432 matches
-
se armonizeze mintea ta liberă, de artist, cu această clădire posomorâtă, cu gratii la ferestre, ca niște zăbrele de închisoare? Dar asta-i școala mea. Mult beton, puțină culoare. Aici îmi pe trec eu jumătate din viață. în uniforma asta searbădă, cu bentița pe cap. Halal moacă de scriitoare, ce să zic! Aici totul se reînchide în matcă, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în timpul vacanței. Aceleași mici probleme întoarse iar și iar pe toate fețele de toată lumea... îmi vine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ea în pivniță, precum bogătanii, să nu cumva să-ți ceară careva vreo bucățică! glăsuiră femeile. Parcă sunteți nebuni, nu alta! se plânse jalnic Nicanor. Pepenoaica e o făgăduință, o nadă a norocului pentru cei din Goldana. Nu carnea ei searbădă trebuie să o râvnim, ci semințele-i de aur!... Nesătui, bărbați și femei de la Goldana și de la Kotonoaga tăcură îndărătnici, fiecare pe limba și în gândurile sale. Mângâindu-și gânditor mustața-i ruginie, Iuga replică, fără adresă, dând din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nici măcar cu soldați fără grade, soldați din cei cu ochi mongolici mijiți, kalmâci și kârhâzi și alți soldați din Asia, veniți pe tancurile Armatei Roșii, se despuia stând îndelung dinaintea oglinzii de cristal pentru a-și studia pielea încrețită și searbădă de pe trupul istovit, examinându-se de la sânii fleșcăiți până la păroasele stinghii, care îi erau atinse de degradarea provocată prin neștiute molime și de scârboase boli lumești. Erau momente abjecte, în care pălăvrăgea despre trecute glorii triviale, care mă puneau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
În juru-ne. Și doamna Pavel povestea... poate eu povesteam... 13. Diminețile trezite la rigoarea regulilor profesionale se succedau Într-o monotonie În care viața Însăși părea a fi fără rost. Căci ce rost, Îmi spuneam, puteau să aibă zilele acelea searbăd trecătoare, În care toate semănau, fiecare una cu alta, sub domnia unui cenușiu fără Întoarcere. Procesele, ceasornic al vieții sociale, se succedau cantonate În trei-patru zone, devenite plictisitoare, ale codului civil, mereu aceleași, căci vîntul alungător, prin secătuirea Dreptului (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dur, dormea puțin și momentele de duioșie erau rare și scurte, dar și cele de revoltă erau la fel de rare. Nu știu cum, dar parcă aveam sentimentul că regreta frontul, sau parcă nu mai găsea că viața era ca înainte, i se părea searbădă și cu sensul micșorat. Luna de permisie și-a petrecut-o cu mine, nu s-a dus decât o singură zi pe la părinți, unde n-a stat decât câteva ceasuri. Batalionul lui de instrucție unde fusese detașat se afla la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că faceți doar jocul naturii pentru a atrage masculul și a avea copii? Or, după mine, omul trebuie să fie superior altfel decât înșelînd să-și depășească natura, fie și pentru simplul motiv că odată copiii făcuți, viața devine cam searbădă, pentru că creșterea lor nu poate suplini ceea ce Eminescu numea "acel farmec simț", care poate suplini absența copiilor chiar dacă suferința de a nu-i avea n-ar lipsi, însă copii poți vedea la tot pasul și să-i și iubești, și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se adună, Chiar dacă singurătatea este însoțită de deprimare și izolare, Chiar dacă lehamitea te cuprinde și tonusul psihic scade mereu, Chiar dacă orizontul vieții capătă culoarea cerului înnegurat, Chiar dacă doamna cu gând de scorpie îți dă târcoale, luptă! Pentru că de-i luminoasă, searbădă ori vitregită, viața totuși merită trăită! Mai cred... Spre finele celui de-al XX-lea veac, am fost aruncat în hăul inactivității, acolo unde nu mai aveam nici căutare, nici identitate, devenind unul dintre izgoniții din viața activă. Cu sufletul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin care să se facă evidentă credincioșilor de astăzi faptul că fără Hristos viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această tristețe este credința într-un Dumnezeu personal transcendent, care în Hristos ne oferă mântuirea. Prezentând comunității
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în schimb, este un luptător donquijotesc pentru idealul iubirii. Nu poate renunța la Lily a lui, fetița care i-a refuzat avansurile încă de la 14 ani. Este interpret și obsesia pentru limbi străine îl ține toată viața. Are un trai searbăd, presărat cu accidente (ne)fericite, acelea când o regăsește pe ea. Are viața și aspirațiile monotone ale lui Charles. Și el e personajul principal, spre deosebire de povestea lui Flaubert. Preamărirea monotoniei atinge culmea tocmai descriind viața plicticoasă a unui bărbat care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
în schimb, este un luptător donquijotesc pentru idealul iubirii. Nu poate renunța la Lily a lui, fetița care i-a refuzat avansurile încă de la 14 ani. Este interpret și obsesia pentru limbi străine îl ține toată viața. Are un trai searbăd, presărat cu accidente (ne)fericite, acelea când o regăsește pe ea. Are viața și aspirațiile monotone ale lui Charles. Și el e personajul principal, spre deosebire de povestea lui Flaubert. Preamărirea monotoniei atinge culmea tocmai descriind viața plicticoasă a unui bărbat care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ale literaturii; Insuccesul te transformă din autor în personaj; Erorile de tipar înveselesc cărțile plictisitoare; Nenorocit e geniul lipsit de talent; Oratoria fără talent e tupeu; Sinuciderea lui Sadoveanu: "Mitrea Cocor"; Filosoful pornește de la cauze, artistul de la efecte; Ce e searbăd și efemer durează; Poetul pur e acela care n-a debutat în volum; Narcis și Orfeu sunt condamnați de privire; Criticii minori trebuie iertați. Cei mari n-a nici o scuză; Jurnalul mama căreia ne plângem nefericirile; Sterilitatea nu e în lipsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este cu acesta: ""Pesimismul" geniului e optimism...", afirmă Lamparia, după ce ne-a mai spus că geniul e omul normal prin excelență. Pe tărâmul realizărilor toate sunt substanțiale degradări, inclusiv cărțile care țâșnesc ca o lavă. Înseamnă că numai "ce e searbăd și efemer durează"? Nu cumva searbăd-efemerul persistă atât de încăpățânat tocmai ca să se poată profila pe fundalul său frumos-eternul? Întrebare retorică. "Oglinda literară", nr. 14, februarie 2003 Constantin TRANDAFIR Fragmente pentru minte, inimă și literatură În 1981, Theodor Codreanu debuta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
năstrușnic și bizar că sub aparența blondină și prizărită a unui tinerel pe fața căruia tuleile abia se transformau într-un păr bărbătesc se ascundea un veritabil viitor scriitor. Suferința, zice acesta, este singura care duce la creație. În mediul searbăd în care se vede aterizat, tânărul Codreanu are parte de tot florilegiul existențial: angoasă, plictiseală, dragoste trecătoare, trădare, dușmănie, prefăcătorie, o căsnicie ratată și, în sfârșit, marea iubire. Apare femeia mult visată și așteptată, menită a acoperi parte din golul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mâncatul pe mai târziu, dacă totul va merge bine. Românul a numit frumos luna În care prea puține fructe și recolte sunt, cât să gustăm, chiar dacă grâul se mai recoltează uneori și În august, dar din vina noastră. Ar fi searbădă această lună dacă nu s’ar veseli În rotundul verde al unui harbuz care-și aburește coaja deîndată ce e scos din ciutura ridicată din fântână... și care, spintecat, dezvăluie complementarul roșu al miezului. O imagine atât de firească, de când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tânărul ei locuitor pentru momentul iluminării comuniste". Paler: "a avut admiratori printre oamenii aparatului de partid de nouă generație, a căror brumă de cultură (era, n.n.) achiziționată din rubrica sportivă a lui Fănuș Neagu". Maiorescu: "analize critice precare". Philippide: "declamație searbădă, narativitate căznită și previzibilă". Nichifor Crainic: "teolog de mâna a doua, cu ambiții eseistice", "un Vlahuță mai apăsat"; "reeditarea lui a dezamăgit integral". Preda: "vremea relecturii l-a împins în zona somnolentă a istoriilor literare"; "nu cunoaște psihologia lumii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gândi întâia-oară La cel ce te-a iubit mereu. Cântece care dădeau farmecul vieții: să gândești, să iubești, să întâlnești la tot pasul ceea ce este frumos. Fără cântec, fără poezie, fără o floare, fără dragoste, fără iubire viața ar fi searbădă pe pământ. Un zâmbet, o floare, o floare de orice culoare, albastră, albă sau roză, o floare, o floare de orice culoare, garoafă sau tuberoză. Când veți depăși vârsta mea, să vă amintiți de cântecele mele care m-au ajutat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de neșters: Cunoaște-te pe tine însuți. Pornisem tocmai în căutarea identității mele interioare: probabil că mă aflam pe calea potrivită. Nutream dorința arzătoare de a explora meandrele neștiute ale eului meu, ca să găsesc explicațiile care să justifice viața excesiv de searbădă pe care o dusesem până atunci. Nu voiam să mă autoabsolv, ci să-mi asum culpa prin mărturisire. Dacă aș fi dat greș sau dacă n-aveam să fiu în stare să cobor până jos, în Hades, ca Œdip, atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
chip decent, iar de alți în chip ironic mistici - ca și în mijlocul celor mai puțin inițiați în viața duhovnicească, crea bucurie și respect și uneori îngrijorare sau teamă. Bucurie, pentru cele ce aveai să le cunoști din gura lui, dincolo de serbedele probleme cotidiene. Cuvântul lui te scotea din timp și te făcea să ignori mizeria umană, sublimând suferința și acceptând-o ca pe un dar mântuitor. Respect, pentru frumusețea adevărurilor exprimate la nivelul de înțelegere al fiecăruia. Fiecare putea să guste
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de mâna stângă, când mi-am amintit deodată că toate acestea se întâmplaseră demult și le uitasem.” (M.Eliade, 184) • atribut circumstanțial: Doina, așa cum o știi, veselă și plină de elan, tot are momente în care viața i se pare searbădă. • complement predicativ: L-am regăsit foarte schimbat: închis în el, fără entuziasmul lui molipsitor, fără încredere în nimeni și în nimic. Când termenul de bază al apoziției este un vocativ, o propoziție principală sau o frază, termenul secund nu mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din existența inconsistentă a lui Frédéric: "Călători. Cunoscu melancolia vapoarelor, trezirea înghețată sub cort, amețeala peisajelor și a ruinelor, amărăciunea simpatiilor întrerupte. Se întoarse. Frecventă lumea bună, avu și alte iubiri. Dar amintirea neâncetată a celei dintâi i le făcea serbede, și apoi violența dorinței, floarea însăși a senzației se pierduse, chiar și ambițiile minții lui scăzuseră."25 Această eterogenitate voită a construcției ne invită la o altă interpretare a descrierii celebrei șepci a lui "Charbovari". Nu e vorba despre "un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a afirmației noastre, aducem ca sprijin aprecierile pe care Steinhardt le face asupra nuvelei Catastrofa a lui Liviu Rebreanu, analizând ,,cazul" lui David Pop, eroul acestei nuvele care,,este interesantă și patetică deoarece expune (sumar, e drept, nu superficial, nu searbăd) trecerea de la chietudinea neangajată, de la banalitatea răului, de la îndârjita, culpabila nepăsare, la momentul de inevitabilă criză, acel când până și omul cel mai necomplexat și mai lipsit de îndoieli se trezește, brusc, ferecat în strânsura unei dileme acute"25, aprecieri
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
este artistul în toată veracitatea lui; arta presupune o doză de nebunie, numai așa poate fi creatoare și justifică insipida existență a lumii. Planul lecturii a treia, ori al inițierii superioare: dreptatea e a lui Serenus Zeitblom, nu în mod searbăd, ci paradoxal, frenetic, kierkegaardian. Adrian Leverkühn e cu adevărat nebun, idealul este un Zeitblom efervescent. Credința babelor este deci bună? Desigur. Dar nebunește. Efect de zoom: normalul, dacă e practicat cu entuziasm, e superior nesăbuinței. Viața cumsecade considered as one
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pentru a lua contact 21 cu noul, a-l râvni, a-l imita, a-l asimila. Viața de societate face însă abia primii pași, și ceea ce pentru unii e o sursă de plăceri inedite pentru alții poate deveni o obligație searbădă, dacă nu de-a dreptul un motiv de supărare. Smaranda Vogoride, soția domnitorului Mihail Sturza, deprinsă înaintea căsătoriei cu traiul sedentar al femeilor din Constantinopol, și-a întârziat câtva timp apariția la seratele curții ieșene pentru a lua în taină
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
șapte, abia doi, rămași cu treburi tot în București, am putut grupa o seamă de tineri cu preocupări literare, cu oarecare dibăcie în vârful condeiului. Săptămânal ne întâlnim, cetim ce-am mai scris și fără înconjur criticăm aspru ceea ce e searbăd, peltic, fără miez, fără talent. Nu ne menajăm. Criticăm cu dojană. Poeții își ard caietele, geniile presupuse se resemnează. Ne convingem unii pe alții că ce e bun, este rar și greu de făcut. Asprimea nu e distructivă, scrim înainte
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
L-am întîlnit la Eminescu („A fi? Nebunie tristă și goală”), T. Șerbănescu, Vlahuță (inclusiv în Dan), Coșbuc și, cu o nuanță mai pronunțată de deznădejde, la Șt. O. Iosif: „Dar vin și zile negre, zile amare/ Cînd gol și searbăd pare jocul vieții”. Frecvența lui crește semnificativ în deceniile de după primul război mondial, atît la scriitorii maturi (un exemplu surprinzător e T. Arghezi), cît și, mai ales, la tinerii abia intrați în arena literară, nemulțumiți de ei înșiși: Petru Comarnescu, Emil
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]