576 matches
-
sacerdotul și ritualul său îi recunosc condiția de oglindă mistică în care se reflectă drama izbăvirii transcendente a omului chemat întru Divinitate. Alături de impulsiunea ritualului, un alt element definitoriu pe care îl întâlnește credinciosul în templu este creația picturală și sculpturală. Pictura întâmpină atenția privirii cu suprafața sa plană ce trimite, într-un mod aparent contradictoriu, la o multitudine de planuri suprapuse. Ingenioasa concentrare stratificată induce, însă, ulterior senzația unei situări în spațiu a acțiunii și chipuurilor propuse ochiului captiv seducției
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate privirea credinciosului fundamentând un flux metafizic între evocarea prezentificantă a transcendenței, sfințirea de sine a picturii religioase și conștiința individuală ce-și începe rugăciunea întru reculegerea mistică. Statuia, ca rezultantă principală a creației sculpturale induce imaginea unei situări proiectate în spațiu deschis. Întâlnirea dintre forma ce se impune organizator și conținutul materiei dispus modelării este deplin evidențiată fiind postulată în solitudinea înaintării cu care o statuie întâmpină percepția umană. Acest tip de creație solicită
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
statuia poate fi elaborată și ca structură închistată, ne-desprinsă de un final grosier de un fundal grosier ce îi asigură propria materie, propriul conținut care erupe sub imperativele formelor aplicate. Este cazul basoreliefului. Prezența în templu a acestei creații sculpturale pare a indica credinciosului demersul retragerii transcendenței abia sosite din revelație înapoi spre taina închisă și refuzată evidențelor conștiinței. Aici sculptura exprimă o creștere din profunzime ce culminează cu deschiderea florală a transcendenței, cu o înflorire care își oferă tensiunea
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Divinului, o relicvă-mărturie non-materială, conștientă de sine, așezată paradigmatic și supra-istoric între voluptatea tentației ucigătoare și copleșitoarea ascensiune spre mântuire. Locațiile în care se concentrează împlinirea ritualului, desfășurarea amplă și cromatică a scenelor picturale, postularea în propria soliditate a elementelor sculpturale, așezarea relicvelor-mărturii întru evidența ce se cere venerată a sfințeniei supra-temporale, toate aceste arii constituiente templului sunt inițial, la nivel tehnic-conceptual, elaborate și conexate unitar în proiectul arhitectonic. Încercând să răspundă la interogarea Cum va arăta templul? acest proiect reunește
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
într-un flux conic, într-o cascadă spirituală cu torentul inversat dinspre extensia pluriformă a mulțimii către ascuțișul ce focalizează totalitatea proiecțiilor spre Divinitate activate prin ritual și în jurul impulsiunilor sale modelante. Astfel, proiectul arhitectural materializat, relicvele-mărturii, creația picturală și sculpturală, ritualul oficiat de sacerdot toate aceste constituiente definitorii pentru templu deschid spre Divin și indică prezența sa activă. Conexiunile amintite între aceste elemente și transcendență au drept centru al dinamicii lor conștiința sublimată a credinciosului. Dar, pentru ca această sublimare, această
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
căutări, de contradicția dintre materie și spirit 12 și de dorința de desăvârșire, a creat sculpturi care se remarcă prin dinamism și expresia forței, a pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei Sixtine), dominată de viziunea sculpturală, a realizeazat o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
atelier în piață a fost foarte dificil, date fiind condițiile tehnice ale vremii, însă întreg orașul urmă‑ rea cu interes lucrarea. David a însemnat nu numai încoronarea primei perioade de dezvoltare a creației lui Michelangelo, dar și o nouă viziune sculpturală renascentistă. Tema aleasă, foarte caracteristică mentalității Renașterii, fusese încercată de mai mulți artiști înaintea lui Michelangelo. Înfrângerea lui Goliat simboliza victoria rațiunii asupra forței brute, lumina ce risipește tenebrele feudale. Dar, pe când Donatello și Verrocchio de exemplu, îl prezentau pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
reușit să folosească tot ce putea din volumul dat și să realizeze un adevărat relief rotund: David își dez‑ văluie întreaga lărgime de expresie de abia când este privit în jurul unui arc de cerc. Acum se precizează și particularitățile tehnicii sculpturale folosite de 36 În 1873, statuia a fost așezată în sala Academiei din Florența, din cauza intemperiilor. Actuala statuie care se află în Piața Senioriei, este o copie în marmură realizată în 1910. 37 Cf. g balDovin, Contradicțiile, iluziile și virtuțile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
profilate și termi‑ nate cu frontoane în arc de cerc67. În ansamblul său, această operă de arhitectură a lui Michelangelo se pre‑ zintă ca unul din monumentele cele mai expresive ale Renașterii; mormintele se integrează în mod firesc structurii arhitecturale, sculpturale, substituind elemente prin care compoziția de ansamblu își primește accentele valorice. Un alt element caracteristic este dat și de bicromia 68 materialelor întrebu‑ ințate: elementele verticale ca și cele orizontale care definesc rețeaua de con‑ strucție sunt executate din pietra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei (80,50 metri de la tambur și 119 metri de la sol, cu diametru interior de 41,47 metri), ca și volumul pe care îl exprimă, cu caracteristicile sale sculpturale proprii arhitecturii lui Michelangelo, îi conferă o siluetă care proiectată pe fondul orașului etern, îi atribuie un aspect ce pare să sublinieze ideea că este integrată într‑un ansamblu dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o poziție și o aură care a rezistat secole de‑a rândul și au reprezentat surse de inspirație pentru generațiile viitoare 31. Ra‑ ffaelo a preluat cu succes și entuziasm noile idei: sfumato‑ul estompat al lui Leonardo și limbajul sculptural puternic al lui Michelangelo. Măreția de care a dat dovadă se vede mai ales în tablourile sale dedicate Sfintei Fecioare Ma‑ ria, prin care s‑a impus ca un artist de frunte. Pictura alăturată are forma unui tondo: fiecare element
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
adus contribuția însuși Constantin, sau Haghia Sophia, construită din voința lui Iustinian. În timp ce arhitectura desena spațiul sacru, încetul cu încetul, datorită do‑ rinței de a contempla misterul și de a‑l propune, a început să se profileze arta bisericească și sculpturală apărând primele schițări ale poeziei și muzicii creș‑ tine. Programul lor poetic valorifica formele moștenite de la clasici dar se inspira și din seva curată a Evangheliei, după cum declara Paulin de Nola52: singura noastră artă este credința, iar Cristos este cântarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bancheri nerăbdători să‑și vadă numele imortalizat în diferite portrete comandate în palate noi care se construiau sau în capelele somptuoase ale familiilor. 148 Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și pe lângă arta monumenta‑ lă (pictura murală și decorațiile sculpturale) se dezvoltă pictura de șevalet și sculptura de postament. Desenul este apreciat ca operă de sine stă tătoare iar gravura cunoaște o mare răspândire răspunzând prin posibilitatea de multipli‑ care ca și prin textul tipărit în noile tipografii satisfăcând necesitățile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
prioritate să releve un adevăr, să surprindă cu exactitate "o fărâmă de viață", după cum se exprima Liviu Rebreanu. Oricare ar fi finalitatea demersului, cuvântul este de fiecare dată instrument (dar din mai multe truse): tehnic sau științific, dacă e cazul, sculptural, poetic sau pictural (în tușă fermă, deloc sofisticată), filosofic și adesea teologal, în fine "chirurgical" și poate acesta este termenul cel mai potrivit pentru un scriitor care nu epatează (căci nu-și propune asta), ci "operează". Dacă putem afirma că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de toleranță". Tocmai de aceea, Doina poate fi considerată "opera gazetarului politic Eminescu". Urmărind etapele creației poemei, în contextul istoric al propriei trăiri evenimențiale în epocă, autorii studiului vin la înțelegerea că poetul a oferit aici "dimensiunea înălțimii românești", dimensiunea "sculpturală a țării și a specificului sufletesc". Cercetătorii sunt încredințați, și aduc argumente în acest sens, că tocmai această dimensiune națională, atât de evidentă în poemă, a făcut ca aceasta să fie respinsă și blamată prin timpi ca expresie a unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Miron Costin, V. Alecsandri, Gh. Asachi, Al. I. Cuza, Monumentul Cavaleriei, Monumentul Independenței la Mihai Viteazul, Barnovschi, Dosoftei, D. Cantemir, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Ibrăileanu, Codreanu, Xenopol, Kogălniceanu, regele Ferdinand, mareșalii Prezan, Averescu și alții și alții un ansamblu de artă sculpturală cu care ieșenii au un motiv întemeiat să se mândrească. Iașul, el însuși un colosal monument, a cărui frumusețe volumetrică și de forme conferă imaginea în bronz și piatră a unui admirabil oraș, este locul de care trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trecutului, a armoniei, plăsmuită de remarcabili artiști (Frémiet, Hegel, Baraschi, Tronescu, Georgescu, apoi Bârleanu, Dan Covătaru, Ion Buzdugan, Florea, soții Adoc, Condurache, Căileanu ș. a.), a ideilor, gândirii și sensibilității într-un spațiu de înaltă determinare umană. Grija pentru conservarea ansamblurilor sculpturale de către contemporani ar da măsura, respectul și configurația recognoscibilă a prezentului. Peste admirabilele statui care veghează străzile și oamenii orașului se abat valurile de miresme ale florilor de tei și fiorurile lirice dintr-o istorie culturală revelatoare. Pelerini ai esteticului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de un bărbat aflat în rândul călugărilor budiști. Edificiul este înconjurat de un lac și o superbă grădină Zen. Am admirat templul din afară, deoarece nu era deschis vizitatorilor. În schimb, am vizitat grădina unde am admirat pinii cu aspect sculptural, peștii din iaz , aleile străjuite de copaci bine îngrijiți, ce-i completează farmecul deosebit. În toată această splendoare, m-a fascinat contrastul splendid dintre auriul templului, albul pur al zăpezii și verdele lucios al pinilor și cedrilor. Pasărea Phoenix, de pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
denumite numai toate lucrurile acestea, ci și gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, și ceea ce poate să dea loc unei în-scrieri în general, literală sau nu, străină sau nu de ordinea vocii, adică scriitura cinematografică, coregrafică, picturală, muzicală, sculpturală, atletică, militară sau politică . O discuție despre așa-zisul teritoriu pictural al scriiturii ar putea porni de la unele observații despre materialitatea contorsionată a lumii. Obiectele acestei materialități au uneori o:. Formele acestor obiecte sunt, așa cum spune Rudolf Arnheim, urme ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mărcile grafice ale picturii lui Tom Phillips. Scriitura, această țesătură tulburătoare, prinsă, la rândul ei, în cealaltă țesătură, a lumii, nu privilegiază niciuna din scriiturile ei sensibile, finite, nu privilegiază niciuna din vicleniile ei încarnate accidental în texte, sonorități, volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau adaosurile picturale ale lui Phillips. Și pentru că nu acordă statut de centralitate nici uneia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
a mai putea ataca cu succes, În deplină comparație cu „cei vechi”, marile teme ale omului. Și, mai ales, modernitatea și hipermodernitatea ne Îndeamnă să izgonim figura umană din peisaj, iar arta, de orice fel ar fi ea - literară, picturală, sculpturală sau muzicală -, să se hrănească cu un orgoliu ce persiflează aroganța cea mai plată, cu detaliile, cu firimiturile marii arte trecute: cu culoare sau compoziție În sine, cu efecte surprinzătoare, cu sunete disparate ce imită suntele naturii În care omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dureros de dulce, exercitând presiuni varii insumabile în ideea de iluminare; mai exact, iluminarea e descoperire, o breșă spontană în mister, ascensiune în marginea sublimului. Există vădit o stare de pre-poezie, o alta de pre-cântare ori de prefigurativ (pictural ori sculptural); în orizont de așteptare contemplativ, creatorul pare asediat de o demonie pozitivă (în spirit goethean); de momentul declanșator, de temperatura, de intensitatea și anvengura acesteia depinde, finalmente, valoarea lucrului efectuat. Inspirația e, în fapt, un incipit determinant, o provocare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
interiorul și exteriorul au fost acoperite cu scândură. De o deosebită valoare artistică este catapeteasma, care are un minunat decor sculptat în lemn de tei. Pictura, executată de un meșter necunoscut, de la începutul 240 secolului trecut, se subordonează bogatei decorații sculpturale ce împodobește registrele icoanelor dispuse în scară și bombate la mijloc. Executat în unul din centrele specializate ale Moldovei, iconostasul de la Mărăști are o valoare deosebită, mai alesă datorită abundenței motivelor florale sculptate, precum și a combinației acestora, formând compoziții originale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și prelungind căpriori, în funcție de lățimea prispei, delimitată de o grindă longitudinală în care sunt înținați derigii, coloane de susținere, la distanțe egale și cu motive sculpturale geometrice și cu incizii. Derigii susțin prelungirea acoperișului, fiind fixați direct în grinda de legătură, prelungită sau prin intermediul unei console retrase progresiv. Spațiul dintre peretele casei și marginea prispei se umplea cu lut bătătorit, resturi de piatr de la zidul exterior
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]