401 matches
-
anunțați gardienii publici și s-a făcut o plângere la poliție pentru stabilirea vinovaților. De asemenea, a fost ridicat capul voievodului, iar ulterior bucățile de piatră au fost lipite de un sculptor cu experiență. Actualmente, grupul statuar se află în scuarul Casei Tinerului și Studenților și cuprinde pe un vast soclu comun de mică înălțime, statuile următorilor voievozi din istoria ținuturilor moldo-valahe, voievozi care au apărat integritatea teritorială a spațiilor locuite de poporului român: Dragoș Vodă și Alexandru cel Bun, Ștefan
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
decizia de a fi construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a porții de intrare. Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcția Mitropoliei (distrusă în anii războiului). Este o construcție în spiritul stilului empire, particularitatea arcului din Chișinău rezidă în soluționarea trecerii în patru direcții, obținând patru fațade identice, cu patru piloni. În plan este pătrată, cu pilonii de la
Catedrala Mitropolitană din Chișinău () [Corola-website/Science/302592_a_303921]
-
cât și prin numeroasele imagini inspirate de oamenii și priveliștile muscelene. Datorită acestor calități, patrimoniul cultural al câmpulungului în istorie, etnografie și arte plastice, este mai bogat și mai reprezentativ. Monumentul lui Negru Vodă În fața bibliotecii orășenești, într-un mic scuar, apare maiestuos bustul legendarului Negru Vodă, operă a sculptorului Dimitrie D. Mirea, ridicat în 1910, ca omagiu al câmpulungenilor strămoșului lor, așa cum glăsuiesc inscripțiile de pe plăcile care acoperă soclul: „Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
să admir Coloana lui Nelson (56 metri)din centrul pieței cu același nume, realizată de sculptorul Landser (1842) și dedicată victoriei navale de la Trafalgar asupra flotei franceze (1805). Lateral se găsesc două importante edificii: National Gallery și Biserica St. Martin. Scuarul Nelson este un punct de referință în centrul Londrei, populat de mii de turiști, care fac un scurt popas pentru a privi jocul zglobiu al apei în fântânile arteziene și zecile de porumbei prietenoși care așteaptă puține semințe de la trecători
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de locuit cu 11 etaje (arhitect V. Șalaghinov) și 9 etaje din panouri prefabricate, care împreună cu o clădire de 18 etaje (str. Alecu Russo 1) au delimitat teritorial aria pieței dinspre est. Din partea de nord-vest piața este deschisă, marginită de scuarul fostului Palat de cultură al Sindicatelor (1971, arhitect D. Palatnik), plantat cu specii de conifere și foioase decorative.
Piața Alecu Russo din Chișinău () [Corola-website/Science/312550_a_313879]
-
spațiului, apă, pavaj și alte structuri, dar: - designul gradinilor se ocupă în mod special cu spații închise, private (parc, grădină etc) - designul arhitectural se ocupă cu spații închise, dar de asemenea se ocupă cu spații deschise, care sunt deschise publicului(scuar, parc rural, sisteme de parcuri, spații verzi etc). Romanii au preluat arhitectura peisajului pe o scară extensivă, și Vitruviu a scris multe despre acest subiect ceea ce afectează și acum peisagiștii. La fel ca și în celelalte arte, grădinăritul a fost
Arhitectură peisagistică () [Corola-website/Science/312789_a_314118]
-
secțiunea "Semaine de la critique" a festivalului francez. În România, premiera filmului s-a făcut pe 4 iunie 2006, la Festivalul Internațional de Film „Transilvania”, în Cluj. În București, o primă proiecție a fost organizată pe 8 septembrie 2006, într-un scuar amenajat din Calea Rahovei. Publicul și criticii din țară au primit foarte bine filmul, dar dificultatea presupusă de formatul temporal pretențios (mediu-metraj) a permis, mai departe de festival, numai un număr mic de proiecții (în București: la Casa de cultură a
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
ale orașului Briceni sunt fondul funciar care este reprezentat de cernoziomuri cu un grad înalt de productivitate. În preajma orașului este o pădure unică pe o suprafață de 30 ha, cu copaci seculari. În oraș este amenajat un parc și 3 scuaruri. De asemenea este o zonă de agrement cu patru iazuri unite prin cascade. Cel mai mare lac din teritoriu are 33 ha. În anul 2003 orașul Briceni a fost desemnat la concursul republican "Cel mai verde, cel mai bine amenajat
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
cu cel mai redus număr de muncitori în industrie dintre toate orașele mari. În Craiova acestei perioade se construiește complexul (hotel, restaurant) "Palace" precum și așa-numita "Casa Albă" (pe una din laturile grădinii centrale - English Park - realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. În 1940 Craiova devine locul "conferinței romano-bulgare", în urma discuțiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei. Orașul se pregătea de război, Armata
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
longitudinală Aleea Clasicilor din Grădina Publică "Ștefan cel Mare" (1958, arh. F. Naumov), monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (1928, sculptor Alexandru Plămădeală, arh. E. Bernardazzi), monumentul lui Mihai Eminescu (1996, sculptor T. Cataraga, arh. M. Rusu), amplasat în scuarul de lângă Teatrul Național "Mihai Eminescu", și cel al mitropolitului Petru Movilă (1996, sculptori G. și B. Dubrovin, arh. I. Halupneac), amplasat în fața Casei Editurilor. Bulevardul este cea mai importantă stradă din țară din punct de vedere simbolic. Aici s-au
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
și 1547 a locuit la Metz, trimis de regele Henric al II-lea pentru a pregăti anexarea din 1552. "Maison de Rabelais" (limba franceză, Casa lui Rabelais) este o locație turistică, chiar dacă edificiul nu mai există, fiind înlocuit de un scuar unde vara se organizează diferite manifestări artistice. În vremea când a fost construită, casa a fost o clădire remarcabilă. Comunitate pluriconfesională din vechime, orașul cunoaște câteva accelerări ale dinamicii demografice cauzate de evenimente politice si religioase. Astfel, din secolele IX-
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
de bonitate a terenurilor este de 59 puncte. Pământul arabil constituie cea mai mare parte din terenurile agricole. Spațiile verzi ocupă 432 ha., din care 381 ha. fac parte din Fondul forestier de stat și 21 ha. sunt parcuri și scuaruri. Suprafața totală a bazinelor acvatice în oraș este de 37 ha. De asemenea, orașul este traversat în direcția est-vest de două râulețe: Frumoasa (lungimea 9 km.) și Cotihana (lungimea 7,4 km.). Râul Prut, care curge în apropierea orașului, este
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
perimetrul orașului sunt artificiale. În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1-2 m de la suprafața solului. Suprafața spațiilor verzi (scuaruri, bulevarde înverzite) este 262,5 ha, cea a pădurilor și parcurilor de 498,5 ha, în total 761 ha sau 9,7%. Răspândirea mică a pădurilor se datorează utilizării terenurilor în fondul construcțiilor. Suprafața pădurilor se micșorează în fiecare an
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de sud ale orașului, în apropiere de râul Răuțel. În timpul războiului, partea centrală a orașului fost distrusă și în locul cartierelor distruse a fost amenajată o grădină publică, Parcul central. Locuințele distruse din partea veche a orașului au fost înlocuite cu un scuar, iar clădirile construite în stilul modern românesc care s-au păstrat au fost demolate pentru formarea pieței centrale gigantice (Piața Vasile Alecsandri din Bălți), cu spațiu exorbitant; unele clădiri au fost păstrate izolat, într-un raport adecvat cu imobilele cu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacent . În domeniul floriculturii activează două întreprinderi S.A. „Codru Nord”, SRL „Floribel”, care asigură populația republicii cu plante-flori decorative,destinate pentru amenajarea spațiilor verzi (parcuri, scuaruri, bulevarde, cartiere locative etc.) și oferă flori pentru buchete, compoziții, coșuri, și ghivece cu flori. Zona economică liberă „Bălți” a fost lansată la 26 mai 2010 la inițiativa companiei moldo-germane ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL, și reprezintă a șaptea zonă economică
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
În ultima parte a secolului XIX se adoptă măsuri semnificative de sistematizare (adaptarea străzilor la circulația trăsurilor și pavarea lor, amenajarea de piețe, canalizarea apelor uzate și a pârâului Cuiejdi, modernizarea centrului orașului și instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, grădini și parcuri), controlul riguros al construcțiilor, norme de construcție și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și avea 17.391 de locuitori
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt si masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră. Tot pentru Câmpulung, Dimitrie Demetrescu-Mirea a lucrat și bustul lui Ion C. Brătianu, care fusese instalat în scuarul din fața Hotelului Regal. "Bustul lui Dimitrie Micescu", fost primar în Câmpulung Muscel (1903 - 1904 ), turnat în bronz în 1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu Golescu din București, ridicat în 1908. O serie de
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
fost inaugurat cu mult fast în ziua de 9 ianuarie 1923. (În clădirea regimentului se află acum Muzeul Militar Național). Macheta soldatului ce înfățișează „Avântul” a fost refolosită pentru „Monumentul Infanteristului“, statuie realizată de sculptor în 1930 și amplasată în scuarul de lângă Podul Cotroceni. Statuia reprezintă un soldat în poziție de luptă, ținând cu ambele mâini pușca și pregătindu-se să lovească cu patul ei. Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
prenume), Maxime Le Forestier, Pierre Perret, Renaud, Yves Duteil, Francis Cabrel și Fabrizio De André. În Franța, numeroase instituții școlare, săli de spectacole, parcuri și grădini, spații publice și străzi poartă numele lui Georges Brassens, inclusiv la Paris, unde există scuarul Georges Brassens, în imediata apropiere a casei sale din strada Santos-Dumont, sau centrul cultural Georges Brassens de la Beaucourt (Franche-Comté), loc unde se țin diverse spectacole. Există, de asemenea, o piață Georges Brassens (Georges-Brassens-Platz), în localitatea Basdorf din Germania, iar bibliotecă
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
sălii, fiind dispuse perimetral, în care se ajunge printr-o scară monumentală cu trei rampe și scări aflate la colțurile pătratului circumscris sălii de patru. Două intrări laterale secundare, amplasate la sud și nord conduc direct din stradă și din scuarul aferent în foaierul teatrului. Alte două intrări, amplasate simetric celor secrise mai sus, conduc în partea scenei, în administrație și camerele pentru actori, depozite de rechizite, ș.a.
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău () [Corola-website/Science/329653_a_330982]
-
o vizită și a făcut un selfie cu Renato Usatîi, postând fotografia pe o rețea de socializare și menționând că pe Igor Dodon nu l-a găsit acolo. În replică, Igor Dodon a declarat că va dormi în cort în scuarul Parlamentului, începând din noaptea următoare. În a patra duminică, pe 27 septembrie, Igor Dodon și Renato Usatîi au organizat un marș comun de amploare. Două coloane de protestatari din partea lui Dodon, una pornind de la Complexul Memorial „Eternitate” din Chișinău, iar
Protestele din Republica Moldova din 2015–2016 () [Corola-website/Science/334799_a_336128]
-
ținut discursuri și la final a fost adoptată o rezoluție, votată în două limbi: română și rusă. Aceasta a fost numită „Trei etape ale salvării naționale” și conținea revendicări ca: Pe 2 și 3 octombrie (vineri și sâmbătă), protestatarii din scuarul parlamentului și-au instalat corturile pe carosabil, blocând astfel circulația rutieră pe bulevardul Ștefan cel Mare, între străzile Serghei Lazo și Maria Cebotari. Totodată, pe segmentul de stradă închis organizatorii protestului au organizat mini-competiții la șah și fotbal. Pe 5
Protestele din Republica Moldova din 2015–2016 () [Corola-website/Science/334799_a_336128]
-
Clădirea fostei cârmuiri a zemstvei este un monument de arhitectură din orașul Soroca, construită în anii 1870. Este amplasată în axul străzii care mărginea la nord scuarul orășenesc. Reprezintă o clădire compusă din parter și etaj, ridicată pe o terasă a malului înalt, cu fațada orientată spre Nistru. La intrare erau amenajate scări dispuse în trei rampe, mărginite cu baluștri din piatră. În fața intrării este amenajat un
Clădirea fostei cârmuiri a zemstvei din Soroca () [Corola-website/Science/334508_a_335837]
-
naturii. Flora din parc cuprinde 197 de exemplare de rășinoase (77%), restul fiind foioase. Plantația este considerată foarte tânără: 73% dintre plante au diametre de până la 20 cm, bucurându-se de o stare fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar și 14 molizi argintii tineri ("Picea pungens"), arbori cu temperament de lumină plantați însă la umbră. Parcul mai adăpostește circa 20 de platani englezești ("Platanus acerifolia"). Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]