911 matches
-
INF- etc. Celulele musculare proliferate dobândesc proprietăți asemănătoare macrofagelor (înglobează LDL) și proprietăți secretorii producând fibre de colagen și proteoglicani, care realizează o capsulă fibroasă ce include material lipidic extracelular și detritusuri celulare. CMN își modică fenotipul (din contractil devine secretor). Înglobarea LDL în CMN și creșterea conținutului de colesterol esterificat al acestora au un efect benefic. Acesta constă în sinteza de NO, care reprezintă un factor inhibitor al proliferării CMN, constituind un mecanism de atenuare a acțiunii mitogenilor. Aceste două
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
promovează producția de chemokine și factori de creștere care stimulează recrutarea de monocite și macrofage. Aceste chemokine promovează migrarea de celulele musculare netede care sintetizează colagen. De asemenea, aceste celule musculare răspund la stimuli inflamatorii prin secreția de enzime specifice (secretoare de metaloproteinaze), care sunt capabile să degradeze elastina și colagenul. Mai mult, aceste metaloproteinaze pot dezintegra capsula fibroasă și pot provoca ruptura plăcii. Ruptura plăcii crește foarte mult riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Această relație dintre inflamația
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
noi, multirezistente la antibiotice. Beta lactamazele sunt cel mai evocator exemplu. Aici organismul uman atacat devine și mai vulnerabil pentru că de exemplu New Delhi metalo-beta lactamaza 1, sintetizată de unele tulpini de escherichia coli, piocianic și alți germeni, conferă bacteriei secretoare o rezistență totală la Întreg spectrul antibiotic cunoscut, aruncând efectiv posibilitățile noastre terapeutice spre etapa preantibiotică. În cazul altor substanțe terapeutice, mai ales când utilizarea lor este repetată, se instalează o rezistență din partea organismului prin apariția de inhibitori, sau structuri
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tatăl și mama se află pe culmea contactului sexual, când Începe existența făpturii din pântece. Ambele tipuri de qi Înnăscut constituie forța motorie primară a vieții care determină, În esență, forma fizică și imunitatea pruncului, precum și funcționarea sistemelor lui digestiv, secretor, respirator și circulator. Și qi-ul dobândit se Împarte În două tipuri - qi-ul ceresc și cel pământesc. În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății, qi-ul ceresc se referă la aerul pe care Îl respirăm, iar cel pământesc la elementele nutritive
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
dezvoltarea trăsăturilor secundare feminine, cum sunt sânii și uterul, și la formarea depozitelor de grăsime. Și progesteronul are o influență nemijlocită asupra sexualității feminine. Funcțiile progesteronului includ stimularea libidoului, contribuția la transformarea grăsimii În energie, normalizarea nivelului glicemiei, Întreținerea endometrului secretor, asigurarea dezvoltării corecte a fătului etc. Principala diferență dintre andropauză și menopauză pare să fie faptul că la femei după instalarea menopauzei secreția ovariană Încetează aproape complet, În vreme ce bărbații mai pot produce spermă, deși Într-un ritm foarte scăzut (Bechtel
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
materialelor de cercetat la microscopul electronic, făcând noi pași în infrastructura celulei prin descrierea mitocondriilor și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a mecanismelor permeabilității acestora. La Yale Center Molecular Medicine, unde s-a transferat în anul 1973, s-a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în termeni de rH (fig. 26), conduc la evidențierea unor valori optime stricte ale rH-ului pentru biosinteza fiecărei substanțe. Se observă aspectul de curbă gaussiană al dependenței concentrației fiecărui compus de rH-ul mediului de cultură. Legat de aspectul secretor al diferitelor substanțe de către microorganisme, credem util a aminti, în sensul secțiunii de față, că între ele se află redutabile producătoare de acizi organici, dar tari: lactic (de către foarte multe microorganisme, în special Lactobacillus, Thermobacterium), acetic (Bacterium, Acetobacter), fumaric (Aspergillus
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în identificarea plantelor din produsul vegetal brut sau din droguri, atunci când ele sunt prezente în amestecuri, accentul cazând însă pe compoziția chimică a acestora, pe acțiunea farmacodinamică și pe modul de utilizare. Solereder (1899) precizează că numărul și distribuția canalelor secretoare în tulpina compozeelor ar avea rol în identificarea genurilor. Tulpinile ierboase prezintă, în secțiune transversală, un inel de fascicule de tip colateral, cu un cordon de fibre periciclice. Perii de la speciile de compozee sunt de două categorii: tectori (uniseriați, cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
pe cele elaborate de Moeler (1892), Herail (1901), Karsten și Oltmans (1909), Gilg și Brandt (1922), Berger (1950), Fischer (1952), Gammerman (1952), Terpilo (1961), Frohne (1969). În toate aceste lucrări se întâlnesc date sumare referitoare la structura organelor cu formațiuni secretoare, accentul cazând pe structura, frecvența și localizarea perilor secretori ori a canalelor secretoare. În literatura română de specialitate a fost publicat recent (1998) Atlasul anatomic al plantelor medicinale, de către Toma și Rugină; între cele 128 specii analizate se citează și
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și Oltmans (1909), Gilg și Brandt (1922), Berger (1950), Fischer (1952), Gammerman (1952), Terpilo (1961), Frohne (1969). În toate aceste lucrări se întâlnesc date sumare referitoare la structura organelor cu formațiuni secretoare, accentul cazând pe structura, frecvența și localizarea perilor secretori ori a canalelor secretoare. În literatura română de specialitate a fost publicat recent (1998) Atlasul anatomic al plantelor medicinale, de către Toma și Rugină; între cele 128 specii analizate se citează și specii de care ne ocupăm în prezenta lucrare, dar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și Brandt (1922), Berger (1950), Fischer (1952), Gammerman (1952), Terpilo (1961), Frohne (1969). În toate aceste lucrări se întâlnesc date sumare referitoare la structura organelor cu formațiuni secretoare, accentul cazând pe structura, frecvența și localizarea perilor secretori ori a canalelor secretoare. În literatura română de specialitate a fost publicat recent (1998) Atlasul anatomic al plantelor medicinale, de către Toma și Rugină; între cele 128 specii analizate se citează și specii de care ne ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea, menționăm pe cele publicate de Sárkány și Szalai (1964), Esau (1969), Fahn (1982), Robert și Catesson (1990), Gorenflot(1994), Strasburger (1999). Date foarte sumare referitoare la unele țesuturi sau formațiuni cu rol secretor am găsit și în lucrări cu caracter mai general, referitoare la angiosperme. Astfel, valoarea diagnostică a țesutului epidermic în identificarea frunzelor de la plantele medicinale a fost pusă în evidență de Racz și Peter (1968), iar asupra cuticulei a fost publicat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1968), iar asupra cuticulei a fost publicat un studiu de mare extindere de către Kerstiens (1996). În anul 1975, Anelli publică un atlas asupra epidermei, în care sunt prezentate numeroase tipuri de celule și formațiuni protectoare, între care perii tectori și secretori ocupă un loc aparte, ilustrația însoțitoare permițând o comparație a diferitelor tipuri întâlnite la diverse grupe de plante. Cum este și firesc, structura perilor a atras atenția cercetătorilor încă din secolul trecut, în 1872 apărând deja lucrarea de sinteza semnată
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de pe diferite organe aeriene, în lucrări publicate în ultimele trei decenii de către Van Cotthem (1971), Peter și Racz (1969), Peter și Sebe (1967) și alții; în 1966 apare o monografie specială despre stomate, semnată de Willmer și Frieeker. De canalele secretoare, atât de caracteristice compozeelor, s-a ocupat încă din secolul trecut renumitul anatomist Van Tieghem (1871). Ulterior, și Tetley (1925) studiază canalele secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus se adaugă lucrările de amploare referitoare la diferențierea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și alții; în 1966 apare o monografie specială despre stomate, semnată de Willmer și Frieeker. De canalele secretoare, atât de caracteristice compozeelor, s-a ocupat încă din secolul trecut renumitul anatomist Van Tieghem (1871). Ulterior, și Tetley (1925) studiază canalele secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus se adaugă lucrările de amploare referitoare la diferențierea țesuturilor vasculare (Lenoir, 1920; Esau, 1954), structura pețiolului la dicotiledonate și valoarea taxonomică a acestuia (Petit, 1887), simetria de structură a plantelor vasculare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai răspândite tipuri de organizare a plantulei la diferite familii de dicotiledonate. O categorie aparte de lucrări o reprezintă cele ce privesc în mod deosebit familiile Labiatae și Compositae. În ceea ce privește familia Labiatae, lucrările se referă la structura perilor tectori și secretori (Hoch, 1886; Schmidt, 1888Ă, cristale (Klug, 1926; Brandt, 1929), sclerificarea colenchimului (Duchaigne, 1954), endoderma de tip Caspary în tulpină (Baillaud și Courtot, 1960), structura frunzei (Zornig și Buch, 1926; Rudall, 1980), ori a tuturor organelor vegetative de la unele Labiatae extraeuropene
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
xilemului, relația dintre lungimea primordiilor foliare și locul apariției primelor vase de lemn au fost studiate de Jacobs și Morrow (1957). Autorii au urmărit procesele de traheogeneză la nivelul apexului caulinar de la o clonă de Coleus blumei. De structura perilor secretori la diferite genuri de labiate s-au ocupat Soferistova (1971), Ascensăo (1997, 1998), Bosabalides și Tsekos (1982); ultimii autori urmăresc stadiile de dezvoltare a perilor secretori cu glanda octocelulară de la Origanum dictamnus, evidențiind în același timp și modificările ultrastructurale ce
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
traheogeneză la nivelul apexului caulinar de la o clonă de Coleus blumei. De structura perilor secretori la diferite genuri de labiate s-au ocupat Soferistova (1971), Ascensăo (1997, 1998), Bosabalides și Tsekos (1982); ultimii autori urmăresc stadiile de dezvoltare a perilor secretori cu glanda octocelulară de la Origanum dictamnus, evidențiind în același timp și modificările ultrastructurale ce au loc în timpul diferențierii, corelate cu activitatea secretoare. Pe lângă alte aspecte histo anatomice, formațiunile secretoare sunt luate în atenție de Toma și Toniuc (1976), atunci când autorii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ocupat Soferistova (1971), Ascensăo (1997, 1998), Bosabalides și Tsekos (1982); ultimii autori urmăresc stadiile de dezvoltare a perilor secretori cu glanda octocelulară de la Origanum dictamnus, evidențiind în același timp și modificările ultrastructurale ce au loc în timpul diferențierii, corelate cu activitatea secretoare. Pe lângă alte aspecte histo anatomice, formațiunile secretoare sunt luate în atenție de Toma și Toniuc (1976), atunci când autorii cercetează speciile de Lycopus L. din România. În literatura de specialitate care ne-a stat la dispoziție am întâlnit puține lucrări referitoare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și Tsekos (1982); ultimii autori urmăresc stadiile de dezvoltare a perilor secretori cu glanda octocelulară de la Origanum dictamnus, evidențiind în același timp și modificările ultrastructurale ce au loc în timpul diferențierii, corelate cu activitatea secretoare. Pe lângă alte aspecte histo anatomice, formațiunile secretoare sunt luate în atenție de Toma și Toniuc (1976), atunci când autorii cercetează speciile de Lycopus L. din România. În literatura de specialitate care ne-a stat la dispoziție am întâlnit puține lucrări referitoare la specii ale genului Salvia, marea majoritate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Dunn, 1962; El-Gazzar și colab., 1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar de la această specie, precum și de la S. sylvestris, au fost studiate de Bhatti și Dunn (1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției unor cercetători (Sen, 1961; Bini Maleci și colab., 1983; Bisio și colab., 1999 ; Corsi și Bottega, 1999), de aceea cercetările noastre au vizat în special dezvoltarea perilor secretori, inclusiv aspecte ultrastructurale
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției unor cercetători (Sen, 1961; Bini Maleci și colab., 1983; Bisio și colab., 1999 ; Corsi și Bottega, 1999), de aceea cercetările noastre au vizat în special dezvoltarea perilor secretori, inclusiv aspecte ultrastructurale la Lavandula angustifolia despre care nu am găsit date în literatura consultată. Alte lucrări ce privesc specii din genul Salvia sunt cele elaborate de Webb și Carlquist (1964), Gupta și Bambie (1989) La noi în țară, de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
toate aceste lucrări este prezentată numai structura unor organe vegetative de la planta matură. În ceea ce privește familia Compositae, lucrările se referă la structura perilor radiculari (Whitaker, 1923) sau a perilor tectori (Ramayya, 1963, care propune și o terminologie pentru descrierea acestora). Formațiunile secretoare specifice reprezentanților din familia Compositae sunt perii secretori și canalele secretoare. Acestea sunt analizate de numeroși autori, dintre care, de structura perilor se ocupă Col (1899), Herail (1901) (care descrie la Chrysanthemum cinerareifolium peri secretori cu pedicel biseriat) sau Tiwari
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
organe vegetative de la planta matură. În ceea ce privește familia Compositae, lucrările se referă la structura perilor radiculari (Whitaker, 1923) sau a perilor tectori (Ramayya, 1963, care propune și o terminologie pentru descrierea acestora). Formațiunile secretoare specifice reprezentanților din familia Compositae sunt perii secretori și canalele secretoare. Acestea sunt analizate de numeroși autori, dintre care, de structura perilor se ocupă Col (1899), Herail (1901) (care descrie la Chrysanthemum cinerareifolium peri secretori cu pedicel biseriat) sau Tiwari și Sahuo (1980) (care menționează, de asemenea, peri
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
planta matură. În ceea ce privește familia Compositae, lucrările se referă la structura perilor radiculari (Whitaker, 1923) sau a perilor tectori (Ramayya, 1963, care propune și o terminologie pentru descrierea acestora). Formațiunile secretoare specifice reprezentanților din familia Compositae sunt perii secretori și canalele secretoare. Acestea sunt analizate de numeroși autori, dintre care, de structura perilor se ocupă Col (1899), Herail (1901) (care descrie la Chrysanthemum cinerareifolium peri secretori cu pedicel biseriat) sau Tiwari și Sahuo (1980) (care menționează, de asemenea, peri secretori biseriați la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]