570 matches
-
prioritate să releve un adevăr, să surprindă cu exactitate "o fărâmă de viață", după cum se exprima Liviu Rebreanu. Oricare ar fi finalitatea demersului, cuvântul este de fiecare dată instrument (dar din mai multe truse): tehnic sau științific, dacă e cazul, sculptural, poetic sau pictural (în tușă fermă, deloc sofisticată), filosofic și adesea teologal, în fine "chirurgical" și poate acesta este termenul cel mai potrivit pentru un scriitor care nu epatează (căci nu-și propune asta), ci "operează". Dacă putem afirma că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe care textul Apocalipsei mi-o poate oferi este peisajul unui sfărșit de lume în care mă închin și eu icoanei fiarei și sunt însemnat, alături de cei mulți, de cifra numelui pierzaniei depline. A te închina unei reprezentări-portret picturale sau sculpturale înseamnă a genera un perimetru sferic de sacralitate asumată individuală, reprezintă demersul de circumscriere a unei regiuni ce găzduiește zorii raportului dintre eul adorator și cel care este adorat întru invocare. Survin aici tendințele unei re-poziționări delirice în intimitate cu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
celui ce-o adoră. Astfel, observăm o structură asemănătoare unui aisberg în care vârful este reprezentat de sfera intimității ritualice trasate în jurul portretului respectiv, linia apelor ce delimitează partea ascunsă de cea vizibilă ar fi însăși această rostuire picturală sau sculpturală, iar partea din adâncuri, segmentul ascuns ar fi reprezentat de imperiul celui adorat. Dinspre acest imperiu tainic răzbat energiile care odată ajunse în vârful unui asemenea aisberg transformă acest pisc în loc cu valențe sacerdotale, preschimbă în templu locul de suprafață
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a reliefului calculată la nivelul întregului podiș este de 100 - 150 m, însa in extremitatea sudică această valoare este depășită. Densitatea fragmentării are valori medii de 0,7 - 0,9 km. Cea mai mare parte a reliefului are un caracter sculptural, fiind rezultatul acțiunii agenților modelatori externi asupra molasei neogene, in condițiile unei mișcări de ridicare care a activat procesele de eroziune, pe măsură ce câmpia inițială a început procesul de exondare. Această exondare s-a produs pe direcția amintită - de la NNV spre
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
al despăduririlor masive. Efectul masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte răspândită, la aceasta contribuind și folosirea nerațională a terenurilor, mai ales pe substrat argilos. Eroziunea laminară reprezintă un proces de nivelare a reliefului spre deosebire de cel fluvial ce fragmentează relieful. Eroziunea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Academia Română), iar în 1890 membru titular. Moartea survine în urma unei boli de inimă. T. a desfășurat o activitate istorică remarcabilă, începând cu cercetarea și publicarea de documente și terminând cu studii de mari proporții. Autor al lucrării Monumentele epigrafice și sculpturali ale Muzeului Național de Antichități din București (I-II, 1902-1908), publicată sub auspiciile Academiei Române, el este considerat întemeietorul epigrafiei românești, iar ca arheolog s-a remarcat prin cercetările referitoare la monumentul de la Adamclisi. Pentru sinteza Dacia înainte de romani (1880) i
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
la recensământul din anul 2002, era de 7533 locuitori. RELIEFUL Comună Scobinți este așezată într-o regiune deluroasa, la limita dintre Câmpia Jijiei inferioare (partea estică) și partea de sud a Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără platouri interfliviale și alungite colinar, constituind niște martori de eroziune. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea stângă a Bahluiului (Cireșului, Vișinului, Grădiștea, Budai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Podișului Sucevei, subunitatea Dealu Mare - Hîrlău. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea dreaptă a Bahluiului (Dealul lui Vodă, Dealul Bisericii) apar sub forma unor măguri izolate, fără platouri interfliviale și alungite colinar, constituind niște martori de eroziune. Dealurile și colinele sculpturale de pe partea stângă a Bahluiului (Cireșului, Vișinului, Grădiștea, Budai, Boului, Petroșica, Ciobanului) apar sub forma alungita, conform inclinării stratelor cu altitudini descrescânde, de la nord la sud, segmentate de o rețea de vai diferite la origine. Terasele Bahluiului se prezintă sub
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
aproximativ 345 m), existând și o serie de izvoare, cu debite mai mici, dintre care unele fiind deja captate(La Calabătini). Apele freatice se prezintă că ape de adâncime și ape libere, cantonate în depozite de suprafață. Pe interfluviile deluroase sculpturale, acoperite de material leossoid, pânză de apa freatică se gaseste la adâncimi de 5-10 m și chiar mai mari de 10 m. Pe versanții văilor, întâlnim pânză de apa freatică, în special în treimea inferioară, la adâncimi cuprinse între 3-5
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom putea deosebi o sintaxă a semnelor gestuale (mimetice, coregrafice etc.), una a semnelor plastice (picturale, sculpturale), sau a semnelor sonore (muzicale). Semantic interpretată, corespondenta textului/discursului ritualic cu referențialul cosmic „fiind mijlocită de zei” este implicită și presupune o înțelegere vagă a semnificațiilor aferente. Aceste semnificații sunt receptate, trăite exclusiv pe cale psihoafectivă. Fără a dispare cu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
negre Moleskine, la finalul FIEC|REI zile, câteva date (de natură „psihologică și economică“, spune ea, în urma a cinci coordonate dinainte stabilite), pentru a fixa „senzația“ acelei zile. La asta se adaugă maniera ei prea puțin informativă și mai degrabă sculpturală de a percepe realitatea, astfel că zilele vor avea o anumită materialitate, textură, culoare. Și chiar text. Pasul numărul doi al acestui demers la granița dintre utilitate (artista își verifică astfel eficiența etc.) și dependență halucinantă îl reprezintă traducerea obiectului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
apoi expunerea lui. Să li se facă rău și celorlalți (am să explic mai jos la ce mă refer). Ioana este un artist vizual obsedat de conceptualism, în același timp, însă e atrasă mai presus de puterile ei de zona sculpturală și chiar tactilă a artei. Tot ce vrea este, astfel, să transpună timpul în obiecte palpabile care să traducă „senzația fiecărei zile“ în culoare, textură plus o frază esențială. Până acum, Ioana vopsea pereții galeriilor pentru a face vizibile zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Dumitru UNGUREANU Aveam vreo 18 ani și mă plimbam prin București, căutând mugurii primăverii. Lângă zidul Capșei, aurită de soarele după-amiezei, am zărit o zeiță. Avea părul lung și bogat, fața frumoasă și hotărâtă, umerii, sânii și brațele decise, șoldurile sculpturale, iar picioarele... Ah, picioarele scăpate de sub minijup ca niște pui de delfini din plasa braconierilor! M-am oprit la colțul blocului Romarta șii-am privit... Ce privit! Am sorbit minunata priveliște, îndrăgostit pe loc, iremediabil și definitiv, cum numai la vârsta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
fără grabă, uluitor de multă frumusețe, împodobindu-și casele, veșmintele, scoarțele sau manifestânduse frumos în cântec, joc și fel de a fi. Conform unor reputați arhitecți, satul gorjean era „un uriaș ansamblu de sculptură ambientală”, „o reuniune de uriașe obiecte sculpturale”. La vârsta de 17 ani începe să se manifeste înclinația lui spre artă, când, baiat de prăvălie fiind, construiește o vioară din scândurile unei lădițe de portocale. Urmează Școala de meserii din Craiova (1894-1898), apoi, pleacă la Viena unde lucrează
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
iar revistele și criticii publicând nenumărate studii și articole cu laude. În 1913 expune simultan la Salon des Independants în Paris și la the Armory Show în New York. Recunoașterea sa pe plan național și internațional se datorează, în principal, ansamblului sculptural de la Târgu Jiu, terminat în 1938. Ansamblul, alcătuit din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului era dedicat românilor care în 1916 reușiseră să oprească o invazie germană. Aceste lucrări depășesc limitele concretului, generând diverse interpretări ale semnificației celor trei
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
un nou subparagraf, (v), care va avea următorul cuprins: ... "(v) costuri operaționale." 2. Anexă nr. 2 "Descrierea Proiectului" la acordul de împrumut se modifică astfel: a) Părțile A, C (îi) și D (îi) vor avea următorul cuprins: ... "Partea A: Ansamblul Sculptural Brâncuși Restaurarea ansamblului de la Târgu Jiu, incluzând lucrările de peisagistica la Parcul Municipal și la Parcul Coloanei fără Sfârșit ............................................................... Partea C: Dezvoltarea satelor saxone ............................................................... (îi) Realizarea unor reparații de urgență ale structurilor istorice și a unor lucrări de peisagistica și
HOTĂRÂRE nr. 1.170 din 2 octombrie 2003 pentru aprobarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Zagreb la 11 iulie 2003 şi la Bucureşti la 28 iulie 2003 între Guvernul României şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare referitor la Proiectul privind patrimoniul cultural, semnat la Washington la 23 decembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152790_a_154119]
-
naționale pentru sectorul cultural, prin testarea diferitelor modalități de abordare în vederea îmbunătățirii managementului sau general. Proiectul constă în următoarele părți, sub rezerva acelor modificări pe care Împrumutatul și Banca le pot conveni periodic în vederea realizării acestor obiective. Partea A: Ansamblul Sculptural Brâncuși Restaurarea ansamblului de la Târgu Jiu și stabilirea aranjamentelor instituționale locale și naționale pentru managementul și întreținerea să Partea B: Palatele brâncovenești (i) Lucrări de restaurare a Palatului Mogoșoaia (îi) Lucrări urgente de reparare și pregătirea unui plan de dezvoltare
ACORD DE IMPRUMUT din 23 decembrie 1998 între România şi Banca Internationala pentru Reconstructie şi Dezvoltare (Proiectul privind patrimoniul cultural). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156814_a_158143]
-
02 (legare, lipire sau procedee asemănătoare). 4 ●) Busturile, capetele, figurinele și statuetele, dar cu excluderea articolelor de felul celor utilizate că manechine (vezi din acest punct de vedere Notă explicativa de la poziția nr. 96.18) și obiectele originale de artă sculpturala (poziția nr. 97.03). 5 ●) Perlele de ceară 6 Țevile în formă de Ț care constau dintr-o compoziție pe bază de ceară, utilizate că suporturi în unele operații chirurgicale. 7●) Imitațiile din ceară pentru bomboane, tabletele de ciocolată și
ANEXĂ nr. 96 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166824_a_168153]
-
din 28.05.1971 privind scoaterea sub formă de împrumut din rezerva de mobilizare constituită la Ministerul Industriei Chimice a cantității de 35 kg trimedal 77. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 635 din 28.05.1971 privind executarea unor lucrări sculpturale în cazărmi aparținând Ministerului Forțelor Armate 78. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 636 din 28.05.1971 privind modul de îndeplinire a serviciului militar de către absolvenții liceelor de coregrafie 79. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 682 din 3.06.1971
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 25 noiembrie 2011 privind declasificarea unor hotărâri clasificate adoptate de Consiliul de Miniştri în perioada 1952-1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237076_a_238405]
-
Articolul UNIC În anexa "Componența Comisiei de experți pentru studierea situației restaurării componenței sculpturale «Poartă Sărutului» din cadrul ansamblului sculptural «Constantin Brâncuși» de la Târgu Jiu" la Decizia prim-ministrului nr. 480/2013 privind constituirea Comisiei de experți pentru studierea situației restaurării componenței sculpturale "Poartă Sărutului" din cadrul ansamblului sculptural "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu, publicată în
DECIZIE nr. 488 din 17 decembrie 2013 pentru completarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 480/2013 privind constituirea Comisiei de experţi pentru studierea situaţiei restaurării componentei sculpturale "Poarta Sărutului" din cadrul ansamblului sculptural "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257159_a_258488]
-
Articolul UNIC În anexa "Componența Comisiei de experți pentru studierea situației restaurării componenței sculpturale «Poartă Sărutului» din cadrul ansamblului sculptural «Constantin Brâncuși» de la Târgu Jiu" la Decizia prim-ministrului nr. 480/2013 privind constituirea Comisiei de experți pentru studierea situației restaurării componenței sculpturale "Poartă Sărutului" din cadrul ansamblului sculptural "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 488 din 17 decembrie 2013 pentru completarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 480/2013 privind constituirea Comisiei de experţi pentru studierea situaţiei restaurării componentei sculpturale "Poarta Sărutului" din cadrul ansamblului sculptural "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257159_a_258488]
-
UNIC În anexa "Componența Comisiei de experți pentru studierea situației restaurării componenței sculpturale «Poartă Sărutului» din cadrul ansamblului sculptural «Constantin Brâncuși» de la Târgu Jiu" la Decizia prim-ministrului nr. 480/2013 privind constituirea Comisiei de experți pentru studierea situației restaurării componenței sculpturale "Poartă Sărutului" din cadrul ansamblului sculptural "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 5 decembrie 2013, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins: "7. Domnul prof.
DECIZIE nr. 488 din 17 decembrie 2013 pentru completarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 480/2013 privind constituirea Comisiei de experţi pentru studierea situaţiei restaurării componentei sculpturale "Poarta Sărutului" din cadrul ansamblului sculptural "Constantin Brâncuşi" de la Târgu Jiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257159_a_258488]