950 matches
-
părțile pe vitejii cavaleri, carii nici se pot desfășura spre luptă formală, nici pot căuta scăparea cu fuga, ci cad sub grozava mulțime și-năbușătoarea năvălire a contrarilor lor, cumanii-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cartea întâlnirilor admirabile, Editura Eminescu, București, 1981. 92. Legende populare românești, vol. I, ediție critică și studiu intro- ductiv de Tony Brill, Editura Minerva, București, 1981. 93. Gesturi magice similare (inclusiv acela de a amenința norii cu securea și cu secera cu tăișul în sus), menite să apere casa de furtună, sunt atestate și în localitățile rurale din vestul Europei (cf. 94, p. 306). 94. Hervé Fillipetti, Janine Trotereau, Symboles et pratiques rituelles dans la maison paysanne traditionnelle, Berger-Levrault, Paris, 1978
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Jupiter : De la om. Numa : Părul lua-vei. Jupiter : Un suflet. Numa : De pește. Jupiter (cedând) : Cu astea trăsnetul tu să-l îndupleci... i) Să-l mai amintesc pe legendarul frigian Lityerses, fiul regelui Midas, care-i omora - prin decapitare cu secera - pe străini (voi reveni la problema xenocidului ritual), ca sacrificii aduse pentru secerișul recoltei. j) în fine, pe cât de interesantă, pe atât de cutremurătoare este supraviețuirea, până în secolul al XIX- lea, în sate românești din Serbia, a sacrificiilor rituale prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu un fier de plug. Practici rituale similare sunt atestate și la sârbi, muntenegreni și macedoneni ; aceștia din urmă îi decapitau cu secera pe bătrânii neputincioși (46, p. 204). Deși exemplele sunt multiple, mă opresc aici și trec la alt tip de posibile argumente. Am văzut în legendele hagiografice refe- ritoare la Sf. Ilie, în cele istorice referitoare la Numa, precum și în alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din alaiul Mumei Pădurii (numită și Miaza-Nopții), împotriva cărora se folosesc descântece de exorcizare, ele fiind acuzate că fură somnul nocturn al copiilor. Ca și în cazul descântecelor antifurtună, mama - cu copilul în brațe - amenință aceste duhuri cu toporul sau secera și aruncă în direcția lor, ca ofrandă, bucăți de mămăligă (59, pp. 224-227). Mi se pare că este abuzivă afirmația lui Ion Mușlea conform căreia Joimărița ar fi „una din foarte puținele, poate unica figură demonică românească” (60, p. 237
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plug, nu știu să deosibească grâul de ovăz sau de porumb, fără nici o cunoștință de munca câmpului, nici de obiceiurile țăranilor, nici de nevoiele și dorințele lor, ignorând chiar limba țăranului, [î]i vedem rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prășilă, de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici și pricepuți în materie, desperând d' a înțelege aceste disertațiuni, le spun în zadar că, înainte d' a propune remediuri, trebuiesc studiate cauzele răului. Așadar care sunt aceste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pierdu numaidecât. Ceea ce oameni cuminți prevăzuseră demult, s-a invederat pentru toată lumea; populația Banatului trăia - afară poate de-o seamă de țărani bogați - de la mână la gură. Puțini câștigau de cu vară mai mult decum le trebuia iarna. La vremea secerii ne și lipsește pâinea. Cel întîi grâu ce secerăm se preface literalmente în pâine, celălalt e vândut de pe câmp, fiind încă în spice, sau se duce numaidecât în piață - pentru a împăca pe perceptor. Sarcinele ce-i se impun populațiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oferă autenticitate și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atît o Înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cît și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, În general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile cîtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
realismul (47/1964) Nicolae Manolescu procedează la o altă temerară demolare a „idolilor”, încercând punerea în legătură a conceptului de lirism obiectiv cu marile experiențe poetice universale. Lupta dată de literatura română cu „îngerul” său roșu, în stare să mânuiască secera și ciocanul ca pe niște arme apocaliptice, se dovedește un fenomen complex; adesea scriitori de primă mână pot fi surprinși în posturi cel puțin stânjenitoare, care au fost sau vor fi folosite împotriva lor în timpurile care vor veni. Agenții
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
cu prilejul sărbătorilor naționale românești (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie), expoziții de pictură, concerte și, în 1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și secera (1950) de Niculae Dumitrescu și Impresoes do Brasil (1955) de N. Petrescu Comneni. În 1951, sub auspiciile societății, N. I. Păltinișanu editează cea dintâi publicație în limba română din Brazilia, „Căminul”, revista trimestriala, la care colaborează poeți și prozatori stabiliți pe
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște cu silnicie sufletul”605), „înfricoșătoarea moarte”, așa cum este pictată la Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera 606), nu aparțin unor programe de calmare, ci încearcă să-i stârnească pe privitori (neștiutori de carte, la fel ca ascultătorii predicilor) să-și pună întrebări și să se frământe. Cei ce aveau acces la texte găseau și disertații despre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de plasă”, RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225; Mihail Meria, Lucrările dintâi ale doctorului Ulieru, CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
de Difuzare a Cărții Arcadia (1990-1992), al Societății Cultura Națională (1992-1993), lucrează în Ministerul Culturii (1993-1994) și ulterior ca secretar adjunct al Societății Oamenilor de Știință din România (devenită Academia Oamenilor de Știință). Debutează în 1952, ca licean, la ziarul „Secera și ciocanul” din Pitești, iar editorial cu volumul Steaua lui Horn, apărut în 1966. Mai e prezent în „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața militară”, „Cronica” ș.a. Debutant spre sfârșitul deceniului al șaptelea, când poezia românească își reapropria spiritul
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
participat toți colegii tăi. Pentru a evita repetițiile, înlocuiește numele persoanelor cu pronume. TESTUL NR. 15 1. Citește textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare text reprezintă o contribuție densă la elucidarea unor fenomene etnoculturale
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Arghezi scrie un comentariu intitulat Aruncarea cu ghiuleaua, iar D.I. Suchianu, Despre înot. Adrian Costea este autorul unui roman inspirat din viața aviatorilor (Camaradul invizibil). Programul periodicului se schimbă brusc începând cu 1944: din octombrie, pe prima pagină se imprimă secera și ciocanul, înmulțindu-se articolele despre Uniunea Sovietică și „glorioasa” ei armată. Prin schimbarea formatului, R. se adaptează „dificultăților” și mai cu seamă noilor imperative ideologice. Promovează, prin urmare, „reportaje scoase din lupta popoarelor pentru libertate”, iar din țară se
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
Nica Constantă, str. Mărgeanului 71 138. Nica Constantă, Sos. Olteniței 134 139. Ilie Gheorghe, str. Piscului 29 140. Niculescu Teodoru, str. Puișor 31 141. Zanfirescu Ioan, str. Petre Ispirescu 96 142. Călinescu Gheorghe, calea Rahovei 329 143. Morlova Ilie, str. Secerei 12, 14 144. Rebeca Ilie, str. Smardan 14 145. Nica Gheorghe, str. Serg. Scarlat 19 146. Teodosescu Haralambie, slt. Popa 62 147. Pitesteanu Elenă, str. Soldat Candea 3 148. Stoica Alexandru, str. Soldat Croitoru 27 149. Tancu Ion, str. Soldat
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
după cinci ani și jumătate de „detenție” - recte embargo publicistic. Așa se face că în noiembrie îl regăsim pe Tudor Arghezi în revista care-l găzduia pe vremuri cu respect și generozitate, în Viața românească. Aici, poetul publică trei poezii: Secera, La cosit și Giuvaere, punând pecetea-i caracteristică pe „mărunțișurile vieții”: Zi de zi îmi faci cadou, Puică galbenă, un ou, Și nici n-ai avut habar Că-mi lași zilnic în cuibar Parcă lunecat din cer, Dintr-o stea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un Sânt-Ilie vijelios: Așa trec peste voi ca Sânt-Ilie Pe boltă cu rădvanul lui de foc După 23 August 1944, poetul «prevestitor» s-a aflat într-o situație nouă. Încetând «suferințele gloatei» poetul, obișnuit să se zbuciume și să scuture secera în numele ei, a găsit în fața lui sarcina de a cânta construcția socialistă. El face la începutul acestui nou drum o mărturisire a cărei ingeniozitate trebuie prețuită: Noi cei deprinși cu chiu-n căciulă Azi, liberi, ne simțim ca-n haină
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte mari. Și să vezi și să tot vezi Că ne-a dat mândre cirezi Nu de boi ci de mașini Purtătoare de lumini. Dregeți secerii tăiș Să nu ronțăie pieziș, Și să crească snopi și clăi Ca și stelele pe văi. Care-i ăla de n-ar da Pentru pace partea sa? Doar chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ori cu relațiile amoroase). Foarfece, a tăia În alegoria greacă a destinului, reprezentată de cele trei Moire, Apolo este cel care, cu foarfecele sale ascuțite, taie firul vieții. Semnificația foarfecelor nu este deloc departe de cea a coasei ori a secerii. Este doar mai negativă, în măsura în care nu evocă, la fel ca omologul ei simbolic, recolta. În plan psihologic, foarfecele simbolizează ruptura, separarea tragică, pornind de la tăierea cordonului ombilical. Instrument al castrării, îmbracă un aspect angoasant, ce transpare frecvent în fantasme ori
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
chiuia : Tiliuță mort de bat De trei zile n-a mâncat. De astă dată Burlăcița se dumeri mai repede. Apoi eu l-am apucat pe feciorul lui Tiliuță, unul Manolea. Era patic, ca și Costică Isac, cu picioarele ca două seceri și, când mergea, se legăna ca rața. Nu l-a vrut nici o femeie de bărbat și bietul om se canonea singur la casa din deal, sub pădure. Soră- sa era măritată în sat și din când în când se trezea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dealurilor aveau acum culoarea ardeilor iuți roșii, gusturi picante la gândul cărorale dădeau lacrimile. Culoarea se preschimbă În roșu sângeriu, pentru ca apoi soarele să se scufunde dincolo de limita câmpurilor, totul devenind negru, pământul la fel ca și cerul, mai puțin secera lunii, câteva stele risipite și fumul auriu al focurilor pentru gătit. 7tc "7" Jacarandatc "Jacaranda" Î n autocar se aprinseră luminile de deasupra capetelor, o strălucire slabă, verde care arunca asupra fețelor tovarășilor mei de călătorie o paloare ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
coborau o pantă domoală acoperită cu iarbă, în sfârșit, lăsară pădurea în urmă. înaintea lor se întindea, întreruptă de șiruri de plopi, o câmpie unduioasă pe care, în mai multe locuri, în jurul unor mici case coloniale, holdele se coceau așteptând secerile culegătorilor. în centrul acelui peisaj, într-un nor de praf ce stăruia la joasă înălțime, armata rupse rândurile, pentru a se încolona aproximativ de-a lungul panglicii cenușii a drumului. După câteva ore de mers, atenția lui Balamber se concentră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]