960 matches
-
1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996, Stația meteorologică Cotnari). Sursele subterane reprezintă pentru râul Bahlui și afluenții săi a doua posibilitate de alimentare cu ape subterane descendente, mai profunde, care nu se epuizează în perioadele secetoase. Aceste ape sunt importante nu prin volumul de ape cu care contribuie (sun 10 % la Hârlău), ci prin caracterul lor continuu, asigurând o scurgere permanentă în această zonă. Repartiția pe suprafața regiunii a scurgerii provenită din surse de suprafață este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care chemau lumea la rațiune nu erau auzite de nimeni. La Toulouse, doctorul Auriol, aducîndu-și aminte de Noe, a pus să i se construiască o arcă încăpătoare pentru animale și familia lui. Ironia soartei! Luna februarie a fost cu totul secetoasă, încît noua arcă a lui Noe a rămas pe uscat, nestropită de vreo picătură de ploaie. După această întîmplare, astrologii au schimbat metoda. Așteptau ca mai întîi să se producă un eveniment însemnat și apoi răspândeau vestea că întîmplarea s-
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
azot - substanțele pectice, într-o cantitate însemnată (0,1-0,2%) trecând în zeama de difuzie prin hidroliza protopectinei, care se decompune în celuloză și pectină; substanțe organice solubile, cu azot - aminoacizii, amidele aminoacizilor (sunt prezente în sfecla cultivată pe timp secetos), bazele organice (betanina și colina); substanțe organice coloidale, cu azot - albumina și peptonele. Mod de lucru Se ia o probă medie de rădăcini de sfeclă și se mărunțește cu ajutorul unei răzători. Din acest material se cântăresc 10 g și se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
substanțe nutritive, ceea ce diminuează masiv cantitatea de pește. Aceasta are efecte profund negative asupra vieții păsărilor marine și a pescuitului. Pe fondul unei evaporații puternice din aceste ape atipic de calde, ploi torențiale, afectează arii litorale care în mod obișnuit secetoase. În ultimele decenii, probabil pe fondul încălzirii generale a atmosferei, periodicitatea respectivă a devenit foarte aproximativă, intervalul dintre episoadele succesive fiind din ce în ce mai scurt. 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală Dispariția unor specii de plante
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
geografice, clima județului Iași are un caracter continental destul de pronunțat, integrându-se condițiilor climatice ale Podișului Moldovei, cu variații ale temperaturii între -36°C și 40°C. Clima este influențată de prezența maselor anticiclonilor continental și atlantic. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate; iarna, zona județului este acoperită de mase de aer reci dinspre nord-est și nord. Valoarea medie anuală a temperaturii în perioada 1901- 1990 fiind de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. În județul Iași nu există lacuri naturale. Rețeaua hidrografică a județului Iași acoperă o suprafață totală de 13.080 de hectare și aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Prut (centrul și estul județului), Siret (vestul județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în pârâul Bârlad. d) Aspecte climatologice: rezervația este situată în sectorul de climă continentală. Iernile sunt reci, dominate de masele de aer ale anticiclonului euroasiatic cu circulație nordică și nord-estică, cu viscole puternice. Verile sunt calde și dominate de perioade secetoase, precipitațiile cad sub forma de averse în timpul verii. Temperatura medie anuală: 8-9°C. Mediile lunii cele mai calde: 18-20°C iar ale lunii cele mai reci -2°C, -4°C; rezultă o amplitudine de 22°C-24°C. Datele medii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un lac de acumulare. Suprafețele stuficole din jurul eleșteului Florea din apropierea localității Vlădeni sunt o mărturie a întinsei zone inundabile pe care o forma cândva Jijia în această regiune. Clima este temperat-continentală cu ierni reci și uscate, respectiv veri calde și secetoase. Temperatura medie multianuală este de 9°C, iar cantitatea de precipitații anuale variază între 450-650 mm. Solurile sunt argiloase, supuse eroziunii, iar în depresiunea Jijiei se întâlnesc și suprafețe mari de terenuri sărăturate. Vegetația instalată treptat în jurul eleșteelor și iazurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
-le economia și accesul la o hrană sigură și sănătoasă. Pentru a controla aceste fluxuri comerciale, este nevoie de crearea unor stocuri, la nivel național sau regional, pentru garantarea securității alimentare a indivizilor dintr-o regiune (mai ales în zonele secetoase), în scopul de a evita o eventuală criză alimentară. În acest context, datele legate de nivelul producției, aprovizionările cu alimente, stocurile pentru situații de urgență, impactul importurilor, ar putea teoretic, să fie controlate de către o entitate, care să aibă ca
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și Septoria nodorum În condiții de cultivare intensivă grâului, septoriozele au devenit o problemă în toate țările cultivatoare deoarece mai ales în anii răcoroși și umezi acesteciuperci produc pagube mari. În țara noastră Septoria tritici este semnalată în zonele mai secetoase, în timp ce Septoria nodorum predomină în Moldova centrală, Crișana și Transilvania (C. Gheorghieș, 1980). Simptome. Ciuperca Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din toamnă când se observă pe acestea pete ovale, verzi-gălbui, apoi brune, ce se extind și chiar se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sporii rămân pe suprafața semințelor și dacă acestea sunt semănate fără a fi tratate, infecția se va produce în timpul germinării iar manifestarea bolii va apărea în vară. Ciuperca se poate transmite și prin intermediul sporilor din sol mai ales în regiunile secetoase. Sporii germinează lângă sămânță, apare miceliul de infecție ce pătrunde prin colțul tânăr în plantulă. Miceliul crește odată cu planta și va distruge spiculețele. Infectarea plantulelor se face cu ușurință dacă solul are umiditatea de 50 % și dacă temperatura este cuprinsă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rupe și sporii sunt împrăștiați de vânt (fig. 23). În funcție de modul de raspândire al masei sporifere ce poate fi mai mult sau mai puțin compactă, se disting două forme ale bolii: forma de tăciune zburător moale, ce apare pe vreme secetoasă și călduroasă și se caracterizează prin distrugerea totală a paniculului și răspândirea rapidă a sporilor; forma de tăciune zburător tare, ce apare pe vreme răcoroasă și umedă și se caracterizează prin distrugerea parțială a paniculului (numai spiculețele inferioare). Masa sporiferă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de aceste lucruri depinzând direct producția la unitatea de suprafață. Micoplasme 3.1.4. Stolburul Solanaceelor Stolbur disease - Mycoplasma Stolburul este considerat ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae în condițiile cultivării lor în zone secetoase. Boala a fost descrisă din 1933 de Rîjkov (U.R.S.S) și asupra ei au efectuat studii numeroși cercetători între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960,1969,1971,1972). Simptome. În funcție de grupa de plante pe care este semnalată mycoplasma
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de insecte. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale cu răspândirea insectei ce transmite mycoplasma. În anul 1996 a fost un an deosebit de favorabil extinderii stolburului, din cauza verii deosebit de secetoase (cu atac mare de Hyalestes) așa încât, stolburul a produs ofiliri grave ale cartofului chiar și în zonele mai nordice Botoșani, Suceava. În anii cu primăveri și veri ploioase și răcoroase, datorită distrugerii insectei, atacul de stolbur este doar sporadic și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solanacee vor fi corect erbicidate pentru a diminua atacul de Hyalestes obsoltetus și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Stolburul este considerat ca una din bolile cele mai grave ale plantelor din fam. Solanaceae în condițiile cultivării lor în zone secetoase. În solele cultivate cu cartof sau legume, terenurile vor fi menținute la o umiditate corespunzătoare care să împiedice dezvoltarea insectelor. Arăturile adânci de toamnă au un rol deosebit în micșorarea rezervei semințelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acesteia. Coaja tuberculilor nu este afectată. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din pământ, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul se oprește și apare un un strat de celule brune, uscate, ce separă zona distrusă de cea sănătoasă. Infectarea tuberculilor se produce prin rădăcini sau prin răni. În unii ani pot apărea simptome pe tulpini în câmp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă în tuberculii atacați până la 8 luni, iar în pământ poate rezista de la un an la altul în resturile vegetale. Bacteria pe vreme secetoasă, când pământul este aerisit, atacă tuberculii tineri. Cercul de plante gazdă ale bacteriei include: varza, sfecla, rapița, păstârnacul morcovul, știrul, zârna și vinetele. De felul cum urmează aceste plante unele după altele, trebuie să ținem cont când le plantăm, mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de soia scade posibilitățile de atac ale bacteriei. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Cultivarea de lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece, o bacterie (Bacillus subtilis), frecvent găsită în pământul cultivat cu soia, produce un antibiotic care distruge bacteria ce dă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
leziunile se adâncesc, pustulele se unesc și apare forma canceroasă a bolii. Datorită creșterii neuniforme a țesuturilor și a colorării lor în brun-negru, această formă se poate confunda cu atacul de râie neagră. Dacă după instalarea bolii intervine o vreme secetoasă, sub veziculă, se formează un strat de celule moarte ce izolează zona atacată. Atacul pe partea subterană a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distruge. Asolamentul de 4-5 ani fără plante din fam. Solanaceae asigură culturi sănătoase, fără infecție. 3.1.15. Alternarioza cartofului Alternaria porri f.sp.solani și A. tenuis Alternarioza sau “arsura timpurie” a cartofilor apare în zonele sau în perioadele secetoase și călduroase, putând produce pagube similare cu ale manei, 25-50 % când este semnalată pe foliaj și chiar mai mari dacă boala se extinde la tuberculi. Simptome. În cursul lunilor mai-iunie pe frunze apar pete ovale, circulare sau colțuroase, pe suprafața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Distrugerea resturilor vegetale sau introducerea lor adânc sub brazdă și un asolament rațional, micșorează simțitor numărul sporilor din sol. Tratamentele chimice aplicate preventiv pentru mană sunt bune și pentru ciupercă cu condiția să fie aplicate mai devreme în cazul anilor secetoși și călduroși. Se pot face tratamente speciale cu produse din grupele: Gr. A: Antracol 70 WP 1,5-2,5 kg/ha (t.p. 7 z.); Dithane M 45-2 kg/ha; Polyram combi-1,8 kg/ha (t.p. 21 z.); Polyram
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în culturile semincere și de la acestea virusul trece la culturile de sfeclă pentru industrializare sau la spanac, mac, trifoi, sulfină sau la plante ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu zborul ridicat al insectelor pe parcursul perioadelor secetoase ale anului. Prevenire și combatere. Întrucât virusul în primăvară este transmis de afide de la plantele însilozate, se recomandă distrugerea acestora, utilizarea materialului semincer sănătos și arderea resturilor înainte ca insectele să înceapă zborul. Parcelele cu sfeclă pentru sămânță se vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor se manifestă sub formă de răniri alungite, de culoare brună sau brună-negricioasă. Transmitere răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele, provenite de la plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonă sau un inel de mucegai de înălțime variabilă, sub care țesuturile sunt putrezite, vasele conducătoare invadate de miceliu, iar planta suferă o ofilire totală și se usucă. În cazul în care atacul este numai parțial și intervine o vreme secetoasă, ciuperca va evolua numai în interiorul tulpinii, distruge măduva, o putrezește și produce în final fracturarea plantei. După formarea pălăriilor, boala poate afecta curbura tulpinii când, datorită putrezirii acesteia, palariile vor cădea în întregime pe sol. La soiurile la care după ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]