și ard și iarăși scrum Se-mprăștie-n zăpada prea albă pentru mine; Și mi-ai promis o clipă în care tu și eu Ne-om prinde-n palme cercul unitelor destine Eu, floare de soc albă de foc, tu Prometeu... Referință Bibliografică: Au plâns
AU PLÂNS PE GLEZNE SĂLCII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Au_plans_pe_glezne_salcii_violetta_petre_1361544363.html [Corola-blog/BlogPost/341255_a_342584]
-
e sfînt, inclusiv păcatul. • Mulți știu că este o limbă de pământ sfânt. Nu pricep însă de fel cum de-i străpînită de Israel. De căutați un cap d evreu, iată sunt aici și eu. • Holocaustul ne-a prefăcut în scrum, dar noi ne-am salvat pe alt drum. • Soarele ne luminează pe toți la fel. Totuși unii-s mai luminați, alții de fel. • Crezul ne-a unit în jurul unui Dumnezeu. Banul a separat evreu de evreu! • Hitler ne-a pus
GÂNDURI REBELE (3) – EVREII ŞI ŢARA LOR de HARRY ROSS în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1410331898.html [Corola-blog/BlogPost/367686_a_369015]
-
să observe locul mai atent. Își începu observația, uitându-se prima dată pe lângă ea. Pe jos era o mochetă închisă la culoare, de atâta mizerie. Se gândi că poate nu fusese curățată sau spălată niciodată. Pe alocuri se vedea mult scrum și chiștoace de țigară. Undeva se puteau observa și vreo două trabuce stinse și strivite de o talpă de încălțăminte bărbătească. Pe pereții murdari și zgâriați se vedeau păianjeni, care leneveau împărătește pe pânzele lor. Unul dintre ei era la
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444571947.html [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
supraviețuiesc Și-mi duc cu greu în spate-o cruce, Scriu poezii, prin vers trăiesc Și mă îndrept către răscruce De vânt, de doruri și de drum Și de ”to be, or not to be”, De a fi flacără sau scrum De a muri, de-a mai iubi... Referință Bibliografică: PE STEAUA TA / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul VI, 03 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PE STEAUA TA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1478173769.html [Corola-blog/BlogPost/381664_a_382993]
-
complet Nici casa înzestrată cu ferestre lucarne Nu poate zări tot cerul de-un alb-violet Nici focul nu arde în sobă Rotind alte arabescuri de fum Nici cântecul nu mai stă în poiană Așteptând ca țigara să se înece în scrum. Nici apa nu mai curge în cercuri Dansând frenetic un vals în oval Nici ea nu vrea să mă mai ierte Deși îi cânt versuri de-un verde-opal. Doar muza aleargă grăbită Să-mi scuture seva mintală Nici eu nu
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
strofe albastePe cea în care azuru-i completNici casa înzestrată cu ferestre lucarneNu poate zări tot cerul de-un alb-violetNici focul nu arde în sobăRotind alte arabescuri de fumNici cântecul nu mai stă în poianăAșteptând ca țigara să se înece în scrum.Nici apa nu mai curge în cercuriDansând frenetic un vals în ovalNici ea nu vrea să mă mai ierteDeși îi cânt versuri de-un verde-opal.Doar muza aleargă grăbităSă-mi scuture seva mintalăNici eu nu mai știu ce-am grăitCăci
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PENDULUL SORȚII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului În lumea noastră cât o gămălie, Ne cernem vise tapetate-n scrum. Funinginea înghite orbul drum, Sub soarele pierdut prin galaxie. Greblăm cu spor prin straturile minții. Sperăm să recoltăm ceva de soi Din gânduri vechi, zăcând prin cele noi, Se luptă-n ele demonii cu sfinții. Potirul vieții-l dăm pe
PENDULUL SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1489855515.html [Corola-blog/BlogPost/381195_a_382524]
-
alegerile pentru acest volum, Bill Wolak călătorește și în vers, nu doar în viață, pașii săi, de om care își dorește „să devină fluviu”, ca toți aceia care „iubesc îmbrățișarea/ cu neastîmpărul vîntului, focului”, arzînd clipele „pînă totul se face scrum”, cercînd să străbată dinspre înlăuntru, de la gîndurile și sentimentele sale despre lume, pînă la depărtări, fie ele în timp, de pe vremea lui Arhilocus din Păros, „singurul soldat-poet al grecilor antici”, cum scrie într-un poem, care „a murit în lupta
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_chelaru_1464277691.html [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
în ele cu săgeți; le-am disipat în poeme, în rame prinse pe pereți ca un suflet rănit, care geme. L-am întrebat pe Dumnezeu unde pot să le mai pun? Răspuns: „Numai în visul tău. Acolo ard grămezi în scrum”. Nu poți struni un timp oarecare cu toată tăria ta de poet; dar, am descoperit, cu stupoare, că cititorii l-au notat în caiet. Menirea-mi însă nu s-a încheiat. În mine zac destule comori. Cu arme noi e
DESCOPERIRE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1431926216.html [Corola-blog/BlogPost/368060_a_369389]
-
ce face până la 5 când se întâlneșete cu Maricia. Maricia are 20 ani și e frumoasă. E mai înaltă cu un cap ca el și asta îi place. Trage din trabuc. Își umflă obrajii și aruncă fumul, încet, afară. Bate scrumul cu degetul arătător de la mâna stângă. Lasă să i se vadă ceasul suflat în aur, dar și ghiulul, greu, având inscripționat, nu foarte reușit, un cap de leu. Salută pe cei care-l salută, ridicând un singur deget de pe volan
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476178366.html [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
mai văd plângând Acum,cănd mi-esti atât de dragă. Zâmbește,si zâmbetul tău, Va fi ca un bandaj,pe-o rană. Iubito,plângi? De fericire lăcrimezi acum, Ca inima-mi de ghiata altădată, Pe cale e,să se prefaca-n scrum. Referință Bibliografica: Plângi? / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul IV, 29 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PLANGI? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1419813717.html [Corola-blog/BlogPost/384583_a_385912]
-
urca poparele-n lume. Marcel Breslașu nu s-a lăsat nici el mai prejos și a scris poezia Cântec pentru tovarășul Stalin: Tot ce'nflorește'n țară noastră-acum/ A fost sădit de mâinile-ți blajine,/ Unde mai ieri erau ruini și scrum,/ Partidul nostru urca largul drum/ Deschis de Lenin și'mplinit de tine. În acea epoca cu promisiuni de certă măreție, scriitorii s-au întrecut să aducă osanale liderilor politici ai vremii, înfierând totodată, imperialismul anglo-american, care a contribuit decisiv la
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
Îndrăgostiți de poezie, Tu ne-ai lăsat din darul sfânt! Și ne hrănim cu frenezie. Să nu-ți mai pese de dușmani! Au fost atunci,mai sunt și acum, Așa va fi și peste ani Dar piaza rea se face scrum. Dușmanii noștri nu au nume Doar parastasu-i pomenește, Nu vrea pământu’ să-i asume, Pe tine lumea te iubește! Ți-aș da din anii mei rămași! Din dragostea ce-o ai din plin, Să fii cu noi, să fim părtași
EMINESCU, HAR DIVIN... de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1497518443.html [Corola-blog/BlogPost/372119_a_373448]
-
DE PRIMĂVARĂ 2011 DE LA VIȘEUL DE SUS Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 150 din 30 mai 2011 Toate Articolele Autorului Premiile festivalului • Premiul I - Viorel Mureșan, pentru volumul „Buchetul de platină” • Premiul II - Ștefan Doru Dăncuș, pentru volumul „Scrum/Cendre” • Premiul pentru debut - Dorel Todea, pentru volumul „Ruga de veci” • Premiul din partea Cenaclului literar artistic „Andrei Mureșeanu” - Adriana Lisandru, pentru volumul „Despre ea, niciodată” • Premiul pentru volum în manuscris, oferit de Editura Grinta - Adeline Adriana Timiș, „Timpul nu a
FESTIVALUL ARMONII DE PRIMĂVARĂ 2011 DE LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Festivalul_armonii_de_primavara_2011_de_la_viseul_de_sus.html [Corola-blog/BlogPost/343001_a_344330]
-
ta. Mi-ai dat iluzia că pot atinge albastrul cerului, cu aripile pe care le așezai pătimaș pe umerii mei, dar, vai, de fiecare dată, ca nefericitul Icar, sfârșeam prin a mă zdrobi de crunta realitate, cu aripile transformate în scrum. Lanțurile cu care mă înlănțuie patima ta nu mă ucid dar nici nu mă lasă să trăiesc. Lasă-mă să zbor, Ermit, lasă-mă să-mi viețuiesc destinul, chiar dacă asta ar însemna să mă mai pierzi o viață. Aș putea
POEZIA // DIMESIUNEA UNIVERSALĂ A OMULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1458074766.html [Corola-blog/BlogPost/348521_a_349850]
-
thanatice flori, lângă urna ta cu cenușă, în inima mea, în inima ce-a devenit, și ea, între timp, cenușie; dorul sunt nenumărații mei pași fără drum, dorul e tăcerea moartă din cuvintele mele; dorul e gustul de cenușă și scrum din pâine, din lacrimi, din paharul cu apă, din ale dimineții sinistre cafele; dorul e chipul morții, e al morții sibilinic discurs, ce se insinuează în rugăciune, ce susură, necontenit, în ecou, în auz, ce stăruie pe ale amintirii retine
EUGEN DORCESCU, DORUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1422167818.html [Corola-blog/BlogPost/377057_a_378386]
-
păsări de fum” își vor lua zborul pitic din cenușa uitării... A doua zi după jocul de artificii nu va rămâne decât “eternul amar / al clipei cumințite de-un fir de nisip / și sfiala pietrei / dintr-o lume cu iluziile scrum” (undeva departe). Poezia Ilenei Popescu Bâldea nu exaltă iubirea, nu o ridică la rang de virtute, dar o cheamă și recheamă în orice clipă, cu glas jinduitor, tânguitor, fiindcă fără ea nu se mai recunoaște, dorind reîntoarcerea în ceea ce a
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Trec pașii toamnei peste noi, În plumburiu se-mbracă zarea Și cad pe cerul sufletului ploi, Ce sting încet, încet, visarea. Trec pașii toamnei pe cărări, Lăsând în urma lor parfumul... Se mistuie averea din comori, Doar vântul îi mai mângâie scrumul. Trec pașii toamnei peste timp, Peste mormintele de frunze stinse, În versuri mai îngrop un anotimp, În templul meu de gânduri, și de vise. Trec pașii toamnei fără speranță, Ne amăgim că viața-i ca o roată, Cu toții am dori
TREC PAȘII TOAMNEI PESTE NOI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1477160578.html [Corola-blog/BlogPost/354570_a_355899]
-
nu sunt Ea, că Ea n-o să revină; Te iert din frunza ultimului fag. Iertări învinse cer, știind că totuși nicicând n-ai fost fost aici, nici când șopteai cu glas scăzut, -nu mie îmi spuneai poeme de alint pe scrum de lotuși. Din rana mea, cu mână de mătase îți mângâi jalea de-a o fi pierdut printre femei cu nume neștiut, în care o tot cauți, bătând la case... Referință Bibliografică: TE IERT... Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TE IERT... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1430062117.html [Corola-blog/BlogPost/353954_a_355283]
-
rușine! Tot ispite înduri în viață, Pruncii nu mai știu de tine, Astăzi nu te mai învață... Tot mai des mă-ntreb de-o vreme, Vremea asta nu-i de-acum, Cine oare se tot teme Și ne vrea trecutul scrum? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Tot mai des... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TOT MAI DES... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1451840122.html [Corola-blog/BlogPost/370272_a_371601]
-
își deschide scorbura să se aerisească și-ntr-una, obsesiv, strigă lumii că nu mai poartă albul baston ca să vadă. 45. Reperaj: cerul amprentă cutremurătoare și-a pus, prin fulgerul ce a prins gust de om, pe casa care de el incendiată scrum s-a făcut și s-a dus. Este ontogenicul fulger axion. 46. Reperaj: cele cinci vii continente cu ochii împietriți, cu plete de ierburi și păduri înverzite, prin Oda Bucuriei pe care sperăm c-o iubiți, ne fac să renaștem
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]